Eminescu despre „începătura neamului nostru”!
A.D.D. • 55 minutes ago adevaruridespredacisti@yahoo.com • 188.26.176.78
Fiindcă tot are legătură cu subiectul în discuţie,vreau să vă readuc în atenţie un comentariu mai vechi al „Anonimului basarabean” (cine ştie ce s-o fi întâmplat cu el,că de la o vreme nu prea a mai activat pe blog) despre Eminescu,Dacia şi Traian.Comentariul a apărut pe data de 21 octombrie 2013 sub titlul „De la Eminescu cetire: „Bună a fost prăsila ce Traian a sădit pe pământul Daciei”
https://ioncoja.ro/de-la-emines…
„Nu încape decât DA sau BA.
Ori îl luăm pe Eminescu drept reper, ori numai ne facem că îl luăm, organizăm şi un congres dedicat lui ca să-i păcălim pe oameni, dar de fapt procedăm împotriva lui.
Iată:
„ACEASTA E ALTERNATIVA FATALĂ ÎN FAŢA CĂREIA SE AFLĂ NEAMUL ROMÂNESC ÎN ZILELE NOASTRE; ACEASTA E MORALA ŞI NEÎNDURATUL ADEVĂR PE CARE NICI
UN ROMÂN NU TREBUIE SĂ-L SCAPE DIN VEDERE; NOUĂ, GENERAŢIUNILOR ÎN VIAŢĂ NE-A CĂZUT SARCINA MĂREAŢĂ DE A DOVEDI CĂ
BUNĂ A FOST PRĂSILA CE TRAIAN A SĂDIT PE PĂMÂNTUL DACIEI
ŞI CĂ NU ÎN ZADAR AU LUPTAT STRĂMOŞII NOŞTRI VEACURI DE-A RÂNDUL.”
Mihai Eminescu, Timpul, 2 noiembrie 1879
Deci, decideţi-vă: sunteţi cu Eminescu sau împotriva lui? Poate sunteţi împotriva lui Eminescu, dar, când faceţi atâta vâlvă şi induceti oameni nepregătiţi în eroare, spuneţi-i poporului român deschis: Noi nusuntem urmasii Romei, dar NU SUNTEM NICI ADEPŢII LUI EMINESCU! Să vedem câţi dintre români vă vor mai accepta…
(D-le Coja, va rog puneţi textul BUNĂ A FOST PRĂSILA CE TRAIAN A SĂDIT PE PĂMÂNTUL DACIEI cu litere îngroşate!)”
Articolul redat de colegul Anonim apare în volumul „Între Scylla şi Charybda” dar nu şi în vol.X din „Opere”.Ştie cineva de ce?
Motto:
„Păşiţi încet cu grijă tăcută, feţii mei,
Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,
Cel mai chemat s-aline, din toţi, şi cel mai teafăr
Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr.”
(Tudor Arghezi, „Inscripţie pe amfora LUI”)
„Eminescu a pustiit teritoriul literaturii pe o suprafaţă de treizeci de ani pătraţi după el.”(tot Arghezi)
Poeziile acestui „cumul liric de mari voeievozi” pot fi citite la nesfârşit, că niciodată nu te saturi. Şi sunt actuale şi astazi la un veac jumate de la scriere, precum se potrivesc la starea actuală a ţării şi articolele din ziarul Timpul, acestea cred că pot fi socotite ca măsura cea mai deplină a geniului.
Ideile despre etnogeneza românilor sunt clar afirmate în Scrisoarea III, aceasta-i concepţia istorică a poetului şi nu alta: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!”
Dar mai bine să recitim întreg pasajul:
„SCRISOAREA III”
de MIHAI EMINESCU
„[…]
Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu între-ai noştri vreun falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, cari joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un isvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Quintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă,
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…
ŞI APOI ÎN SFATUL ŢĂRII SE ADUN SĂ SE ADMIRE
BULGĂROI CU CEAFA GROASĂ, GRECOTEI CU NAS SUBŢIRE;
TOATE MUTRELE ACESTEA SUNT PRETINSE DE ROMAN,
TOATĂ GRECO-BULGĂRIMEA E NEPOATA LUI TRAIAN!
SPUMA ASTA-NVENINATĂ, ASTĂ PLEBE, ĂST GUNOI
SĂ AJUNG-A FI STĂPÂNĂ ŞI PE ŢARĂ ŞI PE NOI!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
ÎNCÂT FONFII ŞI FLECARII, GĂGĂUŢII ŞI GUŞAŢII,
BÂLBÂIŢI CU GURA STRÂMBĂ SUNT STĂPÂNII ASTEI NAŢII!
VOI SUNTEŢI URMAŞII ROMEI? NIŞTE RĂI ŞI NIŞTE FAMENI!
I-E RUŞINE OMENIRII SĂ VĂ ZICĂ VOUĂ OAMENI!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară!
La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,
Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,
Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos…
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?
Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
Veştejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ştiinţ-având în minte vreun vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…
O, te-admir, progenitură de origine romană!
Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi arătat arama, sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
CUM NU VII TU, ŢEPEŞ Doamne, CA PUNÂND MÂNA PE EI,
SĂ-I ÎMPARŢI ÎN DOUĂ CETE: ÎN SMINTIŢI ŞI ÎN MIŞEI,
ŞI ÎN DOUĂ TEMNIŢI LARGE CU DE-A SILA SĂ-I ADUNI,
SĂ DAI FOC LA PUŞCĂRIE ŞI LA CASA DE NEBUNI!”
Ultimele patru versuri le ştie orice român, dar se vrea ca tinerele generaţii să nu le mai citească, (nu sunt corecte politic!?); pe cine deranjează EMINESCU, răspunsul este dat tot de poet: „pe smintiţi şi pe mişei”, adică pe cei din „Sfatul Ţării”; şi ideea principală care se desprinde după cetire care o fi ? (întrebare ajutătoare: cei de făcut (cu ei)?)
Nu ştiu, încă nu am ajuns la un asemenea nivel în înţelegerea poetului nepereche, încă ..
Dar o întreagă generaţie, care acum este oale şi ulcele a ştiut, şi i-a urmat îndemnul.
Sunt cei care, pe drept cuvânt şi pe bună dreptate, l-au socotit un precursor al lor,
ReCitiţi-l pe EMINESCU! TOATE sunt cuprinse acolo: toate-s vechi şi nouă-s toate.
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
„Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!” Nu stiu cui nu ii e clar ca e o ironie si un blam din partea poetului, adresata acelor fanarioti, grecotei, bulgaroi, care SE PRETIND (urmasi de) romani. „Voi, gunoaielor, va pretindeti urmasi de romani, voi, niste rai si niste fameni?”
„BULGĂROI CU CEAFA GROASĂ, GRECOTEI CU NAS SUBŢIRE;
TOATE MUTRELE ACESTEA SUNT PRETINSE DE ROMAN,”
Iaca acel „PRETINSE”.
Din opera sa politica ati citit? „Labirintul Istoriei Noastre” e unul din ultimele articole publicate dintre manuscrisele sale.
„Da, de la Roma venim, scumpi şi iubiţi compatrioţi – din Dacia Traiană!
Se cam ştersese diploma noastră de nobleţă: limba însă am transcris-o
din buchiile voastre gheboşite de bătrâneţe în literile de aur ale
limbelor surori. Cam degenerase arborele nostru genealogic cu câte o
codiţă străină, dar îl vom curăţi de toate uscăturile.”
http://www.bp-soroca.md/pdf/Eminescu%20Mihai%20-%20Intre%20Scylla%20%28Cartea%29.pdf
pag.382
De actualitate:
„Am zis în mai multe rînduri că oricine doreşte vindecarea relelor cari bîntuie ţara noastră va deveni mai mult ori mai puţin conservator, şi orice reformă s-ar introduce în legile noastre, pentru a fi bună, va trebui să fie conservatoare.(…)Din punctul de vedere al liberalismului e injust ca un individ să nu ia parte la viaţa statului fiind de altă rasă. Cel mai mare exemplu citat de inteligenţele liberale sînt Statele Unite ale Americei, unde într-adevăr diversitatea originei locuitorilor nu-i opreşte pe aceştia de a fi buni patrioţi americani. Dar [românii] nu sînt engleji, vom răspunde. Pentru a ramînea ceea ce sîntem, adecă români, pentru a ne împlini misiunea istorică pe care Dumnezeu ne-au încredinţat-o din ziua în care Traian împăratul a pus piciorul pe malul stîng al Dunării, trebuie să ţinem ca toţi membrii statului nostru să fie de nu români de origine, cel puţin pe deplin românizaţi.”
(M.Eminescu,Timpul,14 oct 1879,vol.X)
Cu alte cuvinte preşedintele ţării să nu fie neamţ,premierul yoghin,guvernatorul băncii naţionale membru în Clubul Bilderberg,directorul SRI să se numească Hellvig ş.a.m.d.
O lecţie de ţinut minte pentru viitoarele alegeri.Atenţie pe cine împuternicim!Şi mare grijă la lupii îmbrăcaţi în oi tricolore.
P.S.Nicuşor Dan ia bani de la Soroş.
https://www.youtube.com/watch?v=63BajbVttpE
Marian Munteanu despre situatia Bisericii Ortodoxe Romane
link:
https://www.youtube.com/watch?v=3t8Ob9NmwmQ
titlu:
STIRIPESURSE.RO Marian Munteanu în ședința decisivă