Kovesi, bruneţica lui Băsescu, perechea blondei lui Boc
Categorie: Politic

Autor: PETEAN Mihai

Data: 13.07.2012 Ora: 08:21 Citiri: 1772
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi totodată şeful Ministerului Public, Laura Codruţa Kovesi, are o carieră care, din anumite puncte de vedere, se aseamănă cu cariera blondei lui Boc, Ştefania Ferenţ. Ambele sunt în zodia portocalie a PDL, ambele au ca propulsor un personaj-cheie al PDL, Băsescu, respectiv Boc şi ambele au reuşit la treizeci şi ceva de ani ceea ce alţii nu au reuşit într-o viaţă. Şi nu asta ar fi marea problemă, ci faptul că nici unul dintre cele două personaje, Kovesi şi Ferenţ, nu a strălucit profesional înainte de a fi în lumina reflectoarelor. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi totodată şeful Ministerului Public, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei din acea vreme, Monica Luisa Macovei. Kovesi a fost promovată în această importantă funcţie la frageda vârstă de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al Biroului local al DIICOT. Practic, la 33 de ani, pe mâna ei au fost date DNA, DIICOT, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică, Secţia Judiciară (Penal şi Civil), Secţia Parchetelor Militare şi, bineînţeles, Secţia Resurse Umane şi Documentare şi Departamentul Economico Financiar. Practic tot ce ţine de Justiţie în România! Kovesi a fost propulsată spre înalta funcţie de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl Codruţei, Ioan Lascu, care a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş. Din această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost şi un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes, acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de Interne, Vasile Blaga, şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean. Revenind la lobby-ul făcut de Blaga pentru Kovesi pe lângă Băsescu, fostul preşedinte al PDL Emil Boc şi-a dat şi el girul pentru numirea Codruţei Kovesi. Cum altfel, când Emil Boc a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. Numai că promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii ei de facultate şi de serviciu, întrucât aceasta nu fusese o studentă eminentă, respectiv un procuror genial, ea neramarcându-se în mod deosebit pe plan profesional. La bilanţul de profil pe anul anterior (2005) a ocupat doar locul 10 din 16. Renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra si 1 vot pentru, a surprins şi mai mult. Un motiv poate că au fost legendarele vorbe care circulau şi circulă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de ex-preşedintele Traian Băsescu, ex-ministrul de Interne Vasile Blaga şi şefii serviciilor secrete. Toate acestea au fost vizibile în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Mai mult, foştii procurori şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. De asemenea, presa centrală a notat că procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. În cazul MITA DE LA VAMA HALMEU, procurorul general al României a avut o intervenţie cel puţin părtinitoare în cazul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi. Numai că în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, este consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), precum şi în rechizitoriul emis în cauză. O explicaţie vizavi de acest comportament al procurorului şef Kovesi o oferă fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu. Acesta, la pagina 108 a cărţii sale, “Prădarea României”, afirmă că Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, numele procurorului general Kovesi este intersectat cu cel al lui Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL, preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL. Acesta este bun amic cu tatăl procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul de Interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de facultate. De altfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Acelaşi Florin Muntean, dar şi tatăl procurorului general, Ioan Lascu, sunt apropiaţi şi de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui Traian Băsescu. Carabulea a fost condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare pentru dare de mită în dosarul în care este implicat şi fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu. Acestuia din urmă i-a fost mărită pedeapsa la cinci ani de închisoare cu executare. Au mai fost condamnaţi la pedepse cu executare Tiberiu Narcis Popescu (ofiţer activ în cadrul Direcţiei Judeţene de Informaţii Sibiu), care a primit doi ani şi şase luni de închisoare, Sebastian Dumitru Cîrstea şi Mihaela Izabela Cîrstea, câte un an şi două luni de închisoare. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea. În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu Florin Nicuşor a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Ilie Carabulea. În 5 august 2010, Florin Apostu, în calitatea sa de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, a primit de la Tiberiu Popescu un plic cu 400 de euro şi ulterior suma de 1.500 lei în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal vizând cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, susţineau procurorii în rechizitoriu. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Prim-procurorul Apostu s-a lăudat că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror general Laura Codruţa Kovesi, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu, şi s-a aflat în relaţii de prietenie cu tatăl acesteia. Este de reţinut şi că, în calitate de baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa naţională de junioare. În ceea ce priveşte discuţiile dintre Apostu şi tatăl procurorului general, rezultă relaţia foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, menţiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu şi Lascu se adresează cu „dragă” sau „drăguţule” şi se salută cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat şi tatăl fetei, şi romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei”; „Şi se uită pe el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi şi vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim”. În data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de aceştia. Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia de procuror general al României. Legat de Florin Muntean,apropiatul familiei Kovesi si protectorul fratelui procurorului general, în 2007, ex-ministrul Vasile Blaga a primit, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON (circa 330.000 euro la vremea respectivă) de la doi apropiaţi ai lui Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi 500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaş, la care deţine funcţia de director general. Vasile Blaga şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca împrumuturi fără dobândă şi cu termen de scadenţă de 10 ani. Numai că, la o simplă şi minimă verificare, Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit modeste, astfel că se naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, prin sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian. http://www.ftr.ro/kovesi-brunetica-lui-basescu-varianta-procuror-a-blondei-lui-boc-58129.php“