Fw: Neagu Djuvara a mințit cu nerușinare.
People
Ion Jianu Today at 8:54 AM
To
Gelu Vartic
Message body
–– Forwarded Message ––
From: Lupu Dorel
To:
Sent: Saturday, May 14, 2016 8:25 AM
Subject:
Neagu Djuvara a mințit cu nerușinare.
TARA ROMANEASCA. 1310-1352. STUDII GENETICE: BASARAB I, intemeietorul Tarii Romanesti, a fost român fără nici o legătură genetică cu cumanii. Neagu Djuvara a mințit cu nerușinare.
Error! Filename not specified.
Câţiva ani la rând cărţile lui Neagu Djuvara despre originea cumană a primilor Basarabi, publicate la prestigioasa Editură Humanitas au fost succese de casă. Teoria originii cumane a dinastiei Basarabilor i-a adus mulţi bani în conturi bătrânului istoric nonagenar, înşelând buna credinţă a cititorilor români şi sfidând logica istorică.
Teoria cumană a Basarabilor promovată de Neagu Djuvara, nu are nicio legătură cu realitatea istorică. Şi ca minciunile proferate de Neagu Djuvara să fie complete l-a mai făcut pe Basarab I şi catolic, deşi bisericile ridicate de el erau zidite în cel mai pur stil bizantin ortodox. Istoricii diletanţi şi o parte a presei stipendiate de Soroş au dat curs promovării acestei teorii absurde, tocmai pentru a lovi în fondatorii statului medieval românesc şi în Biserica ortodoxă. Trebuie să fi lipsit de elementare studii de artă bisericească ca să susţii că Biserica Sf. Nicoale din Curtea de Argeş era ridicată de un catolic.
Dar, iată, că recent cercetătorii clujeni patronaţi de Academia Română şi Centru de Studii Transilvane au analizat genetic mormântul unui membru întemeietor al familiei Basarabilor: renumitul Vlaicu Vodă. În 28 octombrie 2014, la Academia Română din București, a avut loc comunicarea ,,Mormântul 10 din Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeş.
Despre geneza Ţării Româneşti”, susţinută de către şef de lucrări dr. Beatrice Kelemen (Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie – Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe, Cluj-Napoca), CS I dr. Adrian Ioniţă (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti) şi CS I dr. habil. Alexandru Simon (Universitatea Babeş-Bolyai, Centrul de Studiere a Populaţiei – Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca).
Evenimentul, găzduit de Sala de Consiliu a Academiei, a fost moderat de Acad. Alexandru Vulpe (preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române) și s-a bucurat de o participare deosebită din partea comunității academice și universitare.
În urma discuțiilor și comentariilor, cele mai importante concluzii au fost următoarele:
Defunctul din Mormântul 10 („Vlaicu Vodă”) a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350, fiind înmormântat în Biserica Argeş I (datând din anii 1230-1260), fiind vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I amintiţi într-un document din 1335;
Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană; istoria defunctului din mormântul 10 se înscrie în coordonatele cruciate (anti-tătare la acea vreme) ale afirmării monarhice, cunoscute atât de Ţara Românească, cât şi de Moldova;
Din cercetările genetice reiese că Basarabii erau etnici români, înrudiţi cu voievozii ortodocşi din Maramureş, care au pregătit revolta împotriva Coroanei maghiare şi „descălecatul” în Moldova, ce a dus la întemeierea noului stat medieval românesc de la est de Carpaţii Orientali.
În concluzie „teoria cumană” a lui Neagu Djuvara se înscrie ca şi cărţile demitizante ale lui Lucian Boia în direcţia „europeană” de falsificare a Istoriei României.
În opinia acestor “falsificatori ai istoriei” strămoşii noştri originari trebuie să fi avut origini cumane şi catolice, numai români ortodocşi să nu fie. Ştiinţa geneticii a reabilitat însă adevărul istoric: Basarabii erau români de religie ortodoxă.
(știrea și informatiile preluate partial din articolul lui Ionut Tene – de pe Napoca News http://www.napocanews.ro/2014/11/cercetatorii-clujeni-au-confirmat-genetic-originea-romana-a-dinastiei-basarabi-teoria-cumana-a-lui-neagu-djuvara-e-falsa.html)
Fluierul vă prezintă aici și articolul lui George Damian
„Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte”
în care minciunile lui Djuvara și Boia sunt desființate
Error! Filename not specified.
Neagu Djuvara practică în cartea lui exact aceleaşi artificii de care îi acuză pe restul istoricilor români: ocoleşte unele documente, pe altele le interpretează aşa cum îi convine pentru a-şi susţine teza.
Enumăr mai jos o serie de documente (citate via Matei Cazacu, în Magazin Istoric din februarie 2013):
19 iunie 1330 ţarul sârb Ştefan Duşan se lăuda că a învins şapte ţari, printre care şi pe „Basaraba Ivanco, socrul ţarului Alexandru al Bulgariei”;
– 26 noiembrie 1332 Carol Robert de Anjou îşi aminteşte de bătălia de la Posada aşa „am ajuns în nişte ţinuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ţinute pe nedrept în Ţara Transalpină de către Basarab, schismaticul [ortodox], fiul lui Thocomerius, spre marea noastră şi a sfintei coroane insultă, acest Basarab, necredinciosul nostru român, mânat de un gând rău…”;
– 19 mai 1335 altă amintire a lui Carol Robert de Anjou despre bătălia de la Posada : „Spre cinstea slujbei deosebite şi vrednice de o veşnică amintire a numitului magistru Toma, pe care ne-a făcut-o în Ţara Transalpină, unde atacul duşmănos pornit cu cruzime […] de către Basarab românul şi fiii lui …”;
– 17 octombrie 1345 Papa Clement al V-lea îl informa pe regele Ungariei că „ … am luat măsuri să se îndrepte felurite scrisori către nobilii bărbaţi Alexandu al lui Basarab şi către alţi români, atât nobili, cât şi oameni de rând” pentru sprijinirea a doi fraţi minoriţi;
– 9 iulie 1347 regele Ladislau cel Mare spunea aşa „în Ţara Transalpină, în expediţia domnului Carol faimosul rege al Ungariei împotriva lui Basarab românul, pe atunci necredincios regatului şi sfintei coroane”;
– 1358 Cronica pictată de la Viena îl numeşte pe Basarab „schismatic perfid” (n.red. schismatic = denumirea dată ortodocșilor de către catolici);
– 10 aprilie 1370 Papa Urban al V-lea îi scrie lui Vladislav Vlaicu (nepotul lui Basarab) şi îi reproşează că a rămas schismatic, moştenire de la „vechii săi predecesori”;
Citind cu bună credinţă toate aceste surse documentare nu poţi ajunge decât la următoarea concluzie: pe primul voievod al Ţării Româneşti îl chema Ivanco/ Ioan după botez, era creştin ortodox (schismatic) şi de etnie română (valah).
Neagu Djuvara reuşeşte performanţa să răstălmăcească toate aceste documente, pentru el nu există nici o îndoială că Basarab era cuman catolic. Thocomerius este pentru Djuvara „Toctamir” („fier călit” în limbile turcice), deci cuman. Varianta că Thocomerius din transcrierea latină ar putea fi Tihomir nu este luată în seamă. Că toate documentele ungureşti spun despre Basarab că era schismatic (ortodox) nu are aproape nici o importanţă pentru Neagu Djuvara – el spune că de fapt era vorba de calomnii din partea regelui ungar pentru a-l îndepărta pe voievod de Papă.
Neagu Djuvara citează un singur document în care Papa îl lăuda pe Basarab că a sprijinit activitatea unor călugări catolici „tanquam princeps devotus catholicus” – „ca/precum un devotat principe catolic”. Din punctul meu de vedere acest document chiar nu îl dovedeşte drept catolic pe Basarab – el i-a sprijinit pe călugării Papei „ca şi cum ar fi fost” un principe catolic. Cealaltă scrisoare papală în care se anunţă trimiterea unor scrisori către români (valahi) printre care şi fiul lui Basarab, Alexandru, nu spune precis că acesta ar fi fost catolic. Că le permitea catolicilor să facă propagandă în Ţara Românească este una, însă asta nu îi face neapărat catolici.
Ca şi în cazul lui Lucian Boia, editura Humanitas a pus în mişcare în sprijinul lui Neagu Djuvara un impresionant aparat de propagandă jurnalistică. Toţi cei care au ocupat secţiile de cultură de la diversele publicaţii sunt ferm convinşi că Basarab a fost cuman. Cartea lui Matei Cazacu în care sunt demontate tezele lui Neagu Djuvara „Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti” a trebuit să apară la Chişinău, la editura Cartier, că în Bucureşti nu a încăput. Ştiu ce îmi cumpăr data viitoare când trec Prutul.
(sursa: http://www.george-damian.ro/basarab-voievod-a-fost-roman-si-ortodox-neagu-djuvara-ne-cam-minte-4293.html)
Vasile Ernu: Interviu luat istoricului Matei Cazacu
Error! Filename not specified.
Cînd domnul Neagu Djuvara a lansat „teoria cumană” („Thocomerius – Negru vodă. Un voievod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti”, Ed.Humanitas 2007) am rămas surprins de succesul mediatic pe care l-a avut, dar şi mai mult m-a surprins reacţia foarte slabă a lumii istoricilor de la noi. Nu sunt istoric, aşa că nu am o opine legată de acest subiect.
Am citit însă recent o carte-replică („Ioan Basarab, un domn român la începutul Ţării Româneşti”, Ed.Cartier 2013) dată de doi istorici medievalişti: Matei Cazacu şi Dan Ioan Mureşan.
Demult nu am citit o critică mai devastatoare, bine argumentată şi uşor accesibilă unui public mai larg. Zilele acestea am avut ocazia să discut cu istoricul Matei Cazacu*.
(V.E.) Vasile Ernu: Dragă Matei Cazacu, cartea „Ioan Basarab, un domn român la începutul Ţării Româneşti” este doar o critică a “teoriei cumane” a domnului Neagu Djuvara sau este ceva mai mult de atît? Ce îşi propune această carte?
Matei Cazacu: Critica teoriei cumane este doar vârful icebergului. Cartea este, înainte de toate, o replică întru apărarea istoriografiei româneşti mai vechi şi mai noi, pe care Neagu Djuvara o desconsideră, ba chiar o calomniază în bloc şi fără nuanţe începând cu Haşdeu, Onciul, Iorga şi Gh. Brătianu până în zilele noastre. Ea este apoi o reaşezare a problemei – întemeierea Ţării Româneşti la cumpăna secolelor 13 şi 14 – cu toate premizele şi consecinţele ei imediate pe terenul solid al documentelor, câte cunoaştem până astăzi.
Este apoi o lecţie de metodă. Deşi este considerată o ştiinţă, e drept nu exactă, ci umană, istoria nu operează ca matematicile cu teoreme demonstrabile, cu ecuaţii cu una sau mai multe necunoscute ce sunt repede identificate sau ca fizica şi chimia unde experienţele de laborator confirmă sau infirmă o ipoteză fără drept de apel. Istoria permite, ba chiar este nevoită s-o facă, dacă este cu adevărat creatoare, avansarea unor ipoteze, a unor scenarii sau modele pe care cercetarea ulterioară le confirmă sau nu, uneori după decenii sau chiar secole.
Istoriografia românească din ultimele secole a construit astfel de modele, unele (general) adoptate, altele respinse. Întemeierea Ţării Româneşti de un voievod român de confesiune ortodoxă este unul din aceste modele general acceptate de istoricii serioşi. Părerile amatorilor, oameni (probabil, uneori) de bună-credinţă, dar fără formaţie ştiinţifică în domeniu, trebuie să rămână în domeniul lor, science fiction. În Franţa, un astfel de personaj a scris o carte la câţiva ani după moartea lui Napoleon I, în care „dovedea” că împăratul nu a existat şi că în realitate e vorba de un mit solar!
Această carte este deci o pledoarie pentru profesionalism, pentru rigoare ştiinţifică şi pentru onestitate intelectuală. În sfârşit, last but not least, ea este realizarea parţială a unui proiect vechi de aproape cinci decenii. În 1966-67 eram student la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi voiam să fac o teză de licenţă (azi îi zice master, cred) cu profesorul Constantin C. Giurescu. Domnia sa m-a întrebat dacă aveam un proiect şi i-am răspuns că mă pasiona chestiunea întemeierii Ţării Româneşti.
Am fost foarte decepţionat când profesorul m-a sfătuit să renunţ la el, deoarece era prea complex (pentru un tânăr de 20 de ani) şi mi-a propus să aleg o monografie de domn muntean : „de exemplu, Vlad Ţepeş!” Această propunere mi-a transformat complet existenţa (nu intru acum în detalii), dar nostalgia vechiului meu proiect nu m-a părăsit niciodată.
Şi iată că îl văd realizat de Neagu Djuvara, dar, vai, în ce condiţii!
V.E.: Critica adusă „teoriei cumane” a domnului Neagu Djuvara este devastatoare. Demult nu am mai citit o deconstrucuţie atît de bine argumentată şi nuanţată. Care sînt argumentele centrale ale acestei critici? M.C: Faptul că Basarab poartă un nume de origine turcă veche (cumană), nu înseamnă că era de această origine.
M.C.: Argumentele centrale ale acestei critici sunt înseşi documentele şi cronicile de epoca neglijate şi/sau ignorate de Neagu Djuvara, deşi sunt adunate şi publicate de peste 200 de ani. Faptul că Basarab poartă un nume de origine turcă veche (cumană), nu înseamnă că era de această origine, deoarece toate mărturiile contemporane şi posterioare precizează că era român şi ortodox.
Nu există nici măcar un singur izvor care să afirme această aberaţie care a apărut în secolul 20 la unii istorici unguri. Iar numele lui de botez era Ivanco-Ioanco-Iancu, deci Ioan, un prenume care apare şi în familia Asăneştilor (Asan era porecla unuia din cei trei fraţi), întemeietorii celui de-al doilea ţarat româno-bulgar la 1185-6, care erau români (vlahi).
Câţiva cneji şi nobili români din Transilvania secolelor XIV-XV poartă nume de această origine, ca şi un număr foarte restrâns de mari boieri munteni din secolele XIV-XVI. Dar aceasta nu înseamnă ca erau cumani, cum afirmă Neagu Djuvara, citând un filolog ungur de tristă amintire, un adevărat „Fachidiot”, pe care îl urmează orbeşte.
Este adevărat, şi nimeni nu contestă faptul că acest popor – de fapt o adunătură de triburi nomade purtând numele grupului dominant, aşa cum au fost hunii, avarii şi pecenegii – s-a instalat în Câmpia Dunării şi în nordul Mării Negre în secolele 12-13 unde au lăsat câteva urme în toponimie (vreo 300 din câteva mii si zeci de mii), câteva cuvinte în limba noastră, câteva morminte şi ceaune de fiert mâncarea. Alţii s-au refugiat în Ungaria de frica tătarilor şi s-au botezat catolici la 1238, urmaşii lor purtând nume creştineşti, astfel că, după această dată, singura indicaţie a originii lor este cea oferită de documente.
Aceleaşi documente care spun că Basarab era român şi schismatic (ortodox), iar nu cuman şi catolic! Neagu Djuvara ignoră fenomenul de modă în antroponimie (nume de persoane), ca de altfel şi în îmbrăcăminte, tehnică, etc. Johnny Răducanu, un talentat cântăreţ de jazz, era oare american fiindcă purta acest prenume ?
Sau comuniştii români care şi-au „botezat” copiii Vladimir, Zoia, Saşa, Serghei, Maia (de la 1 Mai) erau ruşi ? Sau românii din Ardeal şi din Basarabia maghiarizaţi sau rusificaţi de funcţionarii stării civile care făceau din Ion Janoş, şi respectiv Ivan, erau ei unguri sau ruşi ?
Guadelupa şi Martinica sunt pline de oameni care se numesc Cezar, Iulius, ba chiar Cantacuzino, deoarece au fost botezaţi astfel de funcţionarii stării civile franceze al căror ghid era un dicţionar latin-francez. In plus, Basarab este un titlu, o funcţie în Imperiul mongol, în care cumanii, cei rămaşi în afara Ungariei, au fost înglobaţi după 1241.
V.E.: Susţineţi că medievalistica românescă este sub un asediu paraştiinţific. În ce constă acest asediu şi ce rol joacă domnul Djuvara cu a sa „teorie cumană” ultramediată în această problemă? Oare „cumanomania” nu e un soi de nouă „tracomanie”? Cum credeţi că se explică acest succes imens la public a „teoriei cumane” a domnului Djuvara? Şi de ce credeţi că răspunsurile mai multor istorici importanţi au rămas într-un con de umbră?
M.C.: Tracomania lui Iosif Constantin Drăgan şi cumanomania lui Neagu Djuvara nu pot fi puse pe acelaşi plan, deoarece cea dintâi avea, ca şi slavomania lui Roller, un substrat politic, pe când cea de-a doua este un fenomen de modă, aşa cum la Roma tinerii eleganţi din secolele 4-5 se îmbrăcau şi se coafau după moda „barbară” (gotică sau hunică).
Tracomania a fost instrumentalizată de regimul naţional-comunist al lui Ceauşescu pentru a respinge, în numele unei antichităţi venerabile dar, vai, inexistente, moştenirea romană şi creştină care ne ancorează pe noi, românii, în Europa civilizată şi democratică. Tot aşa s-a întâmplat în Germania lui Hitler cu teoria germanismului arian impusă de regimul nazist ca dogmă ştiinţifică. Aceasta, potrivit principiului enunţat de Orwell : cine stăpâneşte trecutul controlează prezentul.
Cumanomania a apărut pe un fundal de criză existenţială politică şi economică, de neîncredere în elitele intelectuale şi în discursul lor. Ceea ce i-a dat curaj şi popularitate a fost, o spun cu regret, (mult prea) timida replică a istoricilor români din motive pe care nu e locul să le discut eu acum şi care ţin de demersul personal al fiecăruia din ei.
V.E.: În ultima perioadă, după ce domul Neagu Djuvara a scos mai multe cărţi de popularizare istorică, numele domniei sale a început să devină unul de referinţă în domeniul istoriei cel puţin pentru noi, profanii. Dumneavoastră afirmaţi tranşant că „Autorul se consideră o autoritate în materie de istorie universală, dar cunoştinţele sale provin din lucrări generale sau învechite, care nu ţin cont de cercetări mai recente.. etc” Unde este locul domniei sale în istoriografia românească? Cum se raportează lumea academică faţă de istoricul Neagu Djuvara?
M.C.: Este loc pentru toată lumea cu condiţia, ca la medici, să se respecte ierarhia între specialişti şi generalişti. L-am comparat pe Neagu Djuvara cu „unchiaşul sfătos” venit din lumi şi vremuri apuse, care povesteşte cu vervă şi talent istoria „neamului” pentru copii şi tineret, deci un vulgarizator al istoriei.
Câtă vreme istoricii specialişti nu vor face efortul de a scrie pe înţelesul unor cercuri largi de nespecialişti, amatori de istorie, ca francezii Frantz Funck-Brentano, Fernand Braudel, Régine Pernoud, Jacques Le Goff, Georges Duby, Marc Ferro şi Emmanuel Leroy-Ladurie, sau ca numeroşi anglo-saxoni (citez doar pe Steven Runciman, Peter Brown, David S. Landes), cititorii români vor fi siliţi sau tentaţi să se adreseze lui Neagu Djuvara pentru a evita limbajul prea tehnic sau limba de lemn.
Există apoi istorici care fac vulgarizare de bun nivel – în Franţa, Alain Decaux e cel mai cunoscut – dar care nu au pretenţia originalităţii şi în niciun caz nu-şi permit să ignore cu suficienţă documentele şi izvoarele sincere şi autentice. Şi totuşi, în România, Neagu Djuvara a fost numit doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti, dar în „laudatio” se vorbeşte mai mult de activitatea sa politică, diplomatică, de animaţie culturală şi caritativă. In orice caz, nu de Negru Vodă.
Iar dacă ar fi să-l plasez în istoriografia română, l-aş aşeza între poligraful Dumitru Popescu (autor de nuvele istorice şi cu haiduci), Bucura Dumbravă („Haiducul” şi „Pandurul”), Florian Christescu („Istoria neamului nostru”) şi Dumitru Almaş („Alei codrule fârtate”!).
(Sursa: adev.ro/mtb8zl)
Nu stiu ce s-a intamplat cu primul comentariu de nu a aparut….Nu mai conteaza!
Toata lumea il critica pe Neagu Djuvara, nu am idee cati l-au citit. Dar, sa revenim la teoria cumana a lui Neagu Djuvara. Aceasta nu ii apartine, el a fost intrigat de subiect si de o prezentare a marelui istoric Nicolae Iorga in anul 1928 la Academia Romana. Este vorba de „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba” – un capitol din colaboratiunea romano-barbara in evul mediu. Iata ce spunea Neagu Djuvara intr-un interviu: „Uite ce se intimpla… am inceput sa va spun de Iorga. Iorga descopera aceasta carte ce povesteste de cumani. Iorga descopera acolo o groaza de nume, precum Basaraba, Tincaba, si zice, uite, dom’le, originea lor cumana. Face o comunicare la Academia Romana in 1927 intitulata „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba“. Acolo este o fraza: „Numele e cuman“.
Basar e aoristul unui verb, „a domina“, iar aba e „tata“. Deci, e cuman. Si adauga: „Dar numai numele?“. Stia. In „Istoria“ lui, apoi, nu mai spune acelasi lucru.
A uitat. Nu! Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!”
In lucrarea mentionata a lui Iorga iata ce gasim ” Iata ca dintr’un studiu, de ieri, al unui invatat englez, profesor la Universitatea din Liverpool, d-l A.Bruce Boswell, rasare putinta si a altor lamuriri cu privire la raporturile dintre Romani si navalitorii asiatici, stapani ai sesului est-european pana in Carpati
…………………….
Vorbind de acesti calari ai desertului, aajunsi sefi de Stat , autorul englez observa ca la dansii se intalnesc exact aceleasi nume pe care le dau pentru Polovti analele rusesti….Dar Toc aba e un boier muntean din veacul al XV lea.Un sat Tocsobeni exista in Moldova Un sir de nume romanesti au aceeasi finala, pana acum neexplicata : Talaba, Talabescu,,, si, IN SFARSIT, – BASARABA
Numele, de sigur.Dar NUMAI NUMELE?
………….
Acest Stat cuman avea centrul pe la Campulung, veche <>, care fu apoi colonizat catolic,ca si Milcov, unde s-a asezat episcopul,dainuind pana la aparitia Tatarilor.
Statele noastre s-au format, din nebuloasa patriarhala a juzilor si Voevozilor, prin impulsul organisatiilor mai concentrate din vecini : cel de la Silistra supt influenta bizantina, cel din Arges-mi se parea- supt influenta ungureasca.
Dar daca, inainte de aceasta, ar fi fost influenta cumana?
Prin tovarasia cu ei, din Muntele Arges si Muscel, ei au putut da Romanilor un IMPULS catre alcatuirea Domniei, care,de la Borciul Cumanul, a putut trece, prin Seneslav si al lui la Basaraba CEL CU NUMELE CUMAN.
Astfel, precum Rusia moscovita continua Hanatul tatarilor, Hanatul Cumanilor se continua in Domnia a toata Tara Romaneasca, oricare ar fi fost modificarile pe care i le-a adus traditia romaneasca si sufletul poporului roman.
Revenin la ipoteza sau teoria lui Djuvara putem vedea ca autorul nu a mintit in faptul ca marele Iorga a pus-o in discutie in analele Academiei Romane, ca el o duce mai departe si aduce argumente in favoarea acestei ipoteze pe care Iorga o lasa in coada de peste nu cred ca merita epitetul de sulfa si mincinos.
In primul comentariu spuneam ca Neagu Djuvara ramane este cel mai mare istoric povestitor din Romania, din aceeasi scoala cu istoricul britanic Steven Runciman, iar Istoria romanilor povestita celor tineri este cea mai buna dovada cat de frumoasa si atractiva poate fi istoria.
Referitor la cel mai inversunat oponent al d-lui Neadu Djubvara, prof. Cazacu am mentionat in primul comentariu situatia jenanta in care a fost pus de Dan Alexe si dezinformarea detractorilor cu privire la faptul ca Neagu Djuvara este sustinut de istorici diletanti pentru ca nu exista istorici care sa imbratisese teoria lui Neagu Djuvara si banuiesc ca abia dupa cartea a doua „Raspuns criticilor si neprietenilor….” au aflat de prezentarea lui Nicolae Iorga.
„Scaparea” lui Neagu Djuvara ori a istoricilor care contesta teoria cumana este Letopisetul Cantacuzinesc. Acolo se spune foarte clar de unde venea Radu Negru Voievod, cine il insotea si ce statut aveau Basarabi „banoveti de neam” si „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte preste Olt s-au sculat cu toții de au venit la Radulvodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie preste toți”
Este evident ca Radu Negru era roman din Fagaras, catolic pentru ca altfel nu avem cum sa explicam de ce au plecat papistasii, respectiv : „Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași, sași, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao” si, cel mai important aspect Radu Neagru nu facea parte din neamul Basarabilor. Dupa domnia lui Basarabii, nu stim exact in ce conditii, au pus mana pe domnie. Cheia misterul este mormantul de la Curtea de Arges.
De ce se ignora Letopisetul Cantacuzinesc? Datorita inceputului….
Indiferent de originea lor, Basarabii au castigat si aparat independenta Tarii Romanesti si acesta este aspectul cel mai important.
Revenind la Neagu Djuvara si teoria lui, acesta are meritul de a scoate din amorteala istografia noastra inchistata in sabloane de vreo 65 de ani si de a readuce in discutie primul paragraf al Letopisetului Cantacuzinesc si poate asa s-or apleca si asupra evenimentelor din timpul Constantin cel Mare si Constantiu la sud si nord de Dunare si sa cerceteze si Romaniile populare de la Sud de Dunare.
P.S In studiul lui Iorga mai sus mentionat exista o referire deosebit de interesanta – un text din Italia „pe care nu l-am putut dobandi, dar il putem cunoaste indirect” in care se mentioneaza cum romanii din Transilvania i-au insotit pe tatari in invazia lor la atacul asupra unei manastiri Italiene. Poate se incumeta vreun istoric „diletant” sa cerceteze ce Iorga nu a mai apucat
„Unul dintre „istoricii de meserie”, care a scris un „articol violent ostil”, a mers atât de departe, încât nu mi-am putut închipui ca o carte cu conţinut ştiinţific să poată stârni astfel de ură dezlănţuită. Începea, în primele două pagini din cinci, cu un adevărat atac la persoană. Eram nu doar combătut, eram făcut (nu glumesc) albie de porci. Nu mi-am putut închipui ca un savant, pasă-mite consacrat, să poată coborî la un asemenea nivel, într-o polemică ştiinţifică”.
Neagu Djuvara – Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă.
Neagu Djuvara este un istoric de moda veche, scolit la Sorbona (aviz detractorilor) care face parte din scoala instoricilor povestitori, pe cale de disparitie astazi, al carui proeminent reprezentant a fost Steven Runciman. Spre deosebire de Runciman, care s-a limitat de a prezenta istoria si faptele asa cum sunt, fara inflorituri, Neagu Djuvara este un povestitor, adica un povestitor istoric caruia ii place sa povesteasca, uneori sa -si dramatizeze, alteori sa si mitizeze faptele, ba mai mult incearca sa fie impaciuitor atunci cand istoricii nu sunt de acord (am in vedere diferentele in datarea Bataliei de la Rovine si modul cum a fost „clarificata” situatia de Neagu Djuvara). Nu cred ca astazi exista azi un istoric in Romania care sa prezinte istoria asa de frumos si atractiv pentru cei mici si cei mari cum este Neagu Djuvara.
In concluzie Neagu Djuvara nu merita raspunsurile si epitetele acordate pentru ca istoricii care il combat si ma refer in particular la reputatul istoric Cazacu a fost pus umilit de „novicele” Dan Alexe.
De ce nu cred in parerea lui Neagu Djuvara ? Pentru ca are cateva scapari
De ce nu cred in raspunsul patimas al d-lui Cazacu? Pentru ca are cateva scapari.
Care sunt scaparile ?
1) Invazia tataro-mongolo din 1241 care distruge Cumania apoi invazia tataro-mongola din 1285 care arunca Regatul maghiar intre 1285-1312 intr-o degringolada care va permite „descalecatul”
2) Letopisetul Cantacuzinesc care spune foarte clar de unde venea Radu Negru Voda si ca nu avea nicio legatura de sange cu Basarabii
3) Letopisetul lui Miron Costin despre Tara Romaneasca care ne spune cam aceleasi vorbe
Sa vedem ce spune Letopisetul Tarii Romanesti :
Insă dintâi izvodindu-se de rumânii carii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș.
Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui până în apa Oltului; alții s-au pogorât pre Dunăre în jos. Și așa umplându-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei.
Atunce s-au ales dintr-înșii boiarii carii au fost de neam mare. Și puseră banoveți un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) și-i așăzară întâi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Și așa fiind, multă vréme au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc.
Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași, sași, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.
Întâi au făcut orașul ce-i zic Câmpul Lung. Acolo au făcut și o bisérică mare și frumoasă și înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeș, și iar au făcut oraș mare și ș-au pus scaunul de domnie, făcând curți de piiatră, și case domnești și o bisérică mare și frumoasă.
Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au dat pre supt podgorie, ajungând până în apa Siretului și până la Brăilă; iar alții s-au tins în jos, preste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt.
Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte preste Olt s-au sculat cu toții de au venit la Radulvodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie preste toți. De atunce s-au numit de-i zic Țara Rumânească, iar titulușul domnului s-au făcut precum arată mai jos: „V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Radul Negru voevod bojiiu milosti gospodariu vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaș i Fagăraș herțegu” . Acestea să tâlcuiesc pre limba rumânească: „Întru Hristos Dumnezeul cel bun credincios și cel bun de cinste și cel iubitor de Hristos și singur biruitor, Io Radul-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Țara Rumânească dentru Ungurie dăscălecat și de la Almaș și Făgăraș herțeg”. Acesta iaste titulușul domnilor de atunce, începându-se pân-acum, precum adevărat să vede că iaste scris la toate hrisoavele țării.
Și într-acestași chip tocmitu-ș-au Radul-vodă țara cu bună pace, că încă nu era de turci împresurată. Și au domnit până la moarte, îngropându-l la bisérica lui din Argeș. Și au domnit ani 24.”
Pe scurt Letopisetul ne spune ca :
1) Radu Negru Voda a venit din Fagaras insotit de romani ortodocsi si catolici precum si de sasi. De ce veneau catolicii intr-o zona unde nu era un stat feudal? De ce isi riscau ei dreptul la practicarea religiei din Fagaras? Nu cumva pentru ca Radu Negru Voda era papistas si isi urmau conducatorul?
2) Basarabii erau banoveti sio au venit sa faca legamant de supunere. Deci, este exclusa orice legatura de sange intre Basarabi si Radu Negru Voda
3) Radu Negru Voda domneste 24 de ani dupa care urmeaza mentionarea Basarabilor. Ce s-a intamplat dupa moartea lui ? Nu stim pentru ca istografia noastra si arheologii nostri nu au studiat cum trebuie mormantul mentionat in articol. Cine a fost la Curtea de Arges si a vazut piatra de mormant a plecat nedumerit de acolo
4) Basarab nu este un nume romanesc, Nicolae Iorga (citat de Neagu Djuvara) spune ca era cuman, dar respingea originea cumana a Basarabilor.
Basarab putea foarte bine sa fie si un nume turcic din Kipchac,cuman, peceneg, tatar dar asta nu are nicio importanta asa cum nu este nu are nicio importanta nici originea etnica a primului Basarab. Important este ca odata ajunsi pe tronul tarii, Basarabii au castigat si aparat independenta Tarii Romanesti de la Nord de Dunare.
Este interesant ca istoricii nostri (nu ma refer la Alexandru Madgearu) nu au fost preocupati si de celelalte Tari Romanesti sau Romanii populare de la Sud de Dunare.
Este buna aceasta galceava a istoricilor mai ales cand ambele tabere (in cazul lui Djuvara vreau sa mentionez ca este singur, aici este o scapare pentru ca nu am vazut istorici care sa adere la parerea sa) nu au dreptate pentru ca ii trezeste din amorteala in care istografia romaneasca a intrat de vreo 65 de ani incoace si poate se apuca serios de problema descalecatului.
Pai Basarab putea fi si catolic si s-a convertit la ortodoxie cum erau supusii sai, la fel cum a procedat peste secole si regele Carol I.
Ceea ce nu mi-e clar este cum poate determina stiinta geneticii ca un domnitor este crestin ortodox, cum se precizeaza in acest articol.
Si mai mult, care haplogroup este genetic semnificativ pentru poporul roman si din care haplogroup face parte ADN-ul celui decedat si deshumat de la Curtea de Arges.
Avand stiinta si cunostinta ca in Romania sunt cam 200 de persoane cu ADN-ul facut pentru stabilirea genealogiei, pe ce se bazeaza autorul cand se refera la ADN-ul romanesc ?
Scuze daca intrebarile mele par ca ale unui troglodit, dar astept sa fim si noi, cei multi si prosti, treziti cu argumente stiintifice, din somnul nostru si intunericul in care ne-au tinut si manipulat barbarii de comunisti nationalisti antisemiti ceausisti.
Nu poate. Se poate presupune dupa aspectul pietrei de pe de mormant, vestimentatie, accesorii, podoabe,arme, inscriptii(IESUS TRANSIENS PER MEDIUM ILLORUM IBAT) etc. Haplogrup romanesc nu exista: exista insa haplogrupuri specifice spatiului carpato-balcanic ( in primul rand I2). Daca se constata ca haplogrupul Y este unul balcanic sau unul comun european , si nu unul tipic pentru Asia Centrala, originea cumana nu mai poate fi sustinuta.
nu putea sa fie catolic si sa se converteasca asa dupa interes politic strain ! una e constiinta de neam si credinta a stramosilor nostri de acum 700 de ani, iar alta e interesul dictat de politica iudeomasonica occidentala a sec 19 bazat pe materialism, oportunism, lacomie…..
Credeti ca Ionita Asan a fost instrumentul vreunui interes politic strain?
daca va referiti la Ionita Caloian care accepta din partea papei Inocentiu al3-lea, titlul de „rege al vlahilor si bulgarilor” si nu de imparat asa cum ceruse Ionita Caloian, da, se poate spune ca a fost instrumentul propagandei catolice care dorea acapararea bisericii ortodoxe, iar Ionita Caloian, dorea „recunoasterea” titlului de imparat din partea cuiva, in contextul rascoalei inaintasilor lui, Petru si Ioan Asan impotriva dominatiei bizantine, a impozitelor si taxelor foarte mari impuse de Bizant. Insa, Ionita Caloian se lamureste curand, dupa ce „cruciatii” cuceresc Constantinopolul in 1204. Acestia refuza cu infumurare alianta cu el, intra inconflict, sant infranti, iar „imparatul” lor latin Balduin, este luat prizonier de Ionita Caloian. Dupa aceasta el se apropie de Bizant, incheind alianta cu imparatul bizantin al Noului Imperiu de la Niceea, Teodor I Laskaris in 1207, pentru ca urmasii lui, Borila si Ioan Asan al 2-lea sa se desparta definitiv de trecatoarea si oportunista legatura a lui Ionita Caloian cu Roma, si sa se apropie de Bizant.
Cu consecintele pe care le vedem!
Ipoteza lui N. Djuvara nu este o minciuna , ci o eroare , ori poate o dorinta nemarturisita. El este cel mai echilibrat dintre toti demitizatorii aparuti in peisajul culturii noastre in ultimele decenii. Astfel acuzele care i se aduc sunt nemeritate. Pozitia lui Matei Cazacu este cea corecta. In nici un caz Djuvara nu poate fi asociat cu Lucian Boia, care mistifica in mod voit si programat istoria noastra. In fond , daca Basarabii ar fi avut origini cumane , ce lucru extraordinar s-ar fi petrecut? Nu majoritatea dinastiilor europene au origini straine? Daca personajul din mormantul nr. 10 a fost catolic prin nastere sau un convertit, ce catastrofa s-ar fi produs? Asta era contextul istoric in care personajul a vietuit.Cel mai mare pericol pentru ratiune este sa nu-si subordoneze afectivitatea. Totusi, inca se fac doar afirmatii: haplogrupurile Y si mtd X n-au fost inca dezvaluite;si asta nu face decat sa prelungeasca in mod inutil speculatiile. In epoca noastra totul devine marfa_ chiar si adevarul stiintific.
Eu nu as fi asa de critic.
Daca acum saxonul Johanis conduce Romania, INSEAMNA CA ROMANII 99% SUNT GERMANI SAXONI???
Nu, pentru ca poporul e una si conducatorii alta.
Si francezii au avut regi germani si sunt tot francezi.
nu. inseamna ca e anormal, ca e nefiresc !
ceea ce nu intalnim in epoca medievala unde constiinta de neam si credinta in Dumnezeu era SFANTA !
Pe cand acum, dupa „revolutii” occidentale iudeomasonice, care au sapat sistematic, ca un lucru bine facut la temelia acestei constinte, anormalul este transformat in normal, negru in alb, minciuna in adevar….pentru babilonie desavarsita, lucru urat de Dumnezeu cu ocazia construirii Turnului Babel ! cea ce inseamna ca fiecare neam trebuie sa-si pastreze nealterata constiinta, identitatea, limba, traditia, cultura, familia…iar lumea sa traiasca in pace si armonie fara interventia imperialismelor de orice fel care niveleaza identitatea popoarelor transformandu-le in populatii de animale fara constiinta, controlate si manipulate prin card si cip si….paine si circ….
Ne-au venit gunoierii – poate-l aduna si pe Djuvara!
Hahahahhaha!
http://webtv.realitatea.net//americanii-ne-au-strans-gunoaiele-de-pe-faleza-dunarii-la-galati_922581.html?p=#video
Americanii ne-au strâns gunoaiele de pe faleza Dunării, la Galaţi
http://webtv.realitatea.net//grigore-lese-satul-romanesc-nu-mai-exista-ritualul-a-disparut_922580.html?p=#video
Grigore Leşe: Satul românesc nu mai există. Ritualul a disparut
Istoricilor romani actuali le e mai comod sa taca când se strecoara unele deformari ale Istoriei Romaniei ! Aceasta atitudine antiromaneasca inseamna lasitate si lipsa de respesct fata de poporul roman, care are dreptul sa-si cunoasca istoria adevarata!
Dl. Djuvara tine foarte mult la aceasta teorie, nu-l va convinge nimeni de contrariu, oricate argumente logice si de bun simt i s-ar aduce.
ce este mai grav e ca urmasii acelora, strainii de neam care au invadat tara atunci, iar stramosii nostri le-au dat o lectie la Posada, acum iarasi a invadat tara(incepand cu a doua jumatate a sec. al 19-lea, prin legiuri straine si tradatori scoliti in lupanarele lor)si ocupa prin minciuna si viclenie institutiile statului, cu ura profunda impotriva stramosilor nostri, a eroilor si patriotilor neamului si mai ales impotriva legii stramosesti-ortodoxia, nu numai ca ne interzic istoria si memoria inaintasilor nostri dar confisca la propriu, pradeaza la propriu ctitoriile inaintasilor si mormintele lor din Biserica NECROPOLA Domneasca de la Curtea de Arges, lipsindu-i pe ei de mangaierea liturgica a Maicii Neamului nostru-Biserica Ortodoxa, iar pe noi de amintirea lor placuta si intaritoare in aceste vremuri de restriste si de asupririe a strainilor :
Biserica Domnească din Curtea de Argeș, cea mai veche din Muntenia, a fost câștigată în instanță de Muzeul Municipal
http://m.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/biserica-domneasca-din-curtea-de-arges–cea-mai-veche-din-muntenia–a-fost-castigata-in-instanta-de-muzeul-municipal-413454
Biserica Domneasca din Curtea de Arges, pierduta definitiv dupa un proces inceput acum 8 ani. Cui revine monumentul istoric
http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3720548
Djuvara face ‘filoscofia’ istoriei – nu e in stare de cercetare stiintifica..
Nici nu-i de mirare dat fiind faptul ca si-a dat doctoratul de „sorbonnagre”(cum ii zice Robert Faurisson, dezgustat de Sorbona unde a predat si el si de unde a fost dat afara pe motive politice) cu alt relativizant al adevarului istoric :
Djuvara si-a dat doctoratul si a fost influentat de Raymond Aron, tot politician-filozof, jurnalist, liberal, cu idei care relativizeaza adevarul stiintific (demonstrat doar prin cercetare riguroasa de documente inconturnabile, practicata de adevaratii si inaltii specialisti in istorie), caci Raymond Aron a scris o lucrare ca aceasta:
„Introduction à la philosophie de l’histoire. Essai sur les limites de l’objectivité historique, Paris: Gallimard, 1938; Introduction to the Philosophy of History: An Essay on the Limits of Historical Objectivity, London: Weidenfeld & Nicolson, 1948”
Mai vreti alt argument , ca sa-l intelegeti pe Neagu Djuvara, politicianul-diplomat discipol al relativismului istoric de sorginte ‘sorbonnagre’ ?
Fereasca Dumnezeu insa, sa relativizezi Holocaustul!
Nu, in niciun caz, Doar istoria romanilor trebuie relativizata!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Nu e singura data cand profesorul nu spune adevarul!!Il cunoaste dar nu-l spune!!