Judecarea lui Traian Băsescu

Mihail Miron
06:30 (acum 4 ore)

–––- Forwarded message –––
De la: Alex Tudor
Date: joi, 13 iun. 2024 la 02:00
Subject: Judecarea lui Traian Băsescu

Anca Alexandrescu, flancată de ”procurorii” ad hoc, gen. Iliescu și ziaristul Bădin, îi face un veritabil proces lui Traian Băsescu; și e interesant de remarcat că Băsescu acceptă să răspundă la tot felul de întrebări, timp de două-trei ore, deși multe au fost incomode, iar el n-a ieșit foarte bine din multe chestiuni evocate aici. Acuzația principală e că Băsescu e întemeietorul ”statului paralel”, început prin 2012 (cu doi ani înainte de terminarea mandatului său prezidențial), dezvoltat apoi de Florian Coldea (căruia a început să-i placă ideea…), pe care Băsescu l-a sprijinit la început, și nu l-a dezmințit niciodată, în acțiunea de intimidare și chiar de arestare a fruntașilor politici ai momentului (Năstase, Ponta, Dan Ioan Popescu și altii), care se declaraseră ostili guvernării lui Băsescu. Adică Băsescu a pus la lucru SRI, și pe Coldea în special, pentru a-și zdrobi oponenții politici, făcîndu-le dosare de tot felul, găsindu-le pricini mărunte (tablourile lui Năstase), dar suficiente pentru a-i scoate din politică, uneori chiar pentru a-i băga (cu ajutorul unei justiții servile), pentru o vreme, la mititica. Am putea spune că nu e un lucru foarte neobișnuit (la noi, în ‘lumea orientală’) ca un șef de stat, odată ajuns la putere, să lovească în adversarii lui politici, folosind pentru asta mijloacele represive, legale sau inventate, ale statului. Acțiunea a luat, după el, amploare, vorbindu-se ulterior de statul paralel, adică de un stat fantomatic, dar dotat cu mari puteri represive, care acționeaza în paralel cu justiția legală, care e mai greu de urnit la ordinul unor șefi, mișcați de interese personale.
La sfîrșitul celor 2-3 ore de discuții, Băsescu iese cam mototolit din dezbatere, chiar dacă el se apără cu înverșunare, negînd majoritatea acuzațiilor aduse, cu argumente simple: nu-și mai amintește exact faptele, nu erau în zona lui de autoritate, etc. Să spunem că e tratat totuși cu deferență de ”acuzatori”, care îi lasă suficient loc de apărare, iar calitatea unora dintre ei (de pildă, Vanghele) lasă și ea loc de îndoială asupra bunei lor credințe… Să remarcăm, în concluzie, că o asemenea discuție (destul de ascuțită) a putut avea loc, că Băsescu a acceptat s-o poarte (putea să refuze, dar a preferat să stea pe scenă ca să se apere, la mulți ani dupa încheierea ”spectacolului prezidențial”), și că întreaga acțiune pare pozitivă, venind să sprijine ideea unei democrații vii, care nu ascunde sub preș păcate mai vechi, ci le urcă pe scenă, și le dezbate public. (Vedeți posibilă o asemenea dezbatere la televiziunea rusă, despre Putin ?…).Sigur că nu vor fi alte consecințe legale ale unor asemenea dezvăluiri. Ele au doar valoare de presă, dar așa se întîmplă în majoritatea statelor democratice: poporul a suportat asuprirea unui conducător mai mult sau mai puțin despotic, și se bucură, după plecarea lui, de spunerea, în sfîrșit, în clar, a unor adevăruri care pluteau în aer, dar care, strigate în public, îi ”sărează pipota”… Știți vorba: mai bine mai tîrziu (chiar dacă ineficient din punctul de vedere al legii), decît niciodată… Vedeți valoarea de defulare socială a bîrfei ? Ea anunță, pe șoptite, niște adevăruri ce nu pot fi probate, dar care, odată spuse (și verificate eventual mai tîrziu), satisfac pofta populară de răzbunare. Nu-i putem da jos pe ticăloșii de conducători, care sînt prea puternici; dar putem măcar să-i bîrfim, adevărat sau nu, și asta ne ajunge ca să-i coborîm la nivelul prostimii asuprite …Concluzie: E greu să treci prin politică fără să te mozolești… Cei care încearcă să rămînă curați își rup repede gîtul (ca Emil Constantinescu). ??? Vorba e să nu fi făcut ‘porcării’ prea mari, încît să lași loc de manevră pentru vremea de după. Căci puterea se sfîrșește, dar viața omului merge mai departe, trăgînd după el păcatele acumulate de dragul puterii. Unii ies mai bine din asta, alții plătesc cu ”julituri” și ”mototoliri”, ori chiar cu ani de pușcărie. Ce credeți, Traian Băsescu ”s-a scos” acceptabil, după cîte păcate a comis ? (abuz de putere, ”coana Joițica, coana Joițica”, moșia de la Nana, bani sfeterisiți cu pricepere, fetele împinse în față, și altele, care abia încep să iasă la iveală). Noi judecăm oamenii politici, în cele din urmă, mai ales după calitatea și cantitatea păcatelor, mai mult decît dupa cea a meritelor și realizărilor. Dați-i o notă lui Băsescu, măcar pentru curajul (căpitan de vapor, de… a trecut cu petrolierul printr-un incendiu…) de a nu se ascunde de adevărurile incomode … şi de a fi scufundat Independenţa …