CD
596 aprobate
denitsoc@gmail.com
66.71.243.131

 

FLAMANZI IN GRADINA MAICII DOMNULUI

PATRIMONIUL GENETIC VEGETAL ROMÂNESC SĂRĂCIT DE INTERESE
După trei ani de incertitudine, scandaluri, demiteri și repuneri în funcție, Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău a devenit, în sfârșit, funcțională și condusă de cel care a avut inițiativa acestei instituții: Costel Vînătoru.
El este cel care, ca un Don Quijote autohton și modern, s-a încăpățânat să se lupte cu morile de vânt ale politicii și cu interesele multinaționalelor pentru a reda României ceea ce a pierdut: tezaurul agricol.
Paradoxal, România este considerată și mai departe țara cu cea mai mare biodiversitate, dar în ciuda acestui fapt, se importă toate felurile de semințe.
PLĂTIM PENTRU SEMINȚE IMPORTATE CÂT BUGETUL APĂRĂRII
„Importurile sunt aducătoare de profit pentru oameni din țară, dar și din străinătate. Sumele sunt foarte mari. De exemplu, un gram de sămânță hibridă de tomate echivalează cu un gram de aur. Putem socoti cam cât aur pleacă în fiecare primăvară din țară pentru a aduce semințe de tomate. Și trebuie să știți că importăm peste 75% din resursele care se cultivă în serele și în solariile României! Noi suntem undeva sub 50% ca putere de producere a semințelor pentru spații protejate, sere, solarii, pentru câmp, restul se importă. Dacă ne referim la cultura mare veți vedea când mergeți cu mașina că șoselele sunt pline de plăcuțe ale companiilor Pioneer, Syngenta și altele. Practic, ei produc semințe în România și ni le vând înapoi pe foarte mulți bani. Și asta cred că ar trebui să dea de gândit. Dacă cineva ar socoti cam câți bani se duc în fiecare primăvară din România pentru aceste resurse genetice s-ar speria. Vă spun că echivalează cu bugetul pentru apărare!”, mărturisește cu dezamăgire Costel Vînătoru.
Aveam peste 2.000 de soiuri de tomate foarte vechi care nu mai sunt în cultură. Parte dintre ele le-am găsit în Banca de Gene din Germania, de exemplu tomatele de Țigănești sunt acolo.
România a fost în alte vremuri o producătoare de flori. Acum după distrugerea serelor și a centrelor de cercetare s-a ajuns la dependența față de importuri. Și în domeniul floriculturii românești situația este aproape apocaliptică.
CERCETĂTORII, MAI PUȚIN IMPORTANȚI DECÂT CÂINII COMUNITARI
„În România nu s-a dorit crearea unei bănci de gene. Mi s-a spus la un moment dat că există o bancă în Norvegia care este americană și care are un grad de ocupare sub 90%. De ce trebuie să avem și noi așa ceva? Am stat mult pe la ușile Ministerului Agriculturii și am suportat multe jigniri: un nene, secretar de stat, mi-a spus că nu am făcut nimic în cercetare, deși am 200 de lucrări științifice, referate și 53 de brevete de invenție pentru zeci de soiuri de legume. Asta în condițiile în care salariul din cercetare era de râs, de batjocură.
O altă dezamăgire a interlocutorului nostru este aceea că deși în faza preliminară Comisia Europeană și-a dat acordul pentru un proiect depus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care prevedea finanțarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău, acesta a dispărut ca prin minune din varianta finală transmisă către Bruxelles. Costel Vînătoru nu a vrut să detalieze, dar la întrebarea noastră „Ghinea?”,a confirmat sec: „Da!”.
România are trei mari resurse: solul, apa şi fondul genetic. O parte din acesta din urmă am pierdut-o din cauza mai multor factori care ne-au adus în situația de a fi tributari importului de legume, tomate în special, de flori.
Banca de Gene este mai importantă decât o bancă de aur. Dacă se întâmplă o catastrofă, aur mai găsești, în schimb tezaurul verde rămâne pierdut pentru totdeauna. O astfel de instituție este gândită pentru a asigura perenitatea speciilor, iar în acest moment, la Buzău, se află în conservare peste 10.000 care au acum un istoric, o amprentare genetică etc. Mai este ceva: noi avem tot interesul să creăm soiuri noi, hibrizi, care să ne asigure în viitor independența de importuri.
Nebunia politică trebuie să înceteze în acest domeniu dacă vrem să supraviețuim, să fim pe picioarele noastre acolo unde ne pricepem și să repunem România pe harta științifică a Europei, cel puțin

Cititi textul integral la: https://www.qmagazine.ro/comorile-pierdute-ale-romaniei-din-2667-de-soiuri-romaneti-de-legume-mai-avem-20

*

Nota redacției – Acest ticălos de ministru, Ghinea pe numele său, ar trebui anchetat de SRI și DNA pentru prestația sa anti-românească