Axa Berlin-Roma și Pactul Merkel-Putin reconfigurează Bătrânul Continent: Cartelul „Europa”
Postat la: 28.11.2012 17:34 | Scris de: Luciana Pop
Axa Berlin-Roma și Pactul Merkel-Putin reconfigurează Bătrânul Continent: Cartelul „Europa”
Criza din zona euro a ajutat Berlinul să redevină stăpânul Europei • Cancelarul Merkel pretinde în fața Rusiei că UE vorbește pe o singură voce, a Germaniei • Ideea Bruxelles-ului referitoare la înființarea Statelor Unite ale Europei și reconturarea Axei Berlin-Roma sunt considerate semne ale refacerii Sfântului Imperiu Roman, în jurul Germaniei • Moscova face și ea pași înceți, dar siguri, spre redobândirea influenței în estul Europei
Asperitățile dintre Rusia și Germania s-au mai netezit după vizita cancelarului Angela Merkel la Sankt Petersburg, care i-a reconfirmat Berlinului poziția de pivot central în Europa. Merkel a încheiat contracte de milioane de euro cu „țarul” Putin, doar în beneficiul Germaniei, deși a pretins că vorbește în numele întregii Europe. „Europa vorbește cu o singură voce”, i-a spus șefa Guvernului de la Berlin președintelui rus, Vladimir Putin, sugerând că Berlinul este acea unică voce. Replica liderului de la Kremlin a sunat la fel de cinic: „Asta înseamnă că sunteți un cartel!”. Aplanarea tensiunilor ruso-germane și modul în care Merkel urmărește, pas cu pas, împlinirea „destinului” statului german, de implementare a giganticului aparat industrial pe teritoriul rus, precum și fervoarea manifestată de cancelar în sprijinirea proiectului extremist al Statelor Unite ale Europei, au readus pe tapet teza privind renașterea Sfântului Imperiu Roman, creat în jurul Germaniei. Teoria nu este nouă, fiind lansată, în ultimii ani, de istorici și analiști care au anticipat că Europa va fi federalizată, iar Germania va ajunge să dețină controlul, împărțind sfera de influență cu Rusia. Berlinul, ajutat de Vatican, pe al cărui scaun se află un Papă german, ar urma să staăpânească zona de apus a continentului, în timp ce Moscova ar domina partea de răsărit.
Elitele europene au făcut tot posibilul pentru a crea o Europă unită, însă evenimente recente, începând cu criza economică și terminând cu anunțul din acest an al președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, privind iminenta înființare a Statelor Unite ale Europei, proiect extrem de controversat, au arătat că renașterea Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană este mult mai aproape decât se crede. Mai întâi, noua birocrație europeană, grupată în jurul așa-numitului „Grup de la Berlin”, a început să aibă întâlniri regulate între miniștrii de Externe ai statelor puternice din punct de vedere economic din UE, lansând ideea creării unei funcții extraordinare, „superputernice”, de președinte al UE.
„Superpreședintele” Europei
De la aceste întrevederi a fost exclusă însă Marea Britanie, singura despre care se spune că ar fi în dezacord cu noul plan european. Scopul urmărit de „Grupul de la Berlin” este acela al comasării funcției de președinte al Comisiei Europene cu cea de președinte al Consiliului European într-una singură, de „superpreședinte” al UE. Asta ar însemna că Uniunea va fi condusă de un lider foarte puternic, care va deține funcții politice și administrative peste toată Europa, imagine asimilată de specialiști cu epoca Sfântului Imperiu Roman.
Axa Roma-Berlin redivivus
La puțin timp de la înființarea „Grupului de la Berlin”, un alt moment a alimentat această teorie. Conștientă de faptul că aliatul său, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, nu va mai câștiga un al doilea mandat, deși l-a sprijint masiv, Angela Merkel și-a regândit strategia, căutând un nou partener, pentru o nouă alianță. Cancelarul german s-a orientat către premierul italian Mario Monti, despre care, de altfel, se spune că a fost propulsat la șefia guvernului de la Roma tot cu sprijinul lui Merkel, restabilind puternica Axă Berlin-Roma, din 1939, după modelul Hitler-Mussolini. Așa că, în prezent, toată politica decizională a Uniunii Europene se stabilește la Berlin și Roma, via Bruxelles. Cu Axa Roma-Berlin refăcută, cu planul anunțat de Bruxelles privind transformarea UE în Statele Unite ale Europei, cu un Papă de origine bavareză la Vatican, angajat într-o cruciadă a „noii evanghelizări”, și cu un italian la șefia Băncii Centrale Europene, există toate premisele ca profeția privind renașterea Sfântului Imperiu Roman să se adeverească, iar „superpreședintele” Europei să fie înscăunat cât mai curând.
Papa Ratzinger despre „Reichsidee”
Confirmarea faptului că Sfântul Imperiu Roman condus de germani a fost modelul pentru Uniunea Europeană a venit din partea ministrului Culturii din guvernul federal de la Berlin, Bernd Neumann. Politicianul german, membru al CDU, formațiunea Angelei Merkel, susținea că istoria și destinele Germaniei și ale Europei sunt „indisolubil” legate. Neumann preciza că „Sfântul Imperiu Roman este astăzi singurul model valid pentru un < superstat > funcționabil”. Și Otto de Habsburg, moștenitorul ultimului împărat al Austro-Ungariei, afirma, în anii ’70, că Reich-ul german a fost modelul principal pentru UE. Aceleași sentimente le împărtășește și Suveranul Pontif, Papa Ratzinger, care a făcut parte din Tineretul Hitlerist și a luptat în armata nazistă, invocând, nu o dată, teza „Reichsidee” sau „Idealul Imperial pentru Europa”. Concret, Benedict al XVI-lea (foto, jos) consideră că „bazele spirituale” ale Europei nu pot fi decât cele catolice, iar Sfântul Imperiu Roman nu poate fi condus decât de Germania.
http://static.ziuanews.ro/images/papa_Ratzinger.jpg
Regionalizare prin fărâmițare
ZIUAnews a prezentat, în numărul precedent, o analiză mai amplă referitoare la pericolul înființării Statelor Unite ale Europei – o formă mascată de regionalizare a statelor UE, construcție extremistă care anihilează din start suveranitatea. De asemenea, am precizat că acest concept de „superstat” european a fost lansat încă din 1943 de miniștrii naziști Joachim von Ribbentrop și Cecil von Renthe-Fink, care au propus crearea unei confederații europene care ar fi trebuit să aibă o singură monedă și să se bazeze pe principiul regional. Regionalizarea României, așa cum este gândită în laboroatoarele de la Bruxelles, cu sprijinul Berlinului și la insistențele Budapestei, ar avea ca țintă finală fărâmițarea statului național unitar român, conform intereselor Germaniei, respectiv ale „Austro-Ungariei”, dar astfel încât interesele spațiului rus să nu fie lezate.
Avertismentul lui Margaret Thatcher
Toate aceste comentarii ale oficialilor germani, de la Merkel până la Papă, pe tema rolului de pivot deținut de Berlin, i-au alarmat pe britanici, care și-au adus aminte, probabil, de cuvintele fostului premier Margaret Thatcher, care le transmitea liderilor europeni, în 1995, următorul avertisment: „Nu ați ancorat Germania la Europa, ci ați ancorat Europa la o Germanie dominantă și unificată. În cele din urmă, prieteni, veți afla că nu funcționează”.
http://static.ziuanews.ro/images/Baroness-Margaret-Thatcher.jpg
Despre scopurile Germaniei, care vor ajunge să fie impuse, treptat, în toată Europa, vorbea, cu peste 20 de ani în urmă, jurnalistul italian Luigi Barzini, care susținea că „viitorul Europei pare că va depinde, așa cum a depins de multe secole, de viitorul Germaniei și de deciziile Germaniei”. Observațiile ziaristului plecau de la ideea că „statul german a devenit, încă o dată, cel mai bogat, cel mai puternic și cel mai eficient, productiv și avansat din punct de vedere tehnologic, dar și cea mai numeroasă națiune din vestul Europei”. Căderea Zidului Berlinului, la sfârșitul lui 1989, și reunificarea Germaniei, au adunat la un loc, în inima Europei, 80 de milioane de nemți. Iar procesul de extindere a UE către Est (o zonă tradițională a influenței și a intereselor germane) va ajuta Germania să devină „un centru geografic” al unui colos european ce va rivaliza cu supremația SUA. Ziaristul britanic Peter Oborne, de la „Daily Telegraph”, aprecia, la rândul său, că „ora fatidică a Uniunii Europene va fi atunci când Germania va ajunge foarte aproape de a realiza visul lui Bismarck în ceea ce privește crearea unui imperiu economic, care să se întindă din Europa Centrală până la Mediterana”, lucru pe care și l-a dorit, de altfel, și Hitler.
Heiliges Römisches Reich
Sfântul Imperiu Roman, în germană „Heiliges Römisches Reich”, denumit, pentru prima oară în 1474, iar oficial, din 1512, și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, a fost întememeiat de Otto I, în anul 962, acesta devenind primul sfânt împărat roman. S-a extins în Europa Centrală a Evului Mediu și a existat formal până în 1806, când a fost desființat de Napoleon I. Sfântul Imperiu Roman s-a format în partea răsăriteană a fostului Imperiu Carolingian și cuprindea majoritatea teritoriului în care astăzi se află Germania, o parte din Italia, Austria, Elveția, Țările de Jos, estul Franței și părți din Croația și Polonia. Ca și Biserica Catolică, reprezentanții Sfântului Imperiu Roman îl considerau drept continuator al civilizației romane. Odată cu afirmarea naționalismului, la denumirea de Sfântul Imperiu Roman s-a adăugat sintagma „de Națiune Germană”, urmărindu-se transformarea lui într-un stat național german unitar. Propaganda nazistă considera Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană ca fiind primul Reich, Imperiul German închegat între anii 1871-1918 în jurul Prusiei, ca pe cel de-al doilea, iar propriul lor regim, ca pe cel de-al treilea Reich. Prin numerotare, se sugera reîntoarcerea la vechea glorie germană, odată cu abolirea Republicii de la Weimar din 1919-1933.
http://static.ziuanews.ro/images/kartehrr.png
Strategia Rusiei
Dacă rolul asumat de Germania, de lider al Bătrânului Continent, este deja o realitate, iar federalizarea Europei este doar o chestiune de timp, există „ochi și urechi” pentru care devine tot mai clar că unul dintre marii beneficiari geopolitici ai acestei stări de fapt este Rusia, care știe să profite de haosul financiar actual din UE. Iar arma pe care Moscova a folosit-o cu succes și continuă să o facă este cea energetică, Europa contiunând să fie dependentă de gazul rusesc. Încet, dar sigur, Rusia face în toată această perioadă pași importanți pentru a-și redobândi influența în Europa de Est, în special în acele țări care s-au aflat până în 1989 sub tutela sa. Iar instrumentul prin care face acest lucru este gigantul Gazprom. Rusia duce tratative cu state din UE, precum Polonia și Bulgaria, pe tema tarifului gazelor naturale. De asemenea, Kremlinul a pus în acțiune toate mecanismele pentru a convinge Republica Moldova și Ucraina să o lase mai moale cu aspirațiile proeuropene și să revină în brațele Maicii Rusia. În ceea ce privește statele baltice, Moscova speră să recâștige teren măcar în două dintre cele trei, Letonia și Estonia, Lituania fiind mai greu de „convins”, dată fiind prezența mai mică a numărului de rusofoni și apropierea sa de Polonia. Strategia Rusiei lui Putin de a-și recâștiga rolul de putere dominatoare în statele baltice și în rândul fostelor aliate din Pactul de la Varșovia ar putea da rezultate mai devreme decât speră Kremlinul.