Austrieci căcăcioși
Cât sunt de căcăcioși austriecii – în comparație cu noi, românii, desigur – am priceput asta prima dată în 1986, când m-am aflat la Viena prima dată, iar gazdele m-au plimbat prin Beciul imperial până am ajuns în piața în al cărei mijloc trona statuia soldatului sovietic eliberator! Comentariul gazdelor: Vai, cât îi mai doare sufletul pe vienezi, pe toți austriecii, de existența acestui monument! Ce rușine le este că au așa ceva în inima Vienei! Ar da orice să-l vadă demolat!… Dar au avut mari probleme cu ceva timp în urmă când un necunoscut s-a găsit să mâzgălească soclul de piatră al statuii de bronz! Ce emoții pe toată suflarea austriacă când au luat cunoștință de comunicatul ambasadei sovietice: dacă autoritățile austriece nu sunt capabile să asigure buna stare de funcționare a monumentului, ne vom ocupa noi, urmașii soldatului eliberator al Austriei, de paza monumentului!… Așadar, o amenințare cu revenirea Armatei Roșii pe Ringul vienez! Au urmat zeci de emisiuni TV, articole de presă, interviuri luate în stradă etc, prin care opinia publică, poporul austriac de fapt, și-a prezentat regretele sincere pentru incidentul cu statuia, și-au cerut iertare de la eroicul popor sovietic! Jurăm că n-o să se mai repete!… O reacție scandalos, rușinos de umilitoare, de slugarnică…
Cam ăsta a fost comentariul gazdelor mele.
Discuția de la statuia soldatului rus din Viena a alunecat ușor la statuia din București a soldatului muscal geamăn! I-am lăsat cu gura căscată pe românașii mei deveniți imperiali când le-am dat informația că statuia respectivă nu mai există în peisajul emblematic din Piața Victoriei de la București! Nu le-a venit să creadă! A trebuit să insist, le-am promis că la întoarcerea în țară voi face o fotografie locului lăsat pustiu de soldatul eliberator și le-o voi trimite! Să se bucure și ei! Dar, spre mirarea mea, gazdele mele nu prea se bucurau! Mai ales când le-am dat detalii: Statuia fusese mutată într-un loc mărginaș, pe un soclu mult mai puțin impozant, din indicația „superioară” venită de la Nicolae Ceaușescu, care le-a explicat rușilor de la ambasadă că musai trebuie relocat monumentul din cauza metroului, a stației ce urma să se construiască sub monument! Inginerii au reclamat această soluție!… Eu cred, am continuat eu comentariul, că Nicolae Ceaușescu a făcut metroul din București de la început cu gândul la monumentul soldatului sovietic! Îi stătea pe suflet să treacă zilnic pe lângă el! Am auzit că schimbase și traseul oficial, ocolind piața Victoriei cât putea de des!… Deci la București monumentul soldatului sovietic a fost rezolvat de români! La Viena monumentul pereche tronează și azi neclintit de nimeni, austriecii au descoperit că nu ar avea nimic de câștigat dacă ar proceda ca românii!… Prea multă demnitate poate fi păgubitoare! Nu degeaba a pățit-o Ceaușescu!
Pe acest subiect, al ticăloșiei și micimii austriece în raport cu românii, îmi vine în minte un moment istoric extrem de semnificativ care consemnează datorii mari de recunoștință ale Austriei față de români! Datorii nici până azi onorate!.. N-am să invoc datoriile imperiale față de Avram Iancu și moții săi, ci am să vin mai aproape de noi, în 1918, când avântul revoluționar stârnit în Rusia s-a propagat în toată Europa, inclusiv în imperiul habsburgic, intrat în disoluție. Armata chezaro-crăiască a dezertat din cazărmi, lăsându-i pe ofițeri fără trupă, trupă plecată să facă revoluție în stradă. După modelul bolșevic! Debandada se instaurase în tot imperiul! Singura entitate care nu intrase în jocul periculos al „schimbării domnitorului” erau regimentele alcătuite din militari români ardeleni! Rămăseseră loiale ofițerilor și jurământului militar. Drept care primarul Vienei s-a prezentat la comandanții regimentelor românești și le-au prezentat situația disperată în care se afla capitala fostului imperiu, ajunsă la discreția revoluției bolșevice. Și le-au cerut românilor să intervină să restabilească ordinea și respectul legilor. Și românii au intervenit la Viena și la Praga, potolind debandada revoluționară bolșevică, așa cum aveau să intervină anul următor și la Budapesta, ca singura forță anti-bolșevică care s-a pus stavilă în calea expansiunii modelului iudeo-boșevic.
Nici Budapesta, nici Viena, nici Praga nu au rostit până azi cuvinte de recunoștință pentru acțiunea românească salvatoare!…
Cu vreo trei-patru ani în urmă m-am întâlnit cu Liviu Petrina, cunoscutul politician țărănist! Întâmplător! Așa am aflat de pasul său inspirat pe care îl făcuse: scrisese un memoriu adresat primarului Vienei, în care îi amintea cele petrecute în 1918, propunându-i ca Austria să facă gestul cuvenit și să repare lipsa unei elementare recunoștințe publice și solemne pentru camarazii de arme ai lui Iuliu Maniu, aflat mobilizat în regimentul de români ardeleni care, la cererea, la rugămintea fierbinte a autorităților de atunci ale Austriei, au ieșit din cazărmi și au reintrodus ordinea și respectul legii în Viena, au salvat propriu zis Austria de la binefacerile unui regim bolșevic! În memoriul său Liviu Petrina sugera cam cum ar putea să arate gestul de recunoștință al primăriei vieneze!… La întâlnirea cu mine, domnul Liviu Petrina era mulțumit că tocmai primise un răspuns pozitiv din partea adresantului austriac!
…Nu mai știu care este situația în momentul de față. O să-l caut pe domnul Petrina și o să-i propun să facă public memoriul adresat autorităților austrieci, precum și alte informații legate de acest subiect. Așa, ca să ne mai treacă oful de după Schengen. Acest gest de un anti-românism golănesc, grobian, degradant, care va marca pentru vecie efigia zdrențuită a fostei împărății!
Dezgustat,
Ion Coja
Post scriptum – De la Austria, care nu știe unde se află mormîntul lui Wolfgang Amadeus Mozart, nu te mai poți mira de nicio ticăloșie!
Dedicat rusofobilor spre lamurirea lor totala cum merg lucrurile si pentru lamurirea celorlati cum gandesc rusofobii
”PUTIN E DE VINĂ!” – PERDEAUA DE FUM MENITĂ SĂ SALVEZE FUNDURILE GUVERNANȚILOR
Bogdan Tiberiu IACOB – https://inpolitics.ro/putin-e-de-vina-perdeaua-de-fum-menita-sa-salveze-fundurile-guvernantilor_1842933028.html
Mesaj oficial, practic, transmis din zeci de piepturi de guvernanți și generos distribuit de presă: ratarea Schengen a fost determinată de Rusia prin vasalul austriac, Viena fiind placă turnantă a serviciilor rusești, iar afacerile lor au în spate, de asemenea, tot rușii. Interesantă explicație. Așa o fi, deși nu e clar de ce ar fi Putin preocupat de bararea imigrației ilegale către UE. Dar dacă așa stau lucrurile, lucruri mărețe ar trebui să se întîmple în mod obligatoriu la nivelul politicii, diplomației și serviciilor secrete. Ori, nu există nici măcar vagi semne că așa va fi.
„Austria este Rusia Uniunii Europene” zice fostul premier Emil Boc.
”Rusia e pe cale să se mai bucure încă o dată pentru o nouă nedreptate făcută României” zice ministrul de Interne, Lucian Bode.
”Un cadou gratuit de Crăciun făcut lui Putin” zice președintele Camerei, Marcel Ciolacu. (La el, cadourile se fac pe bani, probabil)
”Austria este un hub al serviciilor secrete ale Moscovei” zice vicepreședintele PNL, Cristian Băcanu.
Și tot așa….
Austria e arma prin care Putin a executat România și Bulgaria, lăsînd doar Croația să intre.
Să presupunem că exact așa e, iar Bode, Ciolacu & comp spun adevărul.
Ce consecințe ar trebui să apară, în acest caz?
Comisiile SRI și SIE ar trebui să convoace urgent conducerile serviciilor, cu rapoarte complete asupra sesizărilor făcute către autorități, după integrarea europeană, privind relația ocultă dintre Austria și Rusia.
Pentru că cineva trebuie să explice cum a ajuns marea complice a Rusiei al doilea investitor în România. Și a fost lăsată să pună mîna pe sistemul bancar, păduri, gaze șamd.
În acest sens, ar trebui audiate inclusiv fostele conduceri ale serviciilor, de la George Maior și Florian Coldea pînă la Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu, Silviu Predoiu și alții. La fel și conducerea actuală ori trecută a Internelor.
Explicații oficiale ar trebui să dea și foștii miniștri ai Economiei, Energiei, Transporturilor și alții care au avut de girat afaceri ale companiilor austriece în țara noastră. Au știut că dau țara pe mîna oamenilor Moscovei sau nu?
Explicații ar trebui să dea și fostul președinte al României, Traian Băsescu.
Iar actualul președinte ar trebui să prezinte un raport explicativ în fața Parlamentului, conform art.88 din Constituție, legat de situația produsă de opoziția Austriei și Olandei, ca și măsurile concrete preconizate pentru rezolvarea impasului. Reamintim că politica externă e apanajul președintelui României.
Dar, cel mai important, Klaus Iohannis ar trebui să explice în fața Parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului, ce și cît a știut despre relația Viena – Moscova. Dacă nu a știut, cine e responsabil? Și dacă a știut, de ce a manifestat o aplecare atît de mare în mandatele sale asupra reprezentanților Austriei? Pe care i-a decorat cu kilogramele și pe care i-a primit mereu, cu onoruri, la Palatul Cotroceni, în frunte cu șefimea OMV, anual prezentă la palat, ultima oară zilele trecute, pe 21 noiembrie.
Guvernul ar trebui, la rîndul său, să prezinte o poziție oficială vizavi de situația produsă ieri în JAI.
Deocamdată, am aflat de la premierul Nicolae Ciucă doar că ”nu caută vinovați în țară după eșecul aderării României la spațiul Schengen”. Și că ”România va continua să fie constructivă și să lucreze pentru o veritabilă soluție europeană”. O formulă leșinată care nu devoalează nimic, nu înseamnă nimic.
”Vreau să mulțumesc tuturor celor implicați în acest efort masiv, politic și diplomatic, indiferent de culoare politică. Vreau, de asemenea, să mulțumesc mass-media pentru contribuția la acest efort comun” mai spune premierul.
Să-i dăm noi un pont: la înfrîngeri nu se formulează mulțumiri, se caută vinovați și soluții de îndreptare a situațiilor.
Oficialii români se mai declară acum stupefiați de un aspect, anume că Austria, pe data de 16 noiembrie, valida printr-o declarație a colegiului comisarilor C.E. susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen, iar acum a dat-o cotită.
De fapt nu chiar acum: o dăduse încă din 18 noiembrie, cînd ministrul de Interne austriac Gerhard Karner anunța în presă votul contra României. Un moment bizar, mai degrabă ignorat la noi, deși ar fi trebuit să declanșeze alarmă generală.
A avut diplomația românească, de la ministrul Bogdan Aurescu pînă la ambasadorii de la Viena, Paris, Berlin, Bruxelles, incluzînd reprezentanțele permanente ale României pe lângă UE și NATO, misiunile pe ONU de la Geneva și New York, cea de pe lîngă Consiliul Europei de la Strasbourg șamd informații despre planurile Austriei?
Și dacă da, ce măsuri s-au luat?
Serviciul de Informații Externe a avut informații despre aceeași situație?
Parlamentul României are un Grup de prietenie cu Austria format din 20 de senatori și deputați; au primit vreo informație de culise de la omologii austrieci, sau asemenea grupuri au doar menirea de a facilita shoppingul la Viena, Paris ori Washington?
Cei 33 de europarlamentari români au auzit ceva de la cei 19 colegi austrieci alături de care lucrează ori iau masa la restaurantele de la Bruxelles și Strasbourg?
Chiar toată lumea a fost luată prin surprindere de poziția Austriei?
Chiar toată lumea a descoperit într-o singură zi că Austria e marioneta rușilor în Europa?
Să pomenim în treacăt și cîteva fake newsuri.
În România, e pusă la zid vehement Austria și doar ea, deși împotriva României a votat și Olanda. Votul nu s-a dat defalcat, ci la pachet, astfel că nu contează teoria că olandezii de fapt cu bulgarii au avut ceva, nu cu noi. E ca și cum ai spune că ai împușcat geamănul siamez, dar cu fratele său chiar nu aveai nimic.
De ce au extras oficialii români Olanda din ecuația vinii? Simplu: pentru că a face și din Olanda vasala lui Putin deja ar fi fost prea mult și prea necredibil.
Un alt fake news e că MAE a retras ambasadorul nostru din Austria, în semn de protest față de votul pentru Schengen și că de aici înainte relația cu Viena va fi asigurată doar de însărcinatul cu afaceri.
În realitate, comunicatul voit ambiguu al MAE nu înseamnă decît că Emil Hurezeanu a fost chemat nițel în țară, ”pentru consultări”, deci nu e nevoie de niciun locțiitor la ambasadă. Aurescu are mai mult umor decît regele Cioabă cu a lui răzbunare pe lebede: cheamă ambasadorul la consultări după și nu înainte de vot.
În realitate, Hurezeanu rămîne bine mersi la post, pentru că, potrivit Constituției, doar președintele, și nu MAE, revocă ambasadorii din funcție.
Să mai amintim de alt mare fake news, potrivit căruia Germania și Luxemburg s-ar fi enervat în plină ședință JAI și ar fi amenințat că blochează Croația dacă nu intră România și Bulgaria? În realitate, știrea, nereală, e strict ”producția” corespondentului pentru afaceri europene al Euronews, Jack Parrock, care a postat-o pe Twitter.
Din ea a derivat alt fake major, acela că poziția nervoasă a Germaniei fusese determinată de un telefon de taină, peste noapte, al lui Klaus Iohannis.
Ori să amintim de fakeul că tensiunea a fost atît de mare în ședința JAI încît a fost nevoie pentru calmarea spiritelor să se ia o pauză, care de fapt era obișnuita pauză de masă?
Într-o țară în care se înregistrează un eșec de anvergura celui de ieri, chiar dacă vina nu aparține deplin guvernanților noștri, cum arătam ieri într-o analiză, e necesară o asumare politică și, implicit, demisii.
Nu și în România.
Pentru ca fundurile tuturor, de la dispărutul Klaus Iohannis la Bode, Cătălin Predoiu, Ciucă, Aurescu să fie salvate s-a pus în mișcare o mega-operațiune de imagine intitulată ”Putin e de vină!”.
Dacă intram în Schengen, în Piața Victoriei s-ar fi adunat ”spontan” zeci de mii de ”entuziaști”, iar în mijlocul lor ar fi descins, ca un monarh fericit, Klaus Iohannis, marele artizan al victoriei.
Dar nu am intrat, așa că de trei zile ne întrebăm unde e președintele, care nu a avut măcar bunul simț să dea un mesaj live despre eșec, preferînd twitterul și siteul președinției. O informație neoficială de azi susține că Iohannis e la ski în Austria, dar ar fi prea de tot, așa că o trecem tot la categoria fake news și cerem ignorarea ei.
„Cât sunt de căcăcioși austriecii – în comparație cu noi, românii, desigur ” – Dl.Coja desigur in comparatie cu noi, toti sunt niste nevolnici.
Doar noi am stapanit sute de ani Austria, noi suntem proprietarii statiunilor lor montane, la noi vin austriecii cu caciula in mana sa ceara bani (doar avem banci acolo!) si tot ei vor sa se integreze la noi. In plus, la austrieci secretarii de mana a treia al ambasadelor straine dicteaza dupa bunul lor plac.
Balul anual al ofiterilor austrieci:
https://www.youtube.com/watch?v=2cdcoPnzUHA
Dl.Coja, fara suparare intre (decadentii) urmasi ai imperialilor si neaosi argati (nedecadenti, ca argatitul ne este ocupatie de trei secole) care continuam sa fim, nu poate exista anti-romanismul primilor: ci doar interese. Noi suntem capabili macar sa ni le definim pe ale noastre? Sau doar sa ne vaitam: uite cum v-am ajutat nooooiiii, si vooooiiii ce ati facuuuuttt!
Acesta este rezultatul politicii externe, in genunki, care nu a facut altceva decat sa invete romanul cu pascutul….
In 33 de ani am avut cam 3 ministri de externe mai rasariti, iar de Scoala de Diplomatie Romaneasca nu prea mai auzim…. Ani la rand am numit tot felul de hahalere prin ambasade, care au zacut plat, facand blat, la trecerea timpului!
Mereu asteptam sa ne ajute altii! dar ce noi suntem ologi? Uite ca Germania nu s-a opus Croatiei! Si bine a facut! ce ma incalzea pe mine, romanul de rand, suferinta croatilor? NUUUU!
Nu vreau ca Austria sa plateasca prin masuri si politici perfide sugerate de politicieni frustrati si libidinosi, care incearca sa dea vina pe oricine mai putin sa si-o recunoasca barbateste, intrucat sunt doar FATALAI … ; inevitabil Austria va plati, dar nu ma incalzeste asta cu nimic! Eu vreau sa plateasca acesti epigoni, tinuti pe bani grei la Bruxelles!
Vreau ca sa isi recunoasca prostia primul ”Facator in ale politicii externe” si sa se autosuspende din functie, pentru ca nu este in stare de nimic!
GHINION!