14.02.2018 la 15:17
Surena
1.711 aprobate		 Boia este un istoric aparte, el vine cu o idee, o dezvolta intr-o teorie si are grija sa o reaminteasca subtil. Nu raspunde la critici, nu intra in polemici si evita orice dezbatere. Pleaca de la un adevar pe care, fie il rastalmaceste, fie il denatureaza formandu-si teoriile.
Sa luam cazul intarzierii statalitatii la romani si raspunsul prof.Coja, raspuns mai mult decat corect, in tonul istografiei romanesti, dar nu suficient pentru vicleanul prof.Boia. In fond prof.Boia spune ca am aparut cam tarziu si apoi, dibaci ca un paianjen, incepe sa-si croiasca, sa-si fundamenteze ideile, exact ca paianjenul panza. Prof.Boia se vrea diferit, deschizator de drumuri, demitizator al istoriei neamului asa ca dibaci joncleaza cu tezele intr-un mod liniar, calm, ca o mare linistita care pe nesimtite, te loveste de stanci, in cazul fericit in care-ti dai seama. Din pacate, multi il combat fara sa-l fi citit si aici sta forta demersului sau, cu cat este mai mult injurat de cei care nu-l citesc, cu atat creste numarul celor care ii cumpara cartile, il citesc si multi ,nefamiliarizati, placut impresionati de acest stil de istorie ii dau dreptate,daca nu direct, indirect. Ideile lui sunt preluate fara sa-ti dai seama, o astfel de idee a la Boia am intalnit-o la prof.Coja (Regele si demonstrantii), dealtfel un dur critic al prof.Boia.
In loc sa intram intr-o polemica pe care prof.Boia o va evita, sa incepem prin a intra in jocul domniei sale. Asa ca o iesim din tiparele inguste ale scolii istografice romanesti, adica din „zona de confort”, si ii punem o intrebare simpla:
D-le prof.Boia despre statul romanilor de la Sud de Dunare, Megala Vlachia, din Tesalia ce stiti?
Nu conteaza raspunsul! Nu conteaza polemica! Avem un stat romanesc, documentat, istoriceste care contrazice ipoteza, nu numai a d-lui Boia,dar si istografia noastra. Anna Comnena ne scrie larg despre acest stat romanesc din sec XII-XIII care recunoaste autoritatea imparatului, dar se autoguverneaza si la nevoie isi apara independenta cu armele a.i “nici un rege nu poate domni peste ei” (Anna Comnena).
Nu credeti d-le prof.Boia ca avem un stat care se aseamana cu cantoanele elvetiene de la 1300-1600 ? Daca v-ati fi ocupat cu studierea acestui stat ati vedea o asemanare cu „Tarile” de la Nord de Dunare.
Carcotasii o sa spuna ca nu are treaba cu istoria Romaniei. Asta este principala critica pe care o putem aduce istografiei romanesti, tributara scolii lui Iorga, dezinteresul fata de istoria si graiurile de la Sud de Dunare, dezinteresul fata de istoria romanilor din afara Romaniei. Ar fi gresit daca ne-am limita numai la istorie, e un dezinteres fata de graiurile aroman, istroroman si meglenoroman, de politica fata de acesti frati romani abandonati inainte de a se inventa termenul de corectitudine in politica.
Aici vad utilitatea prof.Boia! In dezmortirea istoricilor nostri, tributari unei scoli, care refuza sa vrea aria de formare a poporului roman. Lasand la o parte incercarile timide de studiu asupra statului Asanestilor vedem o indolenta totala cu privire la acceptarea faptului ca formarea poporului roman are loc pe o zona imensa care se suprapune cu spatiul tracilor romanizati (Dan Botta). As mai pune o intrebare prof.Boia : Romanii, amintiti de Iorga, ca auxiliari ai mongolilor, in timpul Marei Invazii din 1241, nu erau cumva trupele unui stat romanesc vasal mongolilor ?
Ca sa intelegem despre ce este vorba mergem la Iorga si la articolul „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba” unde avem un text interesant : ” Romanii …au intovarasit Hoarda in patrunderea ei catre Apus si ca, probabil dupa un text din Italia pe care inca nu l-am putut dobandi, dar il putem cunoaste indirect, ei au luat parte, in a doua jumatate a aceluiasi secol al XIII lea , la atacul contra unei manastiri din Sud” (sursa indicata de Iorga V. vol. VII, p. 105 urm.). Din informatiile pe care le avem despre tataro-mongoli cunoastem ca armatele unor state vasale insoteau marile invazii. Asa s-a intamplat cu armatele Ilhanatului din Persia insotite de armatele Regatului georgian si ale armenilor din Cilicia, armatele lui Kublai insotite de coreeni din Goryeo ori armatele hoardei de Aur insotite de cnezii rusi. In niciun caz populatii inarmate nu au insotit armatele mongole, vorbim de conducatorii unor state si de armatele lor. In concluzie acel contingent era armata unui stat romanesc de care nu avem prea mult habar.
Faptul ca avem informatii scrise destul de tarzii despre formarea statelor feudale romanesti nu inseamna neaparat ca „avem o intarziere”, ci poate ca nu ”am sapat suficient”. Se uita faptul ca una dintre cele mai importante biblioteci care cu siguranta continea multe informatii referitoare la romani, a fost distrusa. Am in vedere marea si pretioasa biblioteca a Regelui Mathias al Ungariei distrusa de otomani la cucerirea Budei.
Ar mai fi multe de spus, incepand de la recucerirea unui teritoriu important din Dacia din vremea lui Diocletianus/Constantin, despre cel mai mare pod al antichitatii, podul lui Constantin si pana la celebra infrangere a avarilor din 599 cand avem informatii despre un inceput de armata locala de la nord de Dunare (T.Filipa), multe locuri albe in istografia noastra.
Referitor la intarzierea noastra culturala… l-as intreba pe prof.Boia : ” daca stie de gradul de cultura si maiestria limbii latine vorbita multa vreme,inclusiv dupa decaderea orasului, la Viminacium ? Un oras roman la o aruncatura de piatra de Drobeta. Aruncati o privire sa vedeti ce munca au facut istoricii sarbi !
http://viminacium.org.rs
De ce e important acest oras roman de langa Kostolac (Caștelu pe romaneste) ? In primul rand ca este foarte aproape de noi, in al doilea rand pentru ca a ramas, pana in timpul Paleologilor, un focar de latinitate si de radiere a latinitatii atat in sud cat si in nord, si nu in ultimul rand pentru ca a trimis cativa carturari la Conciliul de la Lyon. Daca istoricii nostri au o scuza, orasul fiind in Serbia de azi, atunci cu Tomisul nostru nu prea au. In sec VI aici era un centru intelectual latin destul de puternic. Dionisie cel Smerit (Dionysius Exiguus – omul cu calendarul), Ioan Maxentius, Ioan Cassian, Valentinian sunt doar cativa dintre carturarii propulsati de scoala tomisiana. Nu istoricii nostri au stabilit ca invatamantul nostru superior dateaza din sec XVI? D-ul prof.Boia neglijeaza faptul ca Praga a fost multa vreme capitala unui Imperiu, dar daca luam de ex anii 1694 si 1714 cand apar Academiile Domnesti de la Bucuresti si Iasi si le comparam cu cele similare din Berlin (1700), Sankt Petresburg (1724) vedem ca nu stam rau. Acum intelegeti de ce prof.Boia este smecher? Acum intelegeti de ce unui prof smecher nu trebuie sa-i raspundem in stilul,deja clasic, al istografiei noastre?
Atunci cand venim si aruncam asemenea afirmatii in istorie ar trebui sa facem o analiza de bun simt. Asta inseamna sa luam 100 de ani si sa vedem cati ani a fost pace, cati ani au fost razboaie. Nu poti sa ai o viata intelectuala cand trebuie sa faci fata unor razboaie aproape intermitente. Si totusi… ne-am gasit timp sa educam niste domnitori…. care sa scrie niste invataturi….sa editam niste carti….sa cladim biserici….sa aplicam legile romeilor….si sa avem 2 atleti ai lui Christos si sa fim ultima tara din Europa de Est ingenunchiata de sovietici.