Indiferent ce vom afla despre Vladimir Brilinsky, că e sau nu implicat în escrocheria brățărilor dacice, a cosonilor dacici – mai mult sau mai puțin autentici, domnul V.B. își înscrie numele, sau măcar inițialele, în bibliografia disputei privindu-i pe daci, cât de mari au fost în antichitate, atât de mari și de mulți încât este exclusă ipoteza că aceștia ar fi putut fi romanizați! La gradul lor de cultură spirituală, dacii nu ar fi acceptat să se romanizeze, zic alde Napoleon Săvescu. Mai erau și așa de mulți! Cei mai mulți daci nu au avut nici în clin, nici în mâneci cu romanii! Cum erau aceștia să se romanizeze, să-și părăsească limba maternă…
Argumente a căror logică este greu de înfrânt sau de neglijat pentru orice individ cu bun simț și ceva judecată imparțială…
Dl V.B., „acuzat” că ar fi evreu, ba unul dintre cei mai răi: evreu polonez, se apără invocând identitatea paternă: huțul, bașca cea maternă: ardeleancă!
Când pomenește de tătâne-su, cât a fost de huțul, nu omite să spună lucrul cel mai interesant și mai important care se poate spune despre huțuli: urmași ai dacilor liberi! Cunosc această ipoteză, această legendă, și mi-ar plăcea să se confirme printr-un studiu ad hoc, centrat pe această ipoteză. Până atunci, eu o îmbrățișez cu tot entuziasmul. La fel cum îi iau în serios și pe intelectualii slovaci care nutresc aceeași frumoasă convingere: slovacii sunt urmași ai dacilor liberi care s-au slavizat!…
Numai că acceptând această suită de ipoteze cădem în perplexitatea cea mai adâncă: dacii au refuzat să se romanizeze din motivele X și Y. Care au fost atunci motivele pentru care au acceptat să schimbe identitatea de dac cu cea de slav, de ucrainean, de huțul!…
Dl V.B. este mândru că se trage dintr-un tată care, la rândul său, se trage din daci care au renunțat să mai fie daci, preferând să se declare huțuli!
Dar nu acceptă ideea că mama sa se trage din niște daci care au renunțat să mai fie daci, preferând să se declare romani… Așa ceva nu era cu putință! Mezalianța dac-roman nu se putea produce! Dacii nu ar fi consimțit nici în ruptul capului! Foarte frumos din partea lor! Au toată admirația posterității! Ce i-o fi făcut însă să accepte alianța dac-huțul? Întru cât era mai nobilă, preferabilă?!
Pun aceste întrebări, în sinea lor atât de stupide, numai și numai ca să fiu la nivelul interlocutorului huțul, descendent orgolios al dacilor liberi!
Îi sugerez lui V.B. să se adreseze cuiva, dlui Vinereanu Mihai eventual, și să inventarieze cuvintele dacice din graiul huțul! E simplu: prin comparație cu româna și albaneza! Din câte știu eu au fost inventariate cuvintele românești din graiul huțulilor bucovineni și mai toate cuvintele româneștie ar fi din fondul romanic… Trebuie verificat. Succes.
ION COJA
Cate bloguri mai aveti, viteazule, 9 si o revista virtuala?
„ZZ spune doar ce spune.”
Adica bate campii. Iar cand i se pune intrebarea clara, scurta, la obiect, nu mai spune nimic.
Bravo! Test notat cu FB.
ZZ spune doar ce spune.
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/09/15/oreste-dacism-new-age-ortodoxie/
(Pe you tube , linkul ,,V.brilinsky face legea la Sarmisegetuza)
In legatura cu numarul mare al dacilor, trebuie sa fie adevarat. Pentruca dacii au fost in numar mare chiar si la doua sute de ani de la cucerirea romana. Imparatul Galeriu care era dac, n’ar fi indraznit sa propuna schimbarea numelui din imperiul roman in imperiul dac, daca populatia daca nu era numeroasa si daca soldatii sai nu erau in mare parte daci.
Numarul mare al dacilor la sud de Dunare era f. mare chiar si la o mie de ani dupa cucerirea romana. Dovada o constituie existenta unui regat valaho-bulgar. De data asta vedem ca se vorbeste de valahi care erau inca f. numerosi in Balcani pana la disparitia imperiului Otoman.
Iar daca in Balcani inca exista atatia romani carora astazi li se spun farseroti, tantari, vlahi, care cu totii isi trag radacinile din daci, nu e posibil ca si hutulii sa fie in aceeasi situatie?
ZZ are dreptate cand spune ca asimilarea dacilor s’a facut mult mai tarziu. Doar se vede si astazi agresivitatea cu care slavii vor sa-i asimileze pe non-slavi.
Cateva referiri despre hutuli …..
…..,,Se constata ca hutulii s-au retras in nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galitia din cauza birurilor, a greutatii si duratei indeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice (obligatiile taranimii aservite erau mai mici in Moldova unde ea fusese si mai repede eliberata juridic), religioase (tendinta de catolicizare de catre stapanirea stapanirea poloneza, apoi habsburgica).
La 1786, Bucovina a fost integrata Galitiei, moment in care procesul imigrarii hutulilor spre zonele muntoase s-a accentuat. Diferiti de ruteni, venind din Carpatii Galitiei in nordul Moldovei, ei s-au infiltrat sporadic fie ca pastori, fie ca zilieri pe pamanturile manastirilor. Primii hutuli sunt mentionati in izvoarele de cancelarie domneasca dupa asediul Vienei (1683). Imigrarea lor a fost favorizata de desfiintarea granitei moldo-polone intre 1691-1699, cand polonezii au ocupat tinuturile nordice ale Moldovei. In secolul al XVIII-lea, Constantin Mavrocordat a acordat unele inlesniri hutulilor. Din Carpatii Orientali, hutulii au imigrat spre Moldova pe valea Ceremusului pana la Vijnita si lateral pe valea Putilei, pana in bazinele Sucevei, Moldovei si Bistritei Aurii, de-a lungul cumpenei apelor, stabilindu-se intr-o serie de localitati . Istoricii au concluzionat ca hutulii, desi se aseamana cu rutenii la vorba, se deosebesc de acestia prin fizionomie, religie, au in limba o anumita bogatie de elemente romanice, iar prin port, traditii si obiceiuri se aseamana mult cu romanii. La fel si prin instrumentele muzicale. Pretuiesc calul si au, ca si romanii de la munte, o industrie casnica foarte bogata si diversificata. Numele lor, multa vreme explicat in mod diferit, ar veni de la termenul de hutan, “hutkatese”, saltaret, leganat, nume initial dat cailor, extins apoi si utilizat peiorativ si pentru populatie, este de parere istoricul Mihai Iacobescu.
In prezent, arealul georafic de cea mai mare raspandire a acestora se plaseaza in trei raioane, din Ucraina , pe cursul Tisei Albe si celei Negre ( Zacarpatia) , valea Prutului si a Ceremusului Negru (Ivano Francovsk ) si Cernauti, de-a lungul cursului Ceremusului Alb, de asemenea in nord vestul jumatatii sudice a Bucovinei istorice ceea ce in mare corespunde cu judetul Suceava de astazi, deci in general hutulii de pot departaja dupa locul unde s-au stabilit cu traiul, in transcarpatici, galitieni si Bucovineni.” ….
….,,Pentru ca civilizarea nu cunoaste jumatati de masura, criza de identitate a comunitatii hutule este o criza a societatii moderne, este fractura dintre omul contemporan, cu ale carui idealuri doreste sa se confunde hutulul de azi, si fostul om liber al padurii, care a stiut pana recent sa traiasca in pace si respect cu natura.” …
….,,Dilema este aceeasi cu cea a generatiilor de istorici care au cercetat istoria Bucovinei, fie ei romani, ucraineni, polonezi, austrieci, francezi sau germani, acest interes multinational pentru regiunea Galitiei putand explica si numeroasele teorii ce graviteaza in jurul originilor acestui mic popor de munte.
Pe langa prezumtiile lui Nicolae Iorga de pe la 1938 sau impresiile lui Eminescu, studii istorice si lingvistice au alimentat o teorie populara a originii romane a hutulilor, opusa altor pareri, unele dintre ele tot romanesti si bine argumentate stiintific, care incercau sa demonstreze, bineinteles, originea pur slavona a acestora.
Alte opinii – descinderea din civilizatiile celtice vechi sau slavizarea unor triburi de uzi, cumani sau mongoli – adancesc controversele studiilor asupra etniei hutule, intinsa astazi pe teritoriul a patru tari vecine, Ucraina, Polonia, Slovacia si Romania.
In aproximativ acelasi areal locuiesc alte trei populatii alpine, boikii, lemkii si goralii, fiecare cu origini la fel de interesante, ce fac din aceasta regiune o importanta zona de studii istorice, antropologice si lingvistice. Etimologia cuvantului „hutul“ sau „hutan“ nu este nici ea sigura: „cel care se leagana“, „cel care umbla cu pusca prin padure“ (dupa cercetarile sociologilor Paul H. Stahl si Paul Petrescu), „nomad, migrator“ sau o derivare lingvistica fireasca pentru cei care sustin descinderea hutulilor din neamul turcic al uzilor.
Inexacte sunt si datele demografice. Nerecunoscuti ca etnie, la recensamantul din anul 2002 hutulii au avut doua optiuni: sa se declare fie ucraineni, fie romani. Este posibil ca 17.000 de suflete sa fie cifra cea mai apropiata de realitate.” …
Sursa: Hutuli.com, ….sau…..
….pe Casian Balabasciuc, fiu al acestor locuri,fost sef de ocol silvic la Moldovita si promotor al civilizatiei hutule si un povestitor cu har.
PS. Mai avem multe de spus, dar sa vedem ce au de spus altii ….despre dacii liberi !
suntem un popor daco-roman si cu asta basta.gm
Sa crezi tu. Acum poti sa dormi linistit, nu?
D-le ZZ,
ramaneti cat de cat in subiect si nu o luati iar si iar pe singurul drum (laturalnic, peste camp) pe care-l bateti mereu.
Subiectul este cel propus de dl prof. Coja: Cum se face ca dacii nu s-au romanizat dar s-au slavizat?
La aceasta intrebare, foarte exacta, dv raspundeti: Dacii nu s-au romanizat!
Dar cu asta nu raspundeti absolut deloc la intrebare.
Bine, bine, nu s-au romanizat, asta o aveti inregistrata pe banda si ne-o repetati la nesfarsit. Problema e: cum de s-au slavizat? (Si ar mai fi de adaugat si: Cum de s-au germanizat, din moment ce si suedezii si danezii si germanii – Deutsch=dac – sunt daci?)
Ati retinut deci: nu mai repetati ca dacii nu s-au romanizat – asta ne-ati spus-o de zeci de ori, am retinut-o. Suntem curiosi cum de s-au slavizat si s-au germanizat.
Si, de fapt, intrebarea era adresata altcuiva, care, ca si dv, o ia tot pe delaturi.
Poporul roman era un conglomerat de etnii iar pana acum nu cunoastem niciun grupr etnic consistent care sa se fi romanizat.
Dovezile arheologice ale
CĂSĂTORIILOR VETERANILOR ROMANI
cu FEMEILE DACE
LEGIONARII CETĂŢENI ROMANI-CIVIUM ROMANORUM din PROVINCIA ROMANĂ DACIA POROLISENSIS-Sălaj-NORDUL Ardealului după ce îşi terminau servicul militar aveau dreptul DE A SE CĂSĂTORI cu femeile localnice care PRIMISERĂ ŞI ELE CETĂŢENIA ROMANĂ -CIVIUM ROMANORUM.
INSCRIPŢIA DE LA GHERLA
[Imp(erator) Caesa]r divi Traiani Parthici f(ilius) divi / [Nervae nep]os Traianus Hadrianus Aug(ustus) pon/[tif(ex) max(imus) t]ribunic(ia) potestat(e) VII co(n)s(ul) III proco(n)s(ul) / [equit(ibus) et pe]d(itibus) qui mi(li)t(averunt) in al(is) duab(us) et coh(orte?) / [una? qua]e appell(antur) II Pannon(iorum) et I Brit/[ton(um?) c(ivium) R(omanorum) e]t I Britann(ica) quae sunt in / [Dacia Po]rolis(s)ensi sub Livio Grapo / [proc(uratore?) et ala] Britann(orum) c(ivium) R(omanorum) quae est / in Pannon(ia) inferiore quin(is) et vicen(is) / pluribusve stipend(iis) emerit(is) dimis/sis honesta missione per Marcium / Turbonem quor(um) nomina subscripta / sunt ipsis liberis posterisq(ue) eorum ci/vitatem dedit et conubium cum uxo/rib(us) quas tunc habuissent cum est / civit(as) iis data aut siqui caelibes essent / cum iis quas postea duxissent dumtaxat / singuli singulas a(nte) d(iem) IIII Id(us) Aug(ustas) T(ito) Salvio Ru/fino Minicio Opimiano Cn(aeo) Sentio Aburiano co(n)s(ulibus) / alae Brit(t)on(um) c(ivium) R(omanorum) cui praefuit / M(arcus) Minicius Marcellinus / ex gregale / Glavo Navati f(ilio) Sirm(io) / et Iubenae Bellagenti fil(iae) uxori eius Eravis(cae) / descriptum et recognitum ex tabula ae/nea quae fixa est Romae in muro post tem/plum divi Aug(usti) ad Minervam »
“Împăratul cezar, fiu al răposatului Traianus Parthicus, al răposatului Nerva nepot, Traianus Hadrianus augustul, preot suprem, cu tribunicia potestas a 7-a oara, consul a 3-a oară, proconsul, călăreţilor şi pedestraşilor care au servit în două ale şi o cohortă care se numesc a II-a de Pannoni şi I de Britoni de CETĂŢENI ROMANI şi cohorta I Britannica de 1000 ce sunt în Dacia Porolissensis sub comanda lui Livius Grapus procuratorul [?] şi ala I de Britani CETĂŢENI ROMANI staţionată în Pannonia Inferior, după un serviciu de 25 sau mai mulţi de ani, eliberaţi din armată, cinstiţi şi răsplătiţi de către Marciu Turbo, ale căror nume se află scrise mai jos, LOR, COPIILOR ŞI URMAŞILOR LE-A DAT CETĂŢENIA şi DREPTUL DE LEGIUITĂ CĂSĂTORIE CU SOŢIILE pe care le-a dat cetăţenia sau celor care erau celibi (neînsuraţi) cu acele femei pe care le vor lua după aceea, dar numai pentru câte una. A patra zi înaintea idelor lui august, Titus Salvius Rufinus Minicius Opimianus şi Cnaeius Sentius Aburianus fiind consuli. Pentru ala de Brittoni CETĂŢENI ROMANI care a fost comandată de Marcus Minicius Marcellinus, fostul ostaş de rând Glavus fiul lui Navatus din Sirmium şi Iubenei fiica lui Bellagentus, soţia lui, evariscă. Acest text este copia controlată după tabla de bronz afişată la Roma pe zidul dinapoia templului fericitului Augustus lângă Minerva”
(Traducere după I.I.Russu, Inscripţiile Daciei ROMANE, vol.I, Bucureşti, 1975, p.88-89, Diploma Daciei VII)
Au fost asimilate, in diverse stadii, grupuri marginale. Insa nu de catre poporul roman care nu era o entitate etnica.
REPETITIO MATER STUDIORUM EST!
LEGIONARII DACO-ROMANI
din Cohorta I AELIA DACORUM
Încă o dovadă ARHEOLOGICĂ de data asta a ROMANIZĂRII DACILOR.
Şi anume DOVADA CĂ DACII LUPTAU PENTRU ÎMPĂRAŢII ROMANI SUB COMANDĂ ROMANĂ.
Şi mai erau şi recompensaţi de ÎMPĂRAŢII ROMANI pentru asta:
DACII AU FOST RECOMPENSAŢI cu titlul de “AELIA” datorită serviciilor aduse imperiului ROMAN luptând pentru a apăra ZIDUL LUI HADRIAN care şi azi desparte Anglia de Scoţia!
“Însuşi titlul “Aelia” era o mare onoare, căci deriva din NUMELE ÎNTREG al împaratului Hadrian, denumire care putea fi câştigată numai datorită unui serviciu militar sau cultural ieşit din comun.” -Robin Birley mare arheolog englez
PROCESUL DE ROMANIZARE A DACILOR este demonstrat şi de dovezile arheologice în care ÎNGEMĂNAREA numelor dacice şi romane este evidentă:
5. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
I O M
COH I
AEL DACOR
C C A IVL MARCELLINVS
>
LEG II AVG
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Cel Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, sub supravegherea lui Aulus Iulius Marcellinus, centurion al Legiunii II Augusta.”
6 INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 205-208 e.n.)
La 100 de ani după CUCERIREA DACIEI de către Traian.
IMPP CAES L SEPT SEVERO PIO PERT ET M AVR ANTONINO AVG ET P SEPT GETAE NOB CAES HORREVM FECER COH I AEL DAC I TRACVM C R SVB ALFENO SENECIONE COS PER AVREL IVLIANVM TR
“Pentru împăraţii, Caesar Lucius Septimius Severus Pius Pertinax şi Marcus Aurelius Antoninus Augustus şi Publius Septimius Geta, nobilul Cezar.
ACEST GRÂNAR A FOST CONSTRUIT DE
Cohorta I AELIA DACORUM
şi de către Cohorta I TRACUM,
CETĂŢENI AI ROMEI,
sub Alfenus Senecio, consular prin tribunul Aurelius Iulianus.”
I-auzi!
DACII CONSTRUIAU GRÂNARE PENTRU ROMANI.
S-ar zice că SE ÎNŢELEGEAU FOARTE BINE.
Şi mai erau şi CETĂŢENI AI ROMEI !
DACII erau atât de MÂNDRI CĂ SUNT CETĂŢENI AI ROMEI încât SĂPAU ÎN PIATRĂ pentru eternitate
SĂ SE ŞTIE.
Dar asta NU VOM VEDEA şi în “documentarele” lui Toxin care VEDE DOAR LUPTE CRÂNCENE între DACI şi ROMANI.Moscova ştie de ce…
Alio,Maska:
DACII SE DECLARAU “CIVITAS ROMANUM” adică
DACII SE DECLARAU CETĂŢENI ROMANI.
INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
I O M
COH I
AEL DACOR
C C A IVL MARCELLINVS
>
LEG II AVG
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Cel Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, sub supravegherea lui Aulus Iulius Marcellinus, centurion al Legiunii II Augusta.”
http://www.dracones.ro/imagini-site/lapidarium/5.gif
INSCRIPTIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
DEO COCIDIO COH I AELIA DACORVM C P TERENTIVS VALERIANVS TRIB VSLM
“Pentru zeul Cocidius, Cohorta I AELIA DACORUM, comandaţi de către tribunul Terentius Valerianus, cu hotărâre şi AŞA CUM SE CUVINE ŞI-AU ÎNDEPLINIT JURÂMĂNTUL.”
Ia te uită,DACII FĂCEAU JURĂMINTE ROMANILOR.
Şi asta nu e cumva …ROMANIZARE?
INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
I O M
CO[H] I AEL
DACORVM
QVB PREEST
AMMONIVS
VICTORINVS
TRIB
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, comandată de tribunul Ammonius Victorinus”
http://www.dracones.ro/imagini-site/lapidarium/10.gif
9. INSCRIPţIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
SIGNIS ET N AVG COH I AEL DACORVM
“Pentru MODELUL şi DIVINUL SPIRIT al Împăratului, Cohorta I AELIA DACORUM.”
“Pentru MODELUL şi DIVINUL SPIRIT al Împăratului, Cohorta I AELIA DACORUM.”
Ia te uită,ÎMPĂRATUL ROMAN era “MODEL” pentru DACI şi spiritul său era “DIVIN” pentru aceeaşi străbuni ai noştri DACI.
Ce-o zice Toxin?
ADEVĂRUL DOVEDIT de probele arheologice NU prea corespunde cu MINCIUNILE LUI NERUŞINATE,nu???
11. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
> DECI SAX COH I DAC
“Centuria lui Decius Sax[us], din Cohorta I DACORUM.”
12. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
…SPA SEPTIMO VIXIT ANN XXXX MIL XVIII COH I AELIA DACORVM H F C
“[Umbrelor celui plecat Hos]pes Septimus, care a trăit 40 de ani şi a servit 18 în Cohorta I AELIA DACORUM. Aici se află.”
Iată şi lespedea de mormânt a unui străbun dac,numit HOSPES SEPTIMUS.
Septimus probabil după Toxin-KGB NU E NUME ROMAN….
13. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
DEO MART CHORTIS PRI AEL DAC V P V CVI TRIB
“Zeului Marte, Cohorta I AELIA DACORUM au pus această ofrandă votivă cu tribunul lor.”
I-auzi.STRĂBUNII NOŞTRI DACI se rugau zeului Marte,împreună cu TRIBUNUL LOR.
Mda,o fi ROMANIZARE,n-o fi…
14. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 237 e.n.)
I O M COH I AEL DACORVM C P AVRELIVS FASTVS TRIB PERPETVO COS
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM comandată de tribunul Aurelius Fastus, când Perpetuus era consul.”
15. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 260-268 e.n.)
I O M COH I AEL DAC POSTVMIANAC P MARC GALLICVS TRIB
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Postumus, comandată de tribunul Marcus Gallicus.”
16. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 271-274 e.n.)
DEO COCIDIO
I O M COH I AEL DAC TETRICIANORVM C P POMPONIVS DESIDERATVS … TRIB
“Zeului Cocidius [si] lui Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Tetricius, comandată de tribunul Pomponius Desideratus […].”
17. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 260-268 e.n.)
I O M COH I AEL DACORVM POSTVMIANA C P PROB AVGENDVS TRIB
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Postumus, comandată de tribunul Prob[us?] Augendus.”
18. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 212-217 e.n. sau 218-222 e.n.)
I O M COH I AELIA DAC ANTO
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Antoninus.”
19. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 238-244 e.n.)
I O M COH I AEL DAC GORDIANA C PEST …
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Gordian, comandată de […].”
20. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 235-238 e.n.)
I O M D COH I AEL DAC C P FLAVIVS MAXIMIA TRIB EX EVOC C I PR MAXIMIN
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare din Doliche, Cohorta I AELIA DACORUM comandată de tribunul Flavius Maximianus, la retragerea din serviciu la cererea invincibilului Princeps Maximinus.”
21. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 235-238 e.n.)
I O M D COH I AEL DAC C P FLAVIVS MAXIMIANVS TRIB EX EVOC C I PR MAXIMIN
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare din Doliche, Cohorta I AELIA DACORUM, comandată de tribunul Flavius Maximianus, la retragerea din serviciu la cererea invincibilului Princeps Maximinus.”
22. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 276-282 e.n.)
I O M COH I AEL DACORVM PROBIANA C P AVR VERINVS TRIB
“Pentru Iupiter Cel Mai Bun şi Mai Mare, Cohorta I AELIA DACORUM, proprietatea lui Probus, comandată de tribunul Aurelius Verinus.”
23. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA)
D M DECIBAL … VIX DIEBVS … ET BLAES …VIXSIT A X ET… VS FRATER…
“Spiritelor celui plecat DECIBALUS […] care a trait […] zile şi BLAESUS[…] care a trăit 10 ani, şi […] un frate […].”
7. INSCRIPŢIE DE LA CAMBOGLANNA (BIRDOSWALD, ANGLIA, 219 e.n.)
SVB MODIO IV
LIO LEG[atus] AVG[usti] PR[o]
PR[aetore] COH[ors] I (primae) AEL[ia] D[a]C[orum]
CVI PRAE[fectu] EST M[arco]
CL[audio] MENANDER
TRIB[unus]
“Sub Modius Iulius, legat al împăratului cu puteri pro-pretoriene,
COHORTA I AELIA DACORUM (au construit aceasta), sub comanda tribunului Marcus Claudius MENANDER.”
Aţi citit?
http://www.dracones.ro/imagini-site/lapidarium/7.gif
TRIBUNUL DACO-ROMAN MENANDER(care a sculptat pe acea lespede şi O SABIE CURBATĂ-SICA DACICĂ,pentru a întări că era DAC), purta prenumele ROMANE “Marcus” şi “Claudius” aşa cum DACUL Regalianus,”DIN NEAM CU ÎNSUŞI DECEBAL” purta prenumele ROMANE “Publius” şi “Cornelius”.
Oare noi ROMÂNII de azi URMAŞII ROMEI şi ai DACIEI nu purtăm prenume…ROMANE?
Oare câţi dintre noi nu se numesc Marcel,Claudiu,Cornel?
Pentru a ajunge TRIBUN,DACUL Marcus Claudius MENANDER trebuia evident SĂ CUNOASCĂ PERFECT LATINA.
Se ştie că rolul tribunilor era să fie ORATORI DESĂVÂRŞIŢI ,SĂ SE ADRESEZE MASELOR DE OAMENI.
Deci TRIBUNUL DAC Menander era CETĂŢEAN ROMAN.
REPETITIO MATER STUDIORUM EST!
VECHILE NUME DACICE ale plan
telor de leac …
alt ADEVĂR ASCUNS de toxinKGB
ToxinKGB a convins pe mulţi naivi că el este un mare luptător pentru adevăr.
Şi bineînţeles,când tabăra care i se opune ASCUNDE ATÂTEA DESPRE DACI,devine foarte credibil ce spune nu?
Adică atunci când pune o tăbliţă de plumb pe masă,se mai întreabă cineva
DE CE NU E SCRISĂ ÎNTR-O FORMĂ DE LATINĂ?
Ce mai contează că întregul eşafodaj al “MANIPULĂRILOR tulburătoare” afirmă sus şi tare că “LIMBA ROMÂNĂ este muma limbii latineşti”…
Vă rog să comparaţi numele plantelor medicinale la strămoşii noştri daci cu numele lor la NOI ROMÂNII,strănepoţii lor.Sunt chiar curios cât îl vor mai credita românii naivi cu încrederea lor pe acest ABIL ESCROC,ToxinKGB.
Dioscoride, medic greco-roman care l-a însoţit pe Traian în cel de-al doilea război cu dacii, a scris un tratat de botanică farmaceutică, “De materia medica”, în care a prezentat şi
21 de plante medicinale utilizate de daci în diferite maladii.
Alături de numele grec şi roman, este înscris şi cel dacic:
ANIARSEXE (Iarba săracă, Sparceta, Baltarina )
BOUDHATHALA( (limba boului, acţiune sudorifică);
CINOUBOILA( (brionia, cicatrizantă în plăgi, diuretică);
COADAMA( sau COALAMA ( (limbariţă, răcoritoare calmantă în prurite, cicatrizantă);
COICODILA( sau COICOLIDA( (iarba bubei, diuretică, purgativă);
DIELLEINA ( (măselariţă, folosită de daci ca analgezic, calmant, hipnotic, antispastic);
DIESEMA( (lumănărică, acţiune astringentă şi antiperistaltică în diarei);
DOCTILA,CHODELA, DOCHELA( (Tămâiţa de câmp)
DIODELA( sau DUODELA( (coada şoricelului, utilizată ca tonic, hemostatic, antiastmatic, laxativ, calmant al durerilor abdominale);
DYN ((Urzica, Urzica mare, Urzica de pădure)
GUOLETA( (Mărgeluşe, Mei păsăresc)
MENDRUTA( (Strigoaie, Steregoaie)
MIZELA ( Cimbrul, efect antidiareic, antispasmodic, diuretic);
PRIADILA( Curpen, Viţă albă, Archi, Luminoasă)
PROPODILAsau PROCEDILA( Cinci degete, Iarba degetelor, Ochiul boului)
SALIA( Ciumăfaia, Alaur, Bolondariţă,conţine alcaloizi ca hiosciamina şi scopolamina);
SCIARE( ( Varga ciobanului, Scăiuş)
STIRSOZILA( (Fierea pământului, Floare de friguri, Cintaură, Frigor, Frigurică, Potroacă, Scânteuţă de friguri, tintaură)
TENDILAsau TEIDIL(Izmă, Izmă bună, Gingiurnă, Mintă)
RIBORASTRA ( brusturele, diuretic, hipoglicemiant, antiseptic, laxativ, sudorific, depurativ)
USAZILAArăriel, Limba câinelui, Arăţel, Plescăiţă roşie, Poalele mâţii)
Doar Limba Boului-BOUDHATHALA şi Brusturele-RIBORASTRA par a mai fi păstrat ceva din forma originală…
Şi ce dovedeşte comparaţia dintre VECHILE NUME DACICE ale plantelor « de leac » şi NUMELE ROMÂNEŞTIde astăzi ale aceloraşi plante ?
Că numele lor original NU S-A PĂSTRAT.
Dar cine a fost dintotdeauna PĂSTRĂTORUL NUMELOR PLANTELOR « DE LEAC » ?
Exact OAMENII DIN POPOR,oamenii locului,oamenii pământului, »TERRANII » adică « ŢERANII »,ţăranii ROMÂNI.
Exact aceia pe care tovarăşul ToxinKGB îi consideră NEASIMILABILI(din interes sau neştiinţă).
Ei cum rămâne cu afirmaţia că cetăţenii de rând NU s-au „încrucişat” cu ROMANII?
Faptul că TOATE NUMELE plantelor medicinale au fost schimbate chiar de către cei care le foloseau cel mai mult,adică ŢĂRANII,este încă o dovadă INCONTESTABILĂ A ROMANIZĂRII străbunilor noştri daci.
Este încă o dovadă a totalei ASIMILĂRI a limbii DACILOR de către LIMBA LATINĂ şi cultura ROMANILOR.
Mult ZZ…gomot pentru nimic! Daca poporul roman nu era o unitate etnica, ciudat ca se vorbeste romaneste din Carpatii Padurosi si Campia Tisei pana la Nipru (in evul mediu) si Dunarea de Jos!! Foarte ciudat chiar, sa se vorbeasca romaneste de la nord la sud si de la vest la est, pe un teritoriu din care mai mult de jumatate n-a apartinut niciodata imperiului roman (cifra de 14% mi se pare trasa de par)! Mai lucrati la logica, dom’le, mai lucrati! Succes!