Direcția Națională Anticorupție avertizează că modificările pe care majoritatea PSD-ALDE-UDMR intenționează să le aducă Codului penal și Codului de procedură penală „vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale”.
„Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție”, susține DNA, printr-un comunicat de presă.
Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi prezintă și cele mai nocive amendamente care sunt propuse:
– Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;
– Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;
– Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;
– Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate;
– Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală;
– Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;
– Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;
– Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală;
– Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.
– Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;
– Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător;
– Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.
„La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151) cu următorul cuprins: „(151) Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte.”
Deci treaba-i cam asa: respectivul are perchezitie pe un anume caz aflat in ancheta, dar cautand pe hard disc in baza de date, se descopera dovezi pentru alte infractiuni si mai grave (ce-o fi, evaziune de ordinul sutelor de mii de euro, delapidare, trafic de influenta sau chiar crima, sa zicem). Dar procurorul nu va putea folosi acele dovezi, ci mai mult, e obligat sa le stearga despre copie si sa nu dea curs la ele. Va trebui eventual sa deschida alt dosar in care sa anunte pe respectivul de o noua perchezitie in vederea obtinerii acelor dovezi pe care le-a mai gasit odata. Bineinteles ca anchetatul nu le va distruge intre timp, cum altfel.
De asemenea, foarte discutabil daca acel hard disc cu datele originale poate ramane in custodia procuraturii (mai curand nu…), a.i pe masura ce se deschid dosarele pe baza dovezilor gasite legate de alte infractiuni, aceste dovezi sa nu fie distruse de catre anchetat daca HDD-ul ramen la el, deoarece printre propuneri se spune ca:
„(10) Dacă ridicarea obiectelor care conţin datele informatice prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, procurorul poate dispune efectuarea de copii, care servesc ca mijloc de probă. Copiile se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.”
Adica se poate invoca faptul ca ridicarea HDD-ului de catre procuratura afecteaza grav desfasurarea activitatii respectivui sub diverse motive (sa zicem chiar ca ar fi un server), a.i procurorul daca a descoperit in cadrul primei perchezitii dovezi pentru alte infractiuni, trebuie sa se duca (ANUNTAT, cu un nou mandat, deci anchetatul e prevenit de noua perchezitie) pentru fiecare din celalalte cazuri in parte, separat, ca sa faca copiile de date….daca, bineinteles, mai are de unde le lua….ghici daca o sa aiba…
Bineinteles, maldarul asta de aberatii absurde se mai poate bloca, trebuie sa se pronunte si CCR-ul, dar deh….intentia se vede.
Iata, a aparut si deviatia de la o schimbare normala. Normal ca are dreptate sefa DNA – pentru ca „Iordache” face ce stie el mai bine : incita lumea la revolta pentru rasturnarea guvernului prin prostie si neobrazare. Pentru ca schimbarile pe legile justitiei nici n-ar fi trebuit sa atinga problemele care se discuta „pe repede inainte” la comisie . E o deviatie…
Oare o face la comanda ?? La comanda cui insa … pt ca si in Parlament a aparut brusc o …resemnare. Nimeni din arcul puterii nu comenteeaza prostiile lui Iordache. Interesanta schimbarea asta de ultim moment, sa insemne oare ca arcul guvernamental „s-a preadat” si nu mai vrea sa schimbe nimic, nici juridic nici fiscal ? Pt ca e clar ca acele articole vor cadea SIGUR la Curtea Constitutionala