Victor Grigor
307 aprobate

grigor.victor@yahoo.com
188.27.145.186

 

În răspuns la G.

Domnule Croitoru, lingvistii nu au incadrat limba rom^na in grupa „kentum” pentru ca in limba noastra se zice la suta „centa”sau alta forma derivata din „kentum”, ci pentru fonetismul de tip kentum al fondului lexical principal( mostenit din latina, care era o limba „kentum”). „Suta” rom^neasca este , dupa parerea mea ( dupa ce l-am citit pe Sorin Paliga) de origine dacica, nu slava, argumentele dansului fiind foarte pertinente si, deci, foarte credibile. Denumirile de „limba satem” si „limba kentum” sunt pur conventionale si se refera la natura fonetismului unei limbi in care s-a produs sau nu mutatia K’>S / G”>Z , pentru ca prin transformarea lui K’ in S s-a ajuns sa avem, pentru cuvintele care desemneaza numeralul 100, in loc de forme doar cu K’ si forme care-l contin pe S. In situatia in care termenul care desemneaza numeralul 100 a fost inlocuit , printr-un imprumut, cu un termen propriu unei limbi apartinand celeilalte grupe de limbi indo-europene , sau unei alte limbi ne-indo-europene, limba respectiva nu-si pierde pentru acest lucru fonetism originar. Este situatia limbii rom^ne ( limba” kentum” , avand un termen”satem” pentru 100); al limbii albaneze ( limba „satem” cu un termen” kentum” pentru 100) sau al limbii finlandeze ( limba finica cu un termen „satem” pentru 100).

Deci, pe rom^neste se zice „suta” , dar limba ramane „kentum”; pe albaneza se zice „qind”, dar limba ramane „kentum”; pe finlandeza se zice „sata”, dar limba ramane o limba finica, nu devine o limba indo-europeana de tip „satem”. Deci limbile nu se transforma din satem in kentum, si invers, pentru ca dvs. sunteti de parere ca asta se poate intampla oricand, sau pentru ca domnul Vinereanu are nevoie in demersurile dansului de o asemenea metamorfoza. In ceea ce priveste fenomenul existentei sau inexistentei sunetului F in limba dacilor, materialul lexical ramas de la traco-daci ( antroponime si toponime, in primul rand) nu contin acest sunet. In fondul cel de aprox. 160 de cuvinte atribuite substratului existe doar un cuvant cu F (” farama”) dar foarte indoielnic .

In schimb avem „brad”, „branza”, „brusture”, „brandusa”, adica exemple clare ca B urmat de R nu s-a transformat in F! Avem foarte multe exemple de nume traco- dacice in care apare grupul BR si BL: Blosta,Brikolis,Brisai,Cebreni,Bebryci,Briantai,Abretalis,Brentopara, in care , precum se vede, nu s-a produs nici o transformare in FR sau FL. in plus, mai existe si doua scurte texte trace: ROLISTENEASNERENEATILTEANESKOARAZEADOMEANTILEZIPTAMIERAZELTA si EUZIE DELE MEZENAI…intaplator sau nu, in cele doua texte aflam de multe ori Z si niciodata F, adica exact ca si in lunga serie de Antroponime traco-dacice ce ne-a parvenit. Cat despre textele pe care ziceti ca le-ati descifrat, daca si acum v-au iesit in limba rom^nesca, cu negustorul Penea ca erou pricipal, mai bine pastrati-le pentru generatiile viitoare …gloria postuma este mai de pret decat cea dobandita in timpul vietii.