De la Radu citire
Nu cumva marele Anghel Rugină a avut „neșansa” să ajungă în România pe vremea lui Petre Roman ? Într-o emisiune la TV (Anghel Rugină și P. Roman) primul spunea concret ce trebuie făcut, iar Roman cu mâna în falcă privea relaxat parcă i-ar fi spus profesorului: nene, poți vorbi tu mult și bine că eu tot ce știu eu o să fac… ceea ce s-a și întâmplat, din păcate.
Petre Roman înainte de întâlnirea cu Rugină pusese verdictul pe economia românească: „un morman de fiare vechi”.
Interesant este că Petre Roman se laudase că citise Al treilea val al lui Toffler. Cu alte cuvinte, știa că industriile de tip al treilea val nu excludeau pe cele din al doilea val, practic fiind imposibil ca o economie să fie în totalitate în anii 90 de tip al treilea val. În România avem exact situația descrisă de Tofller iar Petre Roman îl citise și nu era Tudose să nu înțeleagă, el pricepuse, dar altele erau jocurile iar el juca după cum se dicta. Asta înseamnă că Ion Iliescu și Petre Roman și următorii au premeditat „schimbarea la fața a României”. Scuza lor și acceptată de atunci este că „istoria nu se confruntase cu trecerea de la comunism la capitalism, ci numai invers”. Dacă luăm la puricat ziarele, revistele și mai ales cele economice din anii 90 vedem că autoritățile nu au fost deloc interesate de o analiză reală a ramurilor economice în vederea stabilirii unor direcții de dezvoltare, nu a fost niciun interes real spre atragerea investițiilor străine, privatizările au fost făcute de dragul privatizării iar interesul Japoniei în zonă a fost ridiculizat. Ultima umilință aplicată niponilor a fost vizita premierului care nu a avut cu cine să vorbească. Am înțeles că PSD și „uite guvernul, nu e guvernul” avea treburi importante su statul tangențial, dar nu am văzut interes din partea capitalistilor români care se plâng de concurența corporatistilor, nu am văzut interesul „economiștilor bocitori” de a discuta cu japonezii cum au depășit „deceniul pierdut”, noi având „un sfert de secol pierdut”. Președintele s-a implicat, dar nu a implicat factorii enumerați mai sus. Adică a făcut-o pentru imagine, imaginea lui nu a României. Așa s-a gândit el sau așa au gândit consilierii, dar au gândit-o prost. Trebuia să-l ia pe ” mustacios”, pe „manechin”, toate asociațiile de industriași, de oameni de afaceri, președinți de camere de comerț, BNR iști, economiști comentatori și să poarte discuții pentru că Japonia are o economie care pune în mișcare toată economia globală. Nu e Botswana și nu are moneda p..a. După accidentul nuclear de la Fukushima, timp de câteva luni, toată industria mondială auto a fost afectată. Japonia și-au refăcut infrastructura într-o lună când analiștii occidentali spuneau că le va lua cel puțin un an…Chiar dacă nu aveam premier, teoretic avem miniștri de portofolii și „premierul din umbra”, Dragnea se putea duce neinvitat, la fel și Isărescu care se vaită că se împrumută scump din U. E și America. Dezinteres total. Ca să fie pusă batista pe țambal pleacă „Tudorica Lele” în Japonia și ajunge la Tokyo ca să se întoarcă să prezinte celebrul raport antiKovesi care era, dar nu era, gata și a mai stat tot poporul cu gura căscată așteptând ca „Tudorica Lele” să citească ” așa cum făcea la facultate.
În țară în care un om se prezintă în fața instanței să dovedească că nu e mort, dar care e declarat mort pentru că judecătorul se agata de proceduri totul e posibil.
Să facem o paranteză vizavi de acest caz,respectiv omul viu care e mort juridic. Dacă judecătorul gândea, repet gândea și dacă nu dormea la lecțiile de istorie și-ar fi amintit că la începutul anilor 70 s-au întors „morții declarați” din lagărele de la ruși. Atunci judecătorii nu au dat-o cotita după procedură, ci au anulat deciziile prin care au fost declarați morți. Și dacă judecătorul nostru nu știa acest lucru, deși a avut tot timpul din lume să se documenteze, dar se gândea, repet gândea, că dacă îl declară mort, cetățeanul nostru mort fiind poate să fure (pe judecători de preferabil), poate să violeze (mai ales pe judecători), poate să ucidă (tot de preferabil judecatori), adică poate să le facă cetățenilor tot ce vrea fără să fie judecat și condamnat. Cum să judeci și să condamni un mort „legal”? Întrebările acestea și le-a pus un pretor în Roma Antică într-o speță identică și a încălcat și el procedura. Judecătorul roman a dat o motivație care stă și azi în picioare dreptul este pentru oameni și în interesul oamenilor. Cu alte cuvinte dacă procedura atingea dreptul omului și putea provoca o serie de probleme în lanț atunci o incalcai. Nu am văzut nicio reacție din partea CSM, avocatul poporului, prim procurorul Republicii și mai ales a Curții Constituționale. E constituțional ca un om viu să fie declarat mort că așa e corect „procedural” și că ne doare în cur de situațiile similare și de dreptul roman? E corect să râdă cu lacrimi toată planeta că avem un asemenea judecător și asemenea neputință instituțională de a desființa o asemenea hotărâre aberantă?
Acest caz este elocvent pentru ce spuneam într-un comentariu trecut cu privire la faptul că România nu este colonie, este un stat eșuat.
Revenind la Anghel Rugină merită să amintim câte eforturi a depus să ne convingă cu modelul său, apoi dacă nu ii acceptam modelul, să nu copiem. Mai mult ne-a deschis ochii cum merg treburile prin lume, cum se iau deciziile, cine trage sforile, cum și când calci pe bec. Au dispărut interviurile, denigratorii, mamuți atunci, astăzi sunt șoricei și chitaie că nu mai primesc cașcaval.