Amețiții care-l adoră pe circarul kievean habar n-au ce feroce prigoană antiromânească are loc — chiar în aceste zile — în localitățile din partea apuseană a Ucrainei. În Ajunul Bobotezei (acum trei zile), chiar în biserică, a fost înjunghiat mortal în gât părintele protopop Antonie din Vinnița. A decedat la scurt tiump după ce a fost dus la spital. Bandele de alcoolici zelensyeni devastează bisericile, aruncă în stadă icoane, cărți religioase și obiecte de cult și le incendiază în tipica tradiție nazistă. Mitropolitului Longin și preoților români le sunt ticluite dosare penale. Credincioșii români (femei, copii, bătrâni) sunt umiliți și fugăriți de acele fiare ticăloase. |
Iata un alt exemplu, ca sa aflam in ce ape ne scaldam….:
https://www.mediafax.ro/externe/un-partid-extremist-din-ungaria-a-amplasat-bustul-lui-miklos-horty-in-parlament-la-82-de-ani-de-la-dictatul-de-la-viena-21123849
*Si ăștia sunt in UE, NATO, da?
**Eu cred ca Holodomorul este acolo intriga intrigilor, de la el au pornit toate disensiunile, iar partile beligerante accentueaza doar ceea ce lor le convin.
BAHMUT – CE ASCUNDE UCRAINA ÎN MINELE DE SARE?
de Larry Johnson
Bătălia prelungită pentru Bakhmut este descrisă în presă ca un simbol al slăbiciunii Rusiei. Știu că mulți occidentali s-au scărpinat în cap și s-au întrebat de ce se poartă o bătălie atât de acerbă asupra acestei părți de teritoriu. Răspunsul, se află sub suprafața Bakhmutului în minele de sare Soledar (alias minele de sare Artyomsol). Mina de sare este un monstru, cu 200 km de tuneluri.
Evgeny Prigojin, creatorul grupului Wagner, a oferit următoarea actualizare cu privire la situația din Bakhmut și menționează în treacăt minele de sare:
„Bakhmut este punctul central al Frontului de Est și un centru logistic serios. Și sarcina noastră acolo este să murim cât mai puțin posibil și să distrugem inamicul cât mai mult posibil.
Caracteristica lui Bakhmut constă în capacitățile sale unice de apărare istorice și geografice, care includ, în primul rând, împărțirea orașului în mai multe părți prin bariere de apă. În al doilea rând, cartierul Bakhmut este un complex de așezări care creează un sistem de apărare unificat. În al treilea rând, acesta este un peisaj unic, râpe și înălțimi, care sunt tuneluri naturale. Iar cireașa de pe tort este sistemul de mine Soledar și Bakhmut, de fapt o rețea de orașe subterane. În care se află nu doar un grup de oameni la o adâncime de 80-100 de metri, ci și tancuri și vehicule de luptă de infanterie. Și stocurile de arme au fost depozitate încă din Primul Război Mondial „ ~ Prigojin
Cred că se întâmplă mai mult în subteran decât exploatarea sării.
Este un depozit sigur pentru echipamentele militare ale Ucrainei
Sursa: https://sonar21.com/what-is-ukraine-hiding-in-the-bakhmut-salt-mines
Traducerea CD
ADIO 1991-2022
De Pepe Escobar
Anul 2023 începe cu NATO colectiv în modul “Absolutely Disperate”, când ministrul rus al apărării, Șoigu, anunță că fregata navală rusă, Amiralul Gorșkov, este acum déjà în turneu – împreună cu un set de cărți de vizită hipersonice ale domnului Zircon.
Turul de afaceri va cuprinde Atlanticul și Oceanul Indian și, desigur, va include Marea Mediterană, fostul Mare Nostrum al Imperiului Roman. Domnul Zircon nu are absolut nimic de-a face cu războiul din Ucraina: este un semn a ceea ce se întâmplă în continuare când vine vorba de prăjirea peștilor mult mai mari decât o grămadă de psihopati de la Kiev.
Sfârșitul anului 2022 a sigilat prăjirea Peștelui Mare de Negociere din Ucraina. Moscova a arătat dureros de clar că nu există niciun motiv pentru a avea încredere în superputerea în declin „nepotrivită la acord”.
Așa că chiar și șoferii de taxi din Dacca pariază acum pe când începe mult lăudata „ofensivă de iarnă” și până unde va ajunge. Calea generalului Armaghedon este clară: demilitarizare totală și deelectrificare completă cu măcinarea fortelor militare ucrainiene la cel mai mic cost posibil pentru Forțele Armate Ruse din Donbass, până când psihopatii de la Kiev cer milă. Sau nu.
Un alt pește mare prăjit pe o plită fierbinte la sfârșitul anului 2022 a fost Acordul de la Minsk din 2014. Bucătarul nu era altul decât fostul cancelar Merkel („o încercare de a câștiga timp pentru Ucraina”). Subînțeles este strategia combo-ului strausian/neo-con și neoliberal-con responsabil de politica externă a SUA, de la început, a fost de a declanșa un război permanent, prin procură, împotriva Rusiei.
Merkel poate să fi pus la cale ceva care le-a spus rușilor, în față, că a mințit ca si cripto-sopranul Mike Pompeo, apoi a mințit iar și iar, ani de zile. Nu este jenant pentru Moscova, ci pentru Berlin: încă o demonstrație grafică a vasalajului total față de Imperiu.
Răspunsul întruchipării contemporane a lui Mercur, Maria Zakharova de la Ministerul rus de Externe, a fost la fel de intrigant: mărturisirea lui Merkel ar putea fi folosită ca motiv specific – și dovezi – pentru un tribunal care judecă politicienii occidentali responsabili pentru provocarea războiului prin procură Rusia-Ucraina.
E timpul să prăjim peștele NATO
Între timp, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, savurând vizibil încarnarea sa complet deconectată, a extins saga peștelui de negociere prăjită. „Ultimul avertisment pentru toate națiunile”, așa cum a formulat-o el: „nu poate fi nicio afacere cu lumea anglo-saxonă [pentru că] este un hoț, un escroc, in stare sa faca orice… De acum înainte vom face acorduri fără ei până când o nouă generație de politicieni sensibili va veni la putere… Nu există nimeni în Occident in care să ne putem increde, indiferent de motiv.”
Medvedev, în mod semnificativ, i-a recitat mai mult sau mai puțin același scenariu, în persoană, lui Xi Jinping la Beijing, cu câteva zile înainte de conferinta pe zoom Xi- Putin, pentru a pune capăt tuturor zoom-urilor, care a funcționat ca un fel de închidere informală a anului 2022, cu – Parteneriatul strategic Rusia cu China perfect sincronizat.
Pe frontul de război, noua – ofensiva – grozava a generalului Armaghedon este obligat să ducă în următoarele câteva luni un fapt incontestabil pe teren: o despărțire între o gaură neagră disfuncțională sau crupă Ucraina la vest și Novorossiya în est.
Chiar și FMI este acum reticent să arunce fonduri suplimentare în gaura neagră. Bugetul Kievului pentru 2023 are un deficit – nerealist – de 36 de miliarde de dolari. Jumătate din buget este legat de armată. Deficitul real în 2022 era de fapt de aproximativ 60 miliarde de dolari – și va crește inevitabil.
Tymofiy Mylovanov, profesor la Școala de Economie din Kiev, a venit cu un urlet: FMI este îngrijorat de „sustenabilitatea datoriei” Ucrainei. El a adăugat: „Dacă chiar și FMI este îngrijorat, imaginați-vă ce gândesc investitorii privați”. Nu va exista nicio „investiție” în Ucraina. Vulturii multinaționali vor acapara terenuri pentru nimic și orice bunuri de producție nesemnificative ar mai rămâne.
Probabil că cel mai mare pește care va fi prăjit în 2023 este mitul NATO. Fiecare analist militar serios, inclusiv câțiva americani, știe că armata rusă și complexul industrial militar reprezintă un sistem superior celui care exista la sfârșitul URSS și mult superior celui al SUA și al restului NATO de astăzi.
Lovitura finală în stilul Mackinder pentru o posibilă alianță între Germania (UE), Rusia și China – care este ceea ce se află cu adevărat în spatele războiului prin procură al SUA în Ucraina – nu procedează conform visului umed strausian.
Saddam Hussein, fost vasal imperial, a fost schimbat de regim pentru că a vrut să ocolească petrodolarul. Acum avem inevitabila creștere a petroyuanului – „în trei până la cinci ani”, așa cum a anunțat Xi Jinping la Riad: pur și simplu nu o poți preveni cu Shock’n Awe la Beijing.
În 2008, Rusia s-a angajat într-o reconstrucție masivă a forțelor de rachete și a unui plan de 14 ani de modernizare a forțelor armate terestre. Domnul Zircon care își prezintă cartea de vizită hipersonică peste Mare Nostrum este doar o mică parte din imaginea de ansamblu.
Mitul puterii SUA
CIA a abandonat Afganistanul într-o retragere umilitoare – chiar și a renunțat la linia de heroină – doar pentru a se muta în Ucraina și a continua să puna aceleași vechi discuri sparte. CIA se află în spatele sabotajului continuu al infrastructurii ruse – în tandem cu MI6 și alții. Mai devreme sau mai târziu, va avea loc rasplata.
Puțini oameni – inclusiv agenții CIA – ar putea ști că orașul New York, de exemplu, poate fi distrus cu o singură mișcare: aruncarea în aer a podului George Washington. Orașul nu poate fi alimentat cu alimente și cu majoritatea cerințelor sale fără pod. Rețeaua electrică a orașului New York poate fi distrusă prin eliminarea comenzilor centrale; reasamblarea lor ar putea dura un an.
Chiar și pătrunsă de straturi infinite de ceață de război, situația actuală din Ucraina este încă o încăierare. Adevăratul război nici nu a început încă. S-ar putea – în curând.
În afară de Ucraina și Polonia, nu există nicio forță NATO demnă de menționat. Germania are o aprovizionare ridicată de muniție pentru două zile. Turcia nu va trimite un singur soldat să lupte împotriva rușilor în Ucraina.
Din 80.000 de soldați americani staționați în Europa, doar 10% sunt înarmați de razboi. Recent au fost adăugate 20.000, nu e mare lucru. Dacă americanii și-ar activa trupele în Europa – ceva destul de ridicol în sine – nu ar avea unde să debarce provizii sau întăriri. Toate aeroporturile și porturile maritime ar fi distruse de rachetele hipersonice rusești în câteva minute – atât în Europa continentală, cât și în Marea Britanie.
În plus, toate centrele de combustibil, cum ar fi Rotterdam pentru petrol și gaze naturale, vor fi distruse, precum și toate instalațiile militare, inclusiv bazele americane de top din Europa: Grafenwoehr, Hohenfels, Ramstein, Baumholder, Vilseck, Spangdahlem și Wiesbaden în Germania (pentru Armata și Forțele Aeriene); Baza Aeriană Aviano din Italia; Baza Aeriană Lajes din insulele Azore din Portugalia; Stația Navală Rota din Spania; Baza Aeriană Incirlik din Turcia; și stațiile Royal Air Force Lakenheath și Mildenhall din Marea Britanie.
Toate avioanele de luptă și bombardierele ar fi distruse – după ce vor ateriza sau în timp ce vor ateriza: nu ar fi niciun loc unde să aterizeze decât pe autostradă, unde ar fi niște rațe pe zapada.
Rachetele Patriot nu au valoare – așa cum a văzut întregul Sud Global în Arabia Saudită când au încercat să elimine anticele rachetele sudate de Houthi care veneau din Yemen. Domul de fier al Israelului nici măcar nu poate elimina toate rachetele primitive din taeva sudata care vin din Gaza.
Puterea militară a SUA este mitul suprem al soiului de pește care trebuie prăjit. În esență, ei se ascund în spatele proxy-urilor – ca Forțele Armate ucrainene. Forțele americane sunt lipsite de valoare, cu excepția socurilor de o secunda, ca în Irak în 1991 și 2003, împotriva unui adversar cu handicap în mijlocul deșertului fără acoperire aeriană. Și nu uita niciodată cum NATO a fost complet umilită de talibani.
Punctul final de rupere
2022 a încheiat o eră: punctul final de rupere al „ordinei internaționale bazate pe reguli” stabilit după căderea U.R.S.S.
Imperiul a intrat în Faza Disperarii, aruncând totul in chiuveta din bucătărie – războiul proxy asupra Ucrainei, AUKUS, isteria Taiwanului – pentru a demonta configurația creată de ei chiar în 1991.
Retragerea globalizării este implementată de Imperiul însuși. Asta variază de la furtul pieței energetice a UE din Rusia, astfel încât nefericiții vasali să cumpere energie ultra-costisitoare din SUA, până la distrugerea întregului lanț de aprovizionare cu semiconductori, reconstruind-o forțat în jurul său pentru a „izola” China.
Războiul NATO vs. Rusia din Ucraina este doar o masca trista a Noului Mare Joc. Pentru Sudul Global, ceea ce contează cu adevărat este modul în care Eurasia – și nu numai – își coordonează procesul de integrare, de la BRI la extinderea BRICS+, de la SCO la INSTC, de la Opec+ la Greater Eurasia Partnership.
Ne-am întors la cum arăta lumea în 1914 sau înainte de 1939, doar într-un sens limitat. Există o multitudine de națiuni care se luptă să-și extindă influența, dar toate pariază pe multipolaritate sau „modernizare pașnică”, așa cum a promovato Xi Jinping, și nu pe Forever Wars.
Deci la revedere 1991-2022. Munca grea abia începe acum. Bun venit la noul mare joc al spargerii istorice.
Sursa: https://strategic-culture.org/news/2023/01/07/bye-bye-1991-2022
Traducerea: CD