CD
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95

Cine isi mai doreste o tara ca afara?

SUA CADE DE PE PRIMUL LOC
de Valery Kuliken

Recent, expresia pe care președintele american Joe Biden a folosit-o în timpul vizitei sale din iunie în Europa, „America se întoarce”, a devenit, se pare, unul dintre cele mai populare subiecte de discuții și conversații la nivel mondial.
La ce se întoarce SUA?
Într-un articol de opinie publicat de The New York Times pe 23 iunie 2021, autorul expune teoria sa că Statele Unite au rămas în urma altor națiuni în ceea ce privește „bunăstarea acasă și competitivitatea în străinătate” și o susține cu exemple concrete. În opinia sa, țara „alunecă de fapt spre mediocritate”.

De exemplu, „ratele de absolvire a liceului” sunt mai mari în Grecia decât în SUA, iar chilienii trăiesc mai mult decât americanii. În plus, „o cincime dintre elevii de 15 ani” din Statele Unite nu pot citi „nici macar la nivelul așteptat de la un copil de 10 ani”. Adolescenții de cincisprezece ani „din Rusia, Polonia Letonia și multe alte țări” sunt mult mai buni la matematică decât omologii lor americani. De fapt, acesta din urmă ar putea fi tratat ca o măsurătoare „pentru locul în care națiunile vor sta într-o generație sau două”.

Cititorii lui “The New York Times“notează că, în copilărie, americanii sunt învățați să creadă că „Statele Unite sunt prima națiune a lumii”. Dar „în fiecare an, câteva straturi cad de pe fatada minciunii”. Linda In WV, în vârstă de 73 de ani, își exprimă deschis îndoielile cu privire la posibilitatea ca patria ei să fie considerată superioară altor națiuni. De fapt, ea recunoaște că „fiecare an care trece aduce o conștientizare mai profundă a tuturor minciunilor” pe care se bazează Statele Unite. Linda În WV, de asemenea, opiniaza că „banii sunt puterea în SUA”, ca „bani cumpără puterea” și „adevărul este doar opțional”.

Un alt cititor, Kathy, scrie că hiperindividualismul din Statele Unite ajută la crearea „condițiilor perfecte pentru miliardari”, dar nu „face o societate sănătoasă sau de dorit pentru o persoană obișnuită”. În comentariile sale cu privire la articol, Ira Shorr afirmă că bugetul militar imens al SUA „nu este un punct forte” și că „cheltuielile Pentagonului sunt atât de scăpate de sub control încât nici măcar nu pot fi auditate/contabilizate”.

Ca un răspuns la opiniile exprimate de cititorii lui “The New York Times”, partea de opinii, activiștii și reprezentanții SUA au lansat o rezoluție vizionara, după cum a raportat “Newsweek”, pentru a pune capăt sărăciei în Statele Unite prin redirecționarea a o parte din cheltuielile Pentagonului catre nevoile umane.
Potrivit articolului, „experții au identificat până la 350 miliarde dolari în reduceri in cheltuielile de apărare, care ar economisi atât resurse cat și să păstreze țara în condiții de siguranță și securitate”, iar aceste fonduri ar putea fi apoi cheltuite pe servicii sociale, de îngrijire a sănătății, etc
De exemplu, 50 de miliarde de dolari care vor fi economisiți „prin retragerea din Afganistan” ar putea pune capăt definitiv persoanelor fără adăpost din SUA. În plus, astfel de modificări ale cheltuielilor vor „reduce daunele cauzate de agresiunea militară americană la nivel global”.

Rapoartele afirmă, de asemenea, că „războaiele Statelor Unite din 2001 incoace au ucis peste 800.000 de persoane și au strămutat 37 de milioane”. Mai mult, „aproape 38.000 de veterani” din SUA sunt fără adăpost. „La asta ne referim atunci când spunem că sărăcia este o alegere politică”, declară un susținător al rezoluției.

În 2021, conform clasamentului IMD – International Institute for Management Development cu sediul la Lausanne, Statele Unite au ocupat locul 10 în rândul altor 64 de națiuni. „Un studiu similar de perspectivă de la Banca Mondială” a clasat Statele Unite pe locul 35 din 174 de țări. „Eșecul cronic al Americii de a transforma puterea sa economică în progres social este o povară uriașă asupra influenței americane”, a declarat Michael Green, CEO al Progresului Social Imperativ care publică Social Progress Index.

Un articol din 20 iunie în revista americană National Review opinează faptul că, de câțiva ani, „guvernul SUA, comunitatea think-tank-urilor și cadrele universitare care lucrează în domeniul relațiilor internaționale s-au reorientat către renașterea concurenței marilor puteri”. Autorul său spune că „instituționalismul liberal care a dominat gândirea strategică din ultimele trei decenii și a secat puterea americană asupra proiectelor interpretate greșit și a războaielor din teatrele secundare este încă în aer”.

Și între timp, „Rusia și-a recăpătat ritmul de dezvoltare, și-a modernizat armata și a pornit spre revizuirea ordinii post-Război Rece” în Eurasia. În plus, globaliștii „au facilitat o creștere de 900% a PIB-ului Republicii Populare Chineze în doar 30 de ani”, în timp ce puterea industrială a SUA a fost epuizată și „societatea destabilizată”.

Potrivit celui mai recent studiu al Fundației Eurasia Group, Statele Unite și democrația sa nu sunt întotdeauna privite favorabil în întreaga lume, în special în țările dezvoltate. Rezultatele sale, raportate într-un articol din 20 mai în Newsweek, au indicat că „doar 18 la sută dintre germani” au crezut că SUA și-au folosit influența pentru a avea un efect bun în Europa. Douăzeci și opt % dintre japonezi au avut o „influență ridicată” în SUA, în timp ce peste 77 % dintre indieni și 66 % dintre nigerieni au simțit același lucru. În concluzie, autorul său a declarat că ar fi mult mai bine dacă astfel de sondaje ar putea „oferi un pic mai multă claritate și context ca sprijin pentru realism și reținere în cercurile de politică externă ale SUA”.

Pe 5 mai 2021, publicația britanică The Guardian a publicat un articol cu următorul titlu „SUA sunt văzute ca o amenințare mai mare la adresa democrației decât Rusia sau China, relevă un sondaj global”. Aproape jumătate din cei 50 000 de respondenți intervievați în 53 de țări erau îngrijorați de faptul că SUA amenință „democrația în țara lor”. Mult mai puțini dintre ei s-au gândit în acest fel la China și Rusia.
Potrivit sondajului, începând cu anul precedent, „percepția influenței SUA ca o amenințare la adresa democrației în întreaga lume” a crescut semnificativ, „de la o opinie netă de +6 la o opinie netă de +14”. Creșterea „a fost deosebit de ridicată în Germania (+20) și China (+16)”. Raportul a declarat, de asemenea, că țările în care locuitorii au fost „încă covârșitor negativ cu privire la influența SUA” sa întâmplat să fie Rusia și China, urmată de democrațiile europene.

De-a lungul anilor, eforturile guvernului SUA în domeniul drepturilor omului s-au ridicat, în esență, la emiterea de critici cu privire la încălcări ale acestora în alte națiuni. Pentru a-și atinge obiectivele politice, economice și de securitate, oficialii americani au obiceiul de a impune sancțiuni unilaterale împotriva altor țări din tot felul de motive, sub pretextul drepturilor omului.
În același timp, administrațiile americane folosesc drepturile omului, printre altele, ca scuză pentru a incita la violență interrasială și conflicte între națiuni.

În cadrul celei de a 46-a sesiuni ordinare a Consiliului Pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (din 22 februarie până în 24 martie 2021), au fost adoptate rapoartele privind rezultatele analizei periodice universale și au fost formulate 347 de recomandări menite să îmbunătățească situația drepturilor omului în Statele Unite. Un număr tot mai mare de oameni au ajuns la concluzia că ordinea mondială nu poate fi impusă de o mână de lideri. Nu mai este acceptabil să intervenim în afacerile interne ale altor națiuni concentrându-ne asupra încălcărilor drepturilor omului care ar fi putut sau nu să aibă loc în interiorul granițelor lor. În cadrul sesiunii menționate mai sus, Cuba a emis o declarație în numele a 64 de țări care a început cu:”prin exprimarea unei opoziții puternice față de politizarea drepturilor omului și a standardelor duble”.

Potrivit unui articol publicat pe 23 martie de RIA Novosti, senatorul rus Aleksei Pușkov crede că administrația Biden dorește să readucă hegemonia americană, dar membrii săi nu știu să atingă acest obiectiv. Oficialul le-a reamintit cititorilor săi că conducerea SUA a efectuat atacuri aeriene împotriva Siriei; l-a insultat pe Vladimir Putin fără un motiv întemeiat și a încercat să intimideze Iranul. Prin urmare, în opinia sa exprimată pe canalul Telegram, Joe Biden și echipa sa par să acționeze din impuls.

Motto-ul actual al președintelui american „America se întoarce și este gata să conducă lumea” se poate dovedi la fel de lipsit de sens ca „America’i pe primul loc”. Se presupune că primul arată că Statele Unite sunt pregătite să-și asume din nou rolul pe care l-a avut după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu a mai jucat în ultimii 20 de ani, adică de la înființarea G20. Conducerea sa a fost erodată și mai mult de rezultatele dezastruoase ale eforturilor neoliberale de globalizare conduse de Statele Unite; formarea BRICS și rolurile tot mai mari ale Rusiei și Chinei pe scena mondială.

Ultimul motto „America’i pe primul loc” reflecta o schimbare de politică, adică o încercare de a se concentra asupra problemelor și dezacordurilor interne. Cu toate acestea, impactul său a fost resimțit în străinătate în cea mai mare parte, în special în RPC. Din păcate, ambele sloganuri par datate, deoarece niciunul dintre ele nu ia în considerare ordinea mondială actuală cu echilibrul său de puteri. Și în prezent, conducerea SUA trebuie să facă față unui număr destul de mare de provocări cât mai curând posibil, care includ restabilirea încrederii în democrație, reducerea decalajului dintre bogați și săraci și limitarea pandemiei.

Sursa: https://journal-neo.org/2021/07/04/us-tumbles-from-the-first-place
Traducere: CD