G
1 aprobat
sorin.filip5780@yahoo.com
89.136.113.152

 

În răspuns la G.

Pianului îi mai spunea Chianu în graiul local prin palatalizarea labialelor (p, b → chi, ghi), caracteristică și jud.Alba în parte (piept > chept- cept, pingușă > cingușă). De asta m-am gândit să adaug comentariul de mai sus, care s-a transformat într-o divagare lungă și lătângă spre fixații mai vechi.
Localnicii n-ar putea spune ce înseamnă, însă, întărirea elementului românesc din Moldova de sus (inclusiv Pocuția) și Podolia are loc după invaziile ungurești de-a lungul râurilor Mureș și Someș, din Mureșiana (Banat) și Crișiana (de sud) spre nord-est, probabil sărind peste comunitățile românești bine închegate din Ardeal, direct spre cele extracarpatice, mă gândeam că acest ”chian” ar fi fost luat de Cândreni (Dorna Cândrenilor).

Cândrea, Condrea, probabil cu var.Chindea/Cândea (lat.Candidus?), este atestat prima oară în 1326 pe Valea Ampoiului (Kendech-Kendet) și este un nume specific vestului și sud-vestului Ardealului, rar și în Maramureș sau Bereg-Ugocea, dar este dus în Moldova de acei români, printre altele. Am discutat despre posibila sa etimologie și înțeles, dincolo de cea presupus maghiară (kende, rang nobiliar la kazari, numiți căzari/cozari de către români), pentru că nimic nu-i atât de simplu.

1. alb. i këndshëm (plăcut, simpatic) < këndë (plăcere, apetit) < *ka-antā (https://en.wiktionary.org/wiki/k%C3%ABnd%C3%AB#Albanian)

2. Kendrissos epitet tracic al lui Appolo (Apollōn Kendrisos ”Thracian God Rider”) coradical cu lat.candidus, vb. candeō, -ēre, gr.κάνδαρος (cenușă) și alb.hënë/hânë/hënxë „lună (astrul)” < PAlb. *kʰandnā < *skond-nah₂ < PIE *(s)kand- (“to shine”). Alt epitet al unui zeu tracic, Mars Candáōn (Kandaules, Kandaios), ar putea explica n.pers.Cânde, Cândea (v.scand. hǫðr „război, măcel”). Același epitet sau nume de zeu se regăsește în Cantacuzino. Sau cel puțin așa am citit eu, că această familie ar avea rădăcini printre ultimii traci din Bulgaria(sec.VI-VII), la fel ca Belisarios (Belizarie), dar e puțin probabil.
(https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1485&root=config)

3.Vezi dan.kender (cunoscător, expert) din v.scand.kennari (învățător) dacă este un germanism vechi – gepidic (ca acel reg.cotâng) cu despicarea lui /n/. (https://en.wiktionary.org/wiki/kender#Danish)

4.K’INDRĂ S.f. Adunare de oameni, grămadă de oameni (întrebuinţat numai la Fărşeroţi;, Weigand, Die Aromunen, II 194 /io»- Acaţ k’endră stau locului, mă opresc. Cod. Dim. – [Şi: k’endră\ Din alb. k’endrë, derivat de la kindroj „bleibe stehen, verweile”. (Stand still, linger/a sta pe loc/nemișcat, a zăbovi). Nu știu dacă poate fi coradical cu top.Cindrel (var.Cândrel) și n.pers. (local) Cindrea. Aș specula că-i altceva, poate un fitonim (gr. kédros „ienupăr”).
pag.536: (http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1921-1922_002.pdf)
qinroj, qindroj (https://en.wiktionary.org/wiki/q%C3%ABndroj) Nu cred într-un etimon latin *centrāre din centrum (alb.qendër)!

Acesta din urmă ar fi fost ultima ipoteză pentru un românesc chian (sat). Încă o dată, dacă este românesc!
Sogdian kand (“oraș”), Khotanese kanthā (“idem”), kurd gund (sat), Ossetian (Iron) кӕнд (kænd, “clădire”, nik’æd ”a sculpta, a tăia”), toate din pp rad. PIE *kenH1- „a săpa” (vezi sat, înv.fsat din lat.fossātum sau *fixātum?) → turcic (kent, “village, town, city”) (https://en.wiktionary.org/wiki/k%C9%99nd#Azerbaijani)
(https://books.google.ro/books?id=kQ6zTASmo6kC&pg=PA557&lpg=PA557&dq=av.+kata&source=bl&ots=RfwpAV9BMT&sig=ACfU3U0dmW7gzP9U5SxinnrDAEAUALqZ9w&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjb99WKn9XhAhXF3KQKHYz3A1sQ6AEwBnoECAcQAQ#v=onepage&q=av.%20kata&f=true)

Oset.хъӕу (qæw „sat”), mai vechi dæj ”sat, așezare’’

Clădirile în vechime erau semi-îngropate și lucrate în lemn, iar în limbile iranice acest radical *kanH1 ‘to dig’ oscilează între sensurile a săpa și a prelucra lemnul. (Etymological Dictionary of the Iranian Verb, Johnny Cheung)
După părăsirea Daciei, o lungă perioadă de timp, ne-am întors la săpat bordeiul, ca vecinii slavi. După al treilea război mondial sunt șanse să ne întoarcem iar pe jumătate sub pământ.

În câmpia Olteniei și crâșma era un bordei mai încăpător.

*

Nota redacției – Mă minunez mai departe de comentariile stârnite de „Minunea de la Vorobiev”… Fără alte comentarii..