Ziua buna dl Kasper, am mai discutat despre acest personaj malefic, horia sima. Despre rezultatele din timpul guvernarii legionare, acestea sunt arogate si de legionari (pentru cele 4 luni) si de Maresal care a continuat pe aceasta lansare cu excelenta sa echipa de specialisti la 23 august 44 avand o balanta pozitiva in cam toate domeniile. Nu sima a obtinut aceste rezultate ci Legiunea si legionarii. Ce este cert este ca 1.Nu a respectat ordinele imperative de calm si neprovocare ale unei reactii punitive extreme din partea regimului lui carol2 (atentatele de la cluj, atacul asupra lui Stefanescu Goanga), pentru a nu pune in pericol viata legionarilor arestati, ba din contra a organizat si asasinarea lui armand calinescu ceea ce adus la uciderea tuturor comandantilor legionari aflati in arest si deschiderea larga a drumului spre putere a lui sima . 2 sima s’a vazut de mai multe ori cu moruzov (seful ssi) inainte de prima sa fuga in Germania, fiind clar demonstrat ca fusese racolat . 3. sima a venit in tara dupa prima fuga in Germania, la 14 iunie 1940 cand este arestat si apoi eliberat miraculos, (nu tu o tortura ceva nimic, a fost inclusiv parlamentar in guvernul lui Ion Gigurtu), are o intrevedere cu carol2, mijlocita de Moruzov, intrevedere considerata fructuoasa, de catre comandantul legionar, inainte de preluarea puterii in septembrie 40 cand a actionat „din umbra” sau mai „incetut”, dar trimitind in fata armelor pe altii care au murit (lovitura de stat legionara nu s’a petrecut fara sacrificii). Niciodata nu a fost in prima linie ci departe de aceasta. Nu mai spun ca aproape 6 ani de zile a fost la cateva sute de km de nea carol2 marele asasin al Romanilor si nu a manifestat nici cea mai mica animozitate fata de acesta. Sunt prea multe zone de umbra in activitatea lui, din pacate.

Sima in mod sigur a incercat sa obtina sustinerea germanilor pe care nu a avut’o, dar din pacate el nu avea nici macar sustinerea unanima a legionarilor, doar disciplina i’au impiedicat sa se rebeleze contra lui. De asemenea momentul istoric condensat si avalansa de evenimente, nu permitea acest lucru. Inaintea lui sima, atat in viata politica cat si diplomatica, sa spun asa, unul dintre promotorii apropierii de Germania a fost Profesorul A.C. Cuza care a sustinut (era parlamentar), necesitatea unei aliante . Trebuie cunoscut contextul politic al vremii, urss refuza sistematic sa recunoasca frontierele cu Romania, iar titulescu pe mana masoneriei franceze, impingea tara in neant (concesii irationale facute sovieticilor, impunerea politicii franceze, statului roman etc.) in acelasi timp, a ascuns insiduos propunerile Germaniei care erau exact cele pe care politicul si diplomatia romane le cauta cu disperare (recunoasterea si garantarea frontierelor, mondernizarea si inzestrarea corespunzatoarea a armatei ). Citez aici din memoriile Printului Mihail Sturza, fostul ministru de externe in timpul guvernarii legionare : „1933 Octombrie, 22 Mareşalul H. Goering, vorbind în numele lui Hitler, expune
pentru prima oară Ministru nostru la Berlin, Petrescu-Comnen, oferta Germaniei către România : Garanţia tuturor graniţelor noastre inclusiv cele cu Uniunea Sovietelor şi cu Ungaria. Reînarmarea completă, cu cele mai moderne arme, a Armatei Române. Germania nu cere României să-şi părăsească alianţele. Singurul lucru pe care ea ni-l cere este asigurarea că ne vom opune oricărei încercări a trupelor Sovietice de trecere peste teritoriul nostru. Titulescu, care promisese deja prietenilor săi francezi şi cehoslovaci că Trupele Sovietice vor putea trece peste
teritoriul nostru, în cazul unui conflict european, ascunde raportul lui Petrescu-Comnen. Încearcă să menţină Ministerul nostru al Afacerilor Străine şi Guvernul în ignoranţă faţă de oferta germană, până în momentul în care printr-un “fait accompli” pe teren diplomatic, i-ar fi devenit imposibil României să ia în consideraţie propunerea germană.
Noiembrie, 20 Informat de către mine, despre Trădarea lui Titulescu, Gheorghe Brătianu (Şeful Partidului Liberal Dizident) pleacă la Berlin şi are o întrevedere cu Goering. Acesta îi repetă ofertele Germaniei, insistând asupra faptului că România nu este obligată să-şi părăsească alianţele. Dorinţa Germaniei de a avea siguranţa că Trupele Sovietice nu o vor putea ataca, trecând peste teritoriul românesc, era aşa de mare, încât propunerile menţionate vor fi repetate la toate ocaziile, până în ajunul războiului, de către Hitler şi de către Goering, ministrului nostru la Berlin şi altor
reprezentanţi ai Guvernului Român. Va fi un ultim refuz al Guvernului Român de a lua în consideraţie oferta germană, care-l va decide pe Hitler să-şi schimbe momentan atitudinea sa faţă de Rusia Sovietică şi să accepte semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.”
„1936 Noiembrie, 13 Ataşatul militar German la Bucureşti, colonelul Schunke, îl
vizitează pe Petrescu-Comnen. Reînnoieşte oferta Germaniei făcută României.
Insistă încă o dată asupra faptului că Germania nu ne cere să ne părăsim alianţele
noastre. Tot ceea ce cere ea de la noi este hotărârea fermă de a ne opune oricărei
încercări a Sovietelor de a trece peste teritoriul nostru. Dacă Bucureştiul continuă să
dispreţuiască prietenia Germaniei, aceasta va trebui să caute în altă parte (bine
înţeles este vorba de Ungaria)
Noiembrie, 16 A doua vizită la Berlin a lui Gheorghe Brătianu, şeful partidului
Liberal Dizident. Întâlnirea cu Hitler şi cu Goering. Amândoi insistă asupra
necesităţii pentru Germania de a avea certitudinea că nici un atac sovietic asupra
teritoriului nostru nu va avea loc fără o rezistenţă serioasă din partea României.
Amândoi reînnoiesc propunerea de a înarma armata noastră cu cele mai moderne
înzestrări. Nu ni se cere să părăsim alianţele noastre.”
„1937 Februarie, 20 O nouă întrevedere între Goering şi Petrescu-Comnen. Gering
reînnoieşte oferta de garanţie a tuturor graniţelor noastre şi reînarmarea noastră. O
singură condiţie : să promitem că vom apăra graniţele noastre împotriva oricărei
agresiuni sovietice. Petresc-Comnen răspunde că nu este autorizat să discute
chestiuni politice, ci numai economice ! Goering îi răspunde că este invitat personal
de Hitler, care doreşte să-i confirme încă o dată propunerile germane. Petrescu-
Comnen nu a răspuns niciodată la această invitaţie.” etc.