La 20 de ani de la marea varsare de sange din decembrie 1989, Romania arata ca un animal bolnav si haituit. Ne uitam in urma si nu ne vine sa credem ca au trecut doua decenii de sperante zadarnice. Nimic din ce-am visat nu s-a implinit. In jurul nostru domnesc stagnarea si deziluzia, inceputurile neterminate, politica murdara, cu degetul pe tragaci, manipularea televizata. Lipseste o viziune, un proiect national de salvare. Lipseste harta viitorului. Trista priveliste n-a cazut din cer. Au creat-o politicienii si romanii insisi. Cum a fost turcul, asa a fost si pistolul. Nu mai putem sa ne ascundem dupa deget. Ca o confirmare, academicianul F
lorin Constantiniu, istoric de prestigiu european, ne pune in fata o oglinda necrutatoare in care, daca avem curajul sa privim, ne vom afla poate izbavirea.
„Din nefericire, sansele imense care se ofereau tarii noastre in decembrie 1989 au fost ratate”
– Cum evaluati, fara menajamente, cele doua decenii de libertate din viata noastra, domnule profesor?
– Ca pe un inaugural ratat. In istoria fiecarui popor exista evenimente cruciale, care inaugureaza o noua etapa in evolutia societatii. Decembrie ’89 a fost un astfel de eveniment: crucial, innoitor, fondator. Din nefericire, sansele imense care se ofereau tarii noastre au fost ratate si, astfel, Romania imparte cu Bulgaria si Albania ultimele locuri din clasamentul tarilor foste comuniste.
– Pentru un individ, 20 de ani inseamna mult, aproape o treime din viata. Ce reprezinta pentru istorici aceeasi perioada?
– Pentru istorici sunt foarte instructive, intr-un astfel de moment, comparatiile cu alte intervale de timp ale istoriei nationale. Iau doua exemple de perioade cu o intindere de doua decenii, ca aceea scursa de la caderea regimului comunist. Prima: 1859-1878; a doua: 1918-1938. In primul caz, perioada a fost marcata de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului roman modern, la castigarea independentei (1877/1878). Politica de reforme a lui Cuza, in primul rand reforma agrara din 1864, si politica de modernizare promovata dupa aceea de Carol I, au facut ca statul roman sa se smulga din inapoierea determinata – in principal – de dominatia otomana, si sa se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic, economic, social, cultural. Sa nu uitam ca, in acest interval, apar „Junimea” si Eminescu! A doua perioada: 1919-1938. Iesita dintr-un razboi pustiitor si lovita de o criza economica de o duritate nemiloasa (1929-1933), Romania a izbutit, totusi, sa inregistreze un remarcabil progres in toate directiile, 1938 fiind anul de varf al Romaniei interbelice.
– Vorbiti de doua perioade exceptionale, domnule profesor! Ce se intampla astazi in Romania se afla la polul opus!
– Intr-adevar. Am ales aceste doua perioade tocmai pentru ca ele sunt cele mai potrivite spre a fi comparate. In toate cele trei cazuri, avem de-a face cu inaugurale: in 1859, asa cum am spus, se aseaza temelia statului roman modern; in 1918, se desavarseste unitatea nationala a romanilor; la 22 decembrie 1989, se inchide „paranteza” comunista, deschisa in 1945 de ocupantul sovietic, si se reintra pe fagasul dezvoltarii firesti a societatii romanesti. Veti fi de acord – sper – ca la cea mai sumara comparatie, perioada postdecembrista apare cu o intristatoare saracie de rezultate. Suntem liberi, este adevarat, dar a progresat in vreo directie Romania? Sunt, astazi, romanii mai fericiti? Exista un mare ideal national care sa-i mobilizeze pe romani? In raport cu 1859-1878 si 1918-1938, ultimii 20 de ani nu ne dau decat infime temeiuri de satisfactie si deloc de mandrie.
„Clasa politica s-a aruncat asupra Romaniei cu un singur gand: sa se imbogateasca. A jefuit cum nici hulitii fanarioti n-au facut-o”
– De ce, in ultimii 20 de ani, romanii nu au mai fost in stare sa repete performantele din perioadele pe care le-ati amintit?
– Parerea mea este ca perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice si intelectuale cu angajarea plenara a maselor intr-un proiect national, mobilizator si stimulator. In 1859, generatia pasoptista (Mihail Kogalniceanu, Ion C. Bratianu), cea mai creatoare generatie a istoriei romanesti, s-a aflat la unison cu societatea moldo-munteana, care voia unirea si independenta. In 1918, generatia Marii Uniri (Ion I. C. Bratianu, Take Ionescu, Nicolae Iorga) s-a aflat la unison cu societatea care voia „Romania Mare” si afirmarea ei pe plan european. Din 1989, societatea romaneasca a fost profund divizata (vezi „Piata Universitatii”), lipsita de un proiect national si incapabila sa-si mobilizeze resursele pentru a valorifica sansele ce i se ofereau: in primul rand, unirea Republicii Moldova cu Romania. Pe scurt, nici clasa politica, nici societatea romaneasca nu au fost in masura sa asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilitati oferite de caderea comunismului.
– Cu alte cuvinte, putem vorbi de o „ratare” postcomunista a Romaniei?
– Vorbim de clasa politica si de societatea romaneasca. Cea dintai a intrunit trei superlative: cea mai incompetenta, cea mai lacoma si cea mai aroganta din istoria Romaniei. Lipsita de expertiza, avida de capatuiala si sigura de impunitate, ea s-a aruncat asupra Romaniei cu un singur gand: sa se imbogateasca. A jefuit cum nici hulitii fanarioti n-au facut-o. Responsabilitatea ei fata de situatia catastrofala a Romaniei este imensa. Astazi, constatam ca industria este lichidata, agricultura e la pamant, sistemul de sanatate in colaps, invatamantul in criza, individualitatea Romaniei pe plan international disparuta. Criza economica nu a facut decat sa agraveze relele care au precedat-o. Incompetenti, guvernantii nu au stiut sa atenueze socul crizei ce ne-a lovit. Daca Romania profunda se zbate in dificultati si deznadejde, clasa politica prospera. Case peste case (oameni politici cu patru, cinci, sase locuinte; te intrebi ce vor fi facand in ele), vile in tara si strainatate, masini de lux etc. s-au strans in proprietatea clasei politice. Stiam ca avutia este rezultatul unei activitati economice. Acum, vedem ca politica este mijlocul cel mai sigur de imbogatire.
„Un popor de oi naste un guvern de lupi”
– Cine este vinovat de aceasta situatie?
– Cred ca principalul vinovat de aceasta situatie este insusi poporul roman! El ilustreaza perfect observatia ca „un popor de oi naste un guvern de lupi”. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea romanilor, au permis clasei politice sa-si bata j
oc, nepedepsita, de tara. Lipsit de spirit civic, poporul roman nu a fost capabil, in acesti 20 de ani, sa traga la raspundere clasa politica sau sa „tempereze” setea ei de inavutire. Pe roman nu-l intereseaza situatia generala. Daca prin fin, nas, cumnat, amic etc., si-a rezolvat pasul lui, restul duca-se stim noi unde! Mostenirea multiseculara a lui hatar si bacsis a ramas atotputernica. Cum sa indrepti o tara, cand cetatenii ei se gandesc fiecare la sine si nu la binele comun!? Astazi, asistam la situatii si mai dramatice. Romanii pleaca – din nevoia de castig – sa lucreze in Spania sau Italia, sa lupte in Afganistan. Energii si vieti se irosesc astfel in beneficii straine. Nu poti sa-i condamni: mai bine sa lucreze pentru straini, decat pentru noii ciocoi postdecembristi, care ii trateaza cu un dispret suveran.
– Intrarea Romaniei in NATO si UE a fost, totusi, o biruinta postdecembrista.
– Sa fim seriosi! Am intrat in NATO pentru ca SUA, factorul decisiv al Aliantei, au vrut-o. Aduceti-va aminte ca, in 1997, cand Romania a dus o campanie pe cat de zgomotoasa, pe atat de inutila, SUA ne-au inchis usa la summit-ul de la Madrid. In dorinta de a castiga bunavointa Washingtonului, am incheiat tratatul dezastruos cu Ucraina, fara a obtine nici un folos. Dupa 11 septembrie 2001, evaluarea americana s-a schimbat radical. In lupta impotriva terorismului islamic, SUA aveau nevoie de noi aliati; in acest context, Romania a devenit membra a NATO. A fost o decizie americana, nu un merit al guvernantilor romani. O situatie similara, si in cazul intrarii in Uniunea Europeana. Directoratul marilor puteri ale Uniunii a decis extinderea ei in Est. Daca avem un dram de sinceritate, trebuie sa recunoastem ca suntem inca departe de a fi o tara la nivelul standardelor vest-europene, care sunt ale Uniunii. Directoratul marilor puteri a considerat insa ca este in interesul sau aceasta extindere, si atunci, la gramada – iertati-mi expresia! – am intrat si noi.
„Patriotismul e privit, in anumite cercuri ale intelectualitatii noastre si ale societatii civile, ca o boala rusinoasa”
– Ce-i lipseste Romaniei pentru a fi din nou ceea ce a fost candva?
– O „mare idee”, un mare proiect national. Inainte de 1859, a fost Unirea; inainte de 1918, a fost desavarsirea Unirii. Astazi nu ne mai insufleteste nici un ideal mobilizator. In perioada interbelica, Cioran ar fi vrut ca Bucurestiul sa devina Bizantul sud-estului Europei. Si, fara nici o exagerare patriotarda, ar fi putut deveni. Astazi nici nu vrem, nici nu putem sa ne afirmam. Economic, Romania a devenit o piata de import. Nu cunosc vreun produs romanesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. In politica externa, am disparut de pe harta diplomatica a Europei. In plan cultural, scriitorii romani asteapta, in continuare, Nobelul… In stadiul actual, cred ca sectorul in care Romania ar fi putut sa se manifeste cu sanse de succes era cel cultural-stiintific. Din nefericire, guvernantii postdecembristi si-au batut joc de invatamantul romanesc, supus la tot felul de „reforme” si „programe” inepte si distructive. Daca, din randul elevilor sau studentilor, au iesit elemente de valoare, ele sau au plecat in strainatate sau au disparut in mediocritatea din tara. Aveam sansele sa fim Bizantul Europei de Sud-Est. Am ramas insa la periferia Europei.
– Mondializarea ameninta structura fiintei nationale. Se poate sustrage Romania acestui carusel mortal?
– Mondializarea este un proces caruia Romania nu i se poate sustrage, dar caruia ii poate rezista. Nu o rezistenta, as spune, de caracter antagonic, ci printr-o afirmare a identitatii nationale. In Franta, tara cu o atat de veche si stralucita cultura, guvernul a initiat o dezbatere despre identitatea nationala. La noi, cand cineva abordeaza aceasta problema, se aud imediat voci care il acuza ca este nationalist, nostalgic etc. Patriotismul e privit, in anumite cercuri ale intelectualitatii noastre si ale societatii civile, ca o boala rusinoasa. Americanii – ii am in vedere pe cetatenii SUA – ne ofera cel mai frumos exemplu de patriotism. Noi, care ii copiem in atatea privinte, ramanem indiferenti la minunata lor pilda.
– Mai poate fi patriotismul o valoare in zilele noastre?
– Daca vorbim de un patriotism lucid, da, fara indoiala. Eu unul am aderat la principiul atat de sanatos al „Junimii”: „Patriotism in limitele adevarului”. Sa-mi iubesc tara si poporul, dar sa nu le ascund niciodata defectele. Poate este o deformare de istoric, dar cred ca identitatea nationala are o componenta esentiala: memoria istorica. Traditia se cultiva, in primul rand, prin cunoasterea istoriei. Cand monumentele istorice se paraginesc si se ruineaza, memoria istorica e pe cale de disparitie.
– Cum credeti ca vor judeca perioada postdecembrista urmasii nostri de peste o suta de ani?
– Peste o suta de ani, cred ca judecata urmasilor si, intre ei, a istoricilor, va fi foarte severa. Anii 1989-2009 vor fi considerati o perioada de declin, clasa politica si poporul roman impartind, in egala masura, responsabilitatea pentru aceasta trista realitate. Sa dea Dumnezeu ca atunci, peste un secol, Romania sa aiba situatia fericita pe care a ratat-o astazi!
Citez pe Dl Academician Florin Constantiniu :
„Decembrie ’89 a fost un astfel de eveniment: crucial, innoitor, fondator. Din nefericire, sansele imense care se ofereau tarii noastre au fost ratate”.
Stimate Domnule Academician, Noi, rom^nii majoritari(daca la ei va referiti cand mentionati sansele ratate), nu am avut nicio sansa in 1989, pentru ca in 1989 Ion Iliescu si trupa lui de soc au dat lovitura fatala contra poporului rom^n majoritar si nu pentru poporul rom^n majoritar ci pentru rom^nii minoritari. Nu s-a inteles pana acum ca 1989 a fost in Rom^nia trecerea la dictatura minoritarilor dupa cum la 23 August 1944 s-a trecut la dictatura proletariatului ?
Stimate Domnule Dr. Alexandru Semenciuc,
Va inselati daca veti crede ca erati singurul la Craciunul lui 1989 care intuiati dezastrul ce se va propaga pe capul sarmanilor si naivilor rom^ni majoritari. Eu mi-am dat seama de marsavia faptelor inca din 22-23 decembrie. Nu a fost nevoie sa mai vad macabrul spectacol regizat de FSN in ziua Sfanta de Craciun in care au fost asasinati doi rom^ni. Dar ca mine au fost si sunt cu miile care atunci vedeam aparand noul sinistru regim „democratic” dar nu aveam cum vorbi. Radioul, televiziunea, presa erau in mainile odioasei puteri instaurata cu forta prin lovitura de stat din 1989. Avea in anii din urma putem sa ne exprimam „liber” prin intermediul internetului. Suntem „liberi” sa trancanim pe internet cum sunt liberi sunt si puscariasii sa se plimbe in jurul curtii in orele de pauza, sau sa faca o miutza sau sa stea de vorba la o tigara cu alt detinut.
PS. Se pare ca Marce are dreptate. Mai bine in CSI decat cu Iliescu si PSD pe capul nostru. Ceausescu n-ar fi avut curaj sa ne faca ce ne-a facut Iliescu.
doru 1943 – nu aruncati cuvinte , explicati
marce – fii serios
Dle Constantiniu – nu este de vina poporul roman in principal , desi este foarte needucat politic ( multi asteapta ” sa-mi dea Primaria ” , ” sa ma ajute statul ” etc ).Sa ne aducem aminte ca poporul si-a facut o datorie nesperata – a votat CDR in 1997 si ce s-a facut am vazut ( in acea noapte dl . Constantinescu a spus ” nu vor mai fi generatii de sacrificiu ‘ si in final ” m-a invins sistemul „).
Ce a fost in cei 20 ani am vazut , problema este ce vom face de acum incolo . Cred ca principala cauza a dezastrului national este CORUPTIA. De aceea sparanta mea este …. JUSTITIA si PROCURATURA. Magistrati ! Aveti sansa sa intrati in istorie ca salvatori ai neamului. Nu ratati ocazia!
Lui Tim.
Daca ai rabdare, cerceteaza singur datele si cronologia lor si te vei convinge singur.
Cazul nu umbreste cu nimic realizarile si prioritatea altor romani valorosi bine cunoscuti – Henri Coanda, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Petrache Poenaru – ca si multi altii.
Chiar si Paulescu a fost un fiziolog remarcabil, dar din pacate nu are prioritatea in acea descoperire.
E usor sa-ti bati joc atunci cand nu stii sau cand o faci din rea credinta.
Power Corrupts: Never Mind Democracy
There is not such thing as democracy !
Eu am o singura intrebare: oare cum a fost posibil ca nimeni- din toata imensitatea masei de zisi intelectuali si patrioti ai Romaniei sa nu vada in seara judecarii si uciderii lui Nicolae Ceausescu orbilul adevar despre zisa revolutie Romana: scopul si dedesubturile ei ! Eu stiam din 1982-3, voi de ce nu stiati ce se pregateste si mai ales ca victima va fii poporul Roman !
Trebuia sa fii grav debilitat mintal si absolut monumental ignorant sa nu poti intr-o fractiune de minut sa intelegi in ’89 ce se petrecea sub ochii tai !
Unde au fost acesti patrioti de acum si turma de profesori si profesorasi inclus si academicieni , ce au exprimat ei pe atunci ,cum au reactionat in particular si-n public cidn au vazut ce se petrecea in tara lor !
Mai ales ca acel proces inscenat lui Ceausescu , era de un umor negru, de un tragism atit de deochiat, vicios si obscen ca eu eram convins ca pina si vestitului Stalin cred ca i-ar fii fost totusi rusine sa faca asa ceva !
Dar nimeni, cu exceptia mea nu vedea dramatismul absurd al celui mai aberant ridicol magaresc al istoriei !
Toti erau pe atunci patrioti si salvau Romania de un dusman absolut imaginar , numai eu spuneam ca asa ceva este nu suprarealist dar este primul cosmar politic din toate cite le-am cunoscut ( din carti evident) de aceasta anvergura si-mi era rusine ca se intimpla in Romania ! Nu, nu am fost nici comunist nici securist, nici nu faceam parte din nici un grup de interese , eram copil de detinut politic din perioada Paukerista- Stalinista , dar nu am putut sa suport absoluta nemernicie , jaful banditesc la care era supusa tara si mai ales cit de dramatica era situatia cind Presedintele ei era in acel hal macelarit.
Asta nu prevedea nimic bun si asta trebuia sa fie evident pentru orice handicapt mintal !
Plecind din tara , evident motive erau cu zecile de mii, am descris cu lux de amnunte si detalii adevrata fata a revolutiei Romane si consecintele ei , asta in 1990. Desigur am fost etichetat drept cel putin nebun, numai ca eu spuneam [pe atunci 1990 ceea ce atitia patrioti indraznesc tocmai acum sa spuna .Chiar mai pertinent si detaliat, mai profund si exhaustiv decit se cam, sopteste acum in virful buzelor. Desigur ca m-am opus din aceleasi considerente al gravelor consecinte la intrarea in NATO si EU, pt ca tradrea westului a pecetluit marea si nenoricita mirsavie impotriva tarii numita Romania . Cu regret dar trebuie sa va spun ca jocul infantil si iresponsabil de-a politica din anii ’90, tacerea si neactiunea este complicitate indiscutabila si irefutabila la marea crima impotriva tarii ! Acum este prea tirziu !
Toit ceea ce am afirmat aici pot dovedii cu documente si martori !
Acum si eu pot recunoaste , sansa Romaniei s-a jucat in acea noapte a celui mai abominabil cosmar cind a avut loc procesul imp[triva celui nevinovat !
Poate am atins si deranjat niste sensibilitati la adresa ziselor titluri , vanitati si orgolii arogante, dar eu ramin la intrebarea mea : de ce nu v-ati asumat atunci responsabilitatea salvarii Romaniei cind cei atiti de plini de diplome si Honoris nu mai stiu eu ce, trebuiau sa stie bine ce se petrece in jurul lor si sa ia atitutdine ! Eu cum am stiut si am luat atitudine ! Eu de ce nu am fost promovat in timpul creeri mafiei comunsto-securiste , desi am fost un student foarte bun , dare ram marginalizat ca nu-mi tineam gura si eram patat la origine( fiu de detinut politic ) care conform afirmatiei unui securist de mare grad : fluieram prea des in biserica si avem relatii in west despre care ei Securistii cei patrioti – dar singura posibila definitie a tradarii de tara: Securitatea/Securistii – nu stiau !! Ha , Ha !
Cu cel mai profund si pios regret pentru Romania care de fapt a incetat sa existe !
dr. Semenciuc Alexandru
@Corneliu.
Evident ca Paulescu a plagiat, cum putea un roman, care se mai si declara patriot si ortodox sa descopere insulina?Aceasta nu putea fi descoperita decat de un american cu numele de Israel, intelegeti.Vor mai iesi la iveala cat de curand ( cu incomensurabil aport al prestigioasei reviste ACUM ) si alte smecherii facute de romani gen Henri Coanda, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Petrache Poenaru etc.
Domnul profesor spune: ,,Romania a izbutit, totusi, sa inregistreze un remarcabil progres in toate directiile, 1938 fiind anul de varf al Romaniei interbelice.”.
Vorbim doar de situatia economica atunci cand ne referim la acea perioada?Nimic despre cel mai ticalos conducator al Tarii ( regele Carol al II-lea ), nimic despre coruptia din toate domeniile, nimic despre politica anti-nationala dusa de oamenii politici, nimic despre aservirea acestora altor interese decat cele nationale?Asta a fost o perioda stralucita?Sa fim seriosi.
Analiza prezentata de catre Academicianul Florin Constantiniu este corecta,reflectand realitatea .
Lovitura de stat din decembrie 1989,se incadreaza prin continutul concret al actiunilor executate in ceea ce se defineste ca fiind „terorism de stat”
Cei care au organizat aceasta actiune terorista,dupa actiunea de tip militar, au trecut la actiunea de „terorism economic”pe care o exercita prin intermediul unor agenti ce indeplinesc functii in „Autoritatile Publice ” asa cum sunt definite in Constitutia Romaniei.
Sub acoperirea functiilor si demnitatilor publice, acestia isi legifereaza actiunile lor distructive, rezultatele lor fiind intalnite in starea economica,sociala si politica a Romaniei.
Din pacate razboiul psihologic desfasurat impotriva Poporului Roman, sustinut prin intermediul media(posturi tv,presa,etc) are o eficienta deosebita si acest fapt se observa in debusolarea oamenilor, a perceptiilor gresite pe care le au,a modului cum se lasa manipulati..
Este nevoie ca acei oameni care au reusit sa se opuna tuturor acestor actiuni, sa isi continue activitatea pentru a incerca eliberarea Romaniei.
Un rol deosebit il au inovatorii si cercetatorii…
Postare off topic.
In legatura cu presupusa prioritate a fiziologului roman Paulescu in descoperirea insulinei, a aparut dovada ce ilustrul fiziolog a plagiat rezultatele obtinute cu cativa ani inainte de catre Israel Kleiner din Statele Unite. Amanunte aici:
http://www.acum.tv/articol/21937
Cine doreste se poate documenta singur pana la capat.
Pana la urma nici acesta n-a primit premiul Nobel, ci altii, dar cel putin el el este descoperitorul adevarat si nu Paulescu.
prin turnatoriile facute,dl.Florin Constantiniu a servit guvernul lupilor,acum face pe moralistul??!!SICTIR
Acest interviu ilustreaza cunoscutele analize si observatii pertinente, profunde si pline de bun-simt, ale unui profesor si cercetator exceptional. Ii doresc multa sanatate si putere intelectuala. Cred ca societatea romaneasca are nevoie de cat mai multe aparitii publice ale domnului profesor Constantiniu, chiar daca multi dintre profitorii Romaniei de azi, straini, romani sau alogeni, le urmaresc scrasnind din dinti.
Iata solutiile:
-iesirea din NATO;
-iesirea din UE;
-nationalizarea resurselor tarii;
-unirea cu Republica Moldova;
-intrarea in CSI.
Ce sansa in 1989, sa fim seriosi! Sa nu-mi spuneti ca cei ce-au schimbat regimul/orinduirea, n-am zis au schimbat ceea ce numim puterea, lasa prada din mina. Sa nu fim copii ca ne sta rau.
„Cred ca principalul vinovat de aceasta situatie este insusi poporul roman.” incredibil! Parca si perciunatul Isarescu zicea la fel deunazi.
Istoric si nimic de tablitele de la Tartaria.