Teodosie Omul Nostru
DE ADRIAN PĂTRUȘCĂ / OPINII / Publicat: Duminică, 16 octombrie 2022, 15:23 / Actualizat: Duminică, 16 octombrie 2022, 15:42 / 11 comentarii
Teodosie Omul Nostru

„Fost-a om trimis de la Dumnezeu… ca să mărturisească despre Lumină.”

Când Patriarhul și Biserica toată s-au clătinat, fiind pe punctul de a accepta grozăvia Linguriței de Plastic, și-a ridicat glasul.

A zis ceea ce orice elev de seminar și orice babă de la pangar știe: că NU te poți INFECTA de la Sfântul Potir pentru că ACOLO este Iisus Hristos.

Când s-au închis bisericile și Sfânta Lumină a fost adusă de Poliție cu sirene și girofaruri, când Ierarhia a acceptat supusă mârșava complicitate, tot vocea lui s-a auzit strigând în pustiu: că așa ceva nu s-a petrecut niciodată în istoria bisericii – nici când au fost ciumă și holeră, nici când au fost războaie, nici în timpul comunismului.

Când s-au redeschis bisericile, a marcat momentul așa cum se cuvenea: ca pe o „A Doua Înviere”, dând lumină și speranță credincioșilor că întunericul nu poate învinge.

Când s-a încercat transformarea preoților în agenți sanitari care să îl propovăduiască nu pe Dumnezeu ci un ser dubios făcut din sângele pruncilor avortați, a refuzat declarând că nu există vaccin mai puternic decât Sfânta Împărtășanie.

Când polițiștii au făcut razie într-o biserică din eparhia sa vânând credincioșii fără mască și întrerupând Liturghia, și-a ridicat din nou glasul și toiagul să își apere turma, ca un păstor vrednic de acest nume.

Când guvernul a vrut să interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Andrei, a sfidat orânduirea pe un ton care amintea de discursul mucenicilor:

„Ce veți face? Ne veți bate, ne veți amenda, aresta și executa pe toți cei care vom merge să ne rugăm la Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei, în ziua prăznuirii sale?!? Veți asmuți justiția și forțele de ordine împotriva propriilor frați și surori pentru a vă atinge scopurile fixate?”.

După care a tunat, amintind de momentele astrale din urmă cu trei decenii:

„Nu subestimați dorința oamenilor de a striga din nou la Constanța și în alte părți ale țării «Cu noi este Dumnezeu», pentru a se putea ruga și trăi liber, fără o nouă dictatură.”

Gesturile sale nu i-au întărit doar pe credincioși, ci și pe Patriarh însuși, care, după puțin timp, la pelerinajul ostracizat de Sfântul Dimitrie, într-un gest de curaj fără precedent, a amenințat și el puterea lumească, amintind de căderea lui Ceaușescu: „Dumnezeu nu se lasă batjocorit”.

*

Dracii au înțeles de unde vine pericolul. Împotriva ierarhului care nu înțelegea să se plece în fața vântului rece al Resetării seculariste s-a pornit urgia.

False indignări, ironii, bancuri proaste, calomnii, trădări… Nimic nu a lipsit din arsenalul lui Iuda.

Politruci și propagandiști ratați, atei și sferto-credincioși, analfabeți și indivizi cu carte, teologhisind fin din vârful despicat al limbii s-au îmbulzit să dea cu piatra.

Au râs când omul nostru a adus Lumina Învierii cu barca de pe mare, ca și când Sfinții Apostoli Andrei și Filip ar fi venit pe meleagurile Dobrogei cu elicopterul SMURD.

Au hăhăit când era să cadă de pe o cisternă, ca și cum s-ar fi poticnit venind aghezmuit de la cârciumă, nu sfințind apele Bobotezei.

L-au pus la zid pentru Zădărnicirea Combaterii… pentru că nu purta mască și nu păstra Distanța Socială, binecuvântând, îmbrățișând și îndemnându-i și pe alții să nu se supună.

Au râs când a ieșit cu icoana pe câmp să se roage pentru ploaie. Când a venit ploaia, le-a înghețat râsul pe buze.

L-au atacat și umilit pentru că nu ostenește să ceară ridicarea Dobrogei la rangul de Mitropolie (cuvenit de drept ca tărâm de unde a început creștinarea întregii Dacii), insinuând că vrea să se urce în scaunul de Patriarh.

L-au făcut „putinist” pentru că a îndrăznit să spună că liderul rus nu este Răul Absolut și că Dracul nu zidește biserici, așa cum face Putin.

Au reactivat un fals călugăr, puțin la minte dar ticălos și pervers, cu misiunea de a-l mânji cu toate scârbăvniciile pământului. Impostorului i s-a pus la dispoziție cu generozitate spațiu de emisie la toate televiziunile pentru a-și vărsa zoaiele, dar tot ce a izbutit a fost să se încurce în lațurile propriilor minciuni.

*

După COVID, se pregătește Etapa a II-a: foame, sărăcie, întuneric, frig. Apoi, confiscarea proprietăților celor care nu își vor putea plăti facturile.

Ca și în pandemie, deși Turma este din nou atacată, Biserica tace.

Cu o singură excepție: Omul Nostru.

„Restricțiile la curent și căldură tulbură firea oamenilor. Nu este o logică în aceasta. Nu înțelegem: au dispărut sursele de curent, de căldură? Sunt interese… Să ne rugăm ca Dumnezeu să dea lumină curată în mintea și conștiința cârmuitorilor, începând de la cei care sunt în vârful conducerii europene și mondiale.”

Un ierarh eurosceptic și antiglobalist? Era prea mult. Popa ăsta amenința să compromită etapa a II-a cum a compromis etapa I și am rămas țara cea mai nevaccinată din Europa.

A doua zi după ce imaginile cu sfertul de milion de crendicioși de la Iași au zgâlțâit România inertă, focul a izbucnit la reședința Inamicului Public Numărul Unu.

E vremea sabotajelor. Sar în aer conducte, poduri, fabrici de alimente, depozite de combustibil.

Focul a devenit arma supremă. Arma Dracului. Firesc, în aceste timpuri apocaliptice.

Au vrut Spitale nu Catedrale. Spitalele au ars. A venit vremea Catedralelor. Și a Muceniciei.

Nimic nou sub soare.

Explozia Creștinismului a început ca într-un tainic creuzet cu Marele Foc pus de Nero.

Mizeriile și impuritățile s-au topit. A rămas Lamura.

Noi am mai fost în catacombe. Am rămas strânși în jurul Oamenilor Noștri. Puțini, câți erau, și curajoși.

Și de acolo am ieșit Schimbați la Față. Strălucind orbitor.