Pot Logaru <potlogaru@yahoo.com>
To:Marian Ilie
Tue, Jul 5 at 8:55 PM
Fostul secretar de stat in Ministerul Apararii al Germania in guvernul Helmut Kohl,
Willy Wimmer face niste dezvaluiri incendiare despre politica SUA din perioada Razboiului Rece, aplicata si in zilele noastre. Citez:
„Inainte de orice conflict conventional sau nuclear sunt planificate fluxurile de refugiati. Avem intre Afganistan si Mali o serie de state care au fost puse la pamant der catre americani si care sunt tinute in continuare la pamant. Iar cei ce planuiesc acest lucru planuiresc si fluxurile de refugiati; nu se poate face nicio operatiune militara fara a avea fluxurile de refugiati sub control…
Cel care omoara in fiecare an peste 3.000 de oameni cu ajutorul dronelor… el ar trebui sa fie trimis direct la Haga… [presedintele SUA].
SUA distrug dreptul international peste tot unde este posibil, de la inceput pana la sfarsit, in toate colturile lumii. Iar aceasta este situatia cu care acum trebuie sa ne confruntam.„
CHINA A DEVENIT CREDITORUL PREFERAT NR 1 MONDIAL
– față de „Consensul de la Washington”
Mass-media occidentală a criticat împrumuturile chineze în Lumea a Treia drept „o diplomație a capcanei datoriilor”, dar abordarea sa simplă, fără condiții nu va face decât să o facă un creditor mai atractiv pe măsură ce criza globală a datoriilor crește.
Într-o declarație de săptămâna trecută, Grupul celor Șapte Națiuni – o colecție de puteri bogate, aliniate cu SUA – a remarcat că „mai mult de jumătate din țările cu venituri mici” sunt „în dificultate sau cu un risc ridicat de dificultate a datoriilor” și a cerut „toți creditorii relevanți, inclusiv țările care nu fac parte din Clubul de la Paris, cum ar fi China”, să „contribuie în mod constructiv la tratamentul necesar al datoriilor”.
Republica Populară Chineză este cel mai mare creditor bilateral din lume și un creditor major pentru țările în curs de dezvoltare, în special în cadrul megaproiectului de infrastructură Belt and Road Initiative – Initiativa Cureua si Drumul. Banii de la bănci chineze precum Export-Import Bank of China și China Development Bank au ajutat la finanțarea centralelor solare, pe cărbune și hidroelectrice, aeroporturi și porturi maritime, autostrăzi și linii feroviare de mare viteză din Asia, Africa și chiar părți ale Europei și America Latină.
Puterile occidentale cer acum Chinei să ajute la atenuarea crizei datoriilor din acele națiuni, desi au strigat răutati în trecut, acuzând Beijingul de ceea ce ei numesc „diplomația capcanei datoriilor”.
Ei susțineau că Beijingul își manipulează creditorii inserând clauze care îi conferă controlul asupra activelor unei națiuni, pe care le folosește ca pârghie pentru a forța acestora o poziție pro-China pe scena internațională.
În mod ironic, creditorii occidentali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială [BM], sunt cei care forțează națiunile să adopte reforme economice neoliberale, făcându-le incapabile să-și ramburseze împrumuturile și să introducă un limbaj confuz în tranzacțiile lor – un program politic cunoscut sub numele de „ CONSENSUL DE LA WASHINGTON”, o alta fraza la fel de confuza si absurda ca si fraza „ORDINEA BAZATĂ PE REGULI”.
Asta a facut ca națiunile sa prefere din ce în ce mai mult să facă afaceri cu China în locul instituțiilor occidentale.
„China adoptă o abordare diferită în ceea ce privește împrumuturile acordate altor țări, în special piețelor emergente, decât, de exemplu, cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”, a declarat Thomas W. Pauken II, consultant pentru afacerile Asia-Pacific și comentator geopolitic și autorul cărții „SUA vs China: de la războiul comercial la acordul reciproc”.
„Diferența majoră sunt problemele politice implicate. De multe ori FMI și BM solicită o mulțime de reforme și de a face multe schimbări structurale în economia unei țări. Și de multe ori acele reforme structurale nu sunt pragmatice sau utile pentru acele țări. Prin urmare, China, practic, acordă împrumuturi mai mult ca un om de afaceri.
Este țara în măsură să o ramburseze?
Dacă nu, sunt aceste proiecte capabile să genereze venituri atât pentru țara în care își desfășoară activitatea, cât și pentru investitorii chinezi”, a explicat el.
Pauken a spus că „așa-numitele programe complicate de restructurare a datoriilor sunt de fapt scheme doar care ajută băncile din Wall Street sau băncile londoneze, pentru că ceea ce fac este să le complice finanțarea și să fie foarte dificil de înțeles de către națiunile beneficiare”.
Angelo Giuliano, un analist politic și financiar din Hong Kong, a declarat că „două lumi se ciocnesc”, cea a instituțiilor Consensului de la Washington și a Chinei, care „are o altă abordare a împrumuturilor fără condiții politice”.
El a explicat că Banca Mondială și FMI „acordă împrumuturi condiționate la rate adesea mai mari și în scopul capcanei datoriilor și impulsionează/conditioneaza reforme politice și economice care au loc adesea sub formă de privatizări drastice și pierdere a suveranității”. Mijlocitorii care lucrează cu Occidentul sunt așa-numitele organizații neguvernamentale (ONG-uri) pentru a unge roțile schimbării de regim în acele națiuni.
„În timp ce China are o altă abordare a împrumuturilor fără condiții, oferă o alternativă care respectă suveranitatea țărilor și care câștigă sprijin politic și aliați care se unesc într-un singur front împotriva vechilor moduri imperialiste”, a spus Giuliano.
Expertul din Hong Kong a explicat că China folosește investițiile BRI pentru a „recicla” dolarii americani din excedentul său comercial uriaș. Între asta și cumpărarea de aur, Beijingul „ajută la scăderea hegemonia dolarului alături de Rusia, care a început să-și comercializeze mărfurile în ruble”, a spus el.
Christopher Bovis, profesor de drept internațional al afacerilor la Universitatea Hull din Marea Britanie, a declarat că este „un mit” că China nu are experiență în ceea ce privește restructurarea cuprinzătoare a datoriilor și reevaluarea creditului suveran – un mit care ar putea oferi comentatorilor și analiștilor occidentali. o surpriza.
„Strategiile de bază dintre China și economiile occidentale referitoare la datoria suverană și disponibilitatea măsurilor de restructurare sunt similare în afară de viteza procesului de finalizare a tranzacțiilor și ingredientele de transparență și vizibilitate în astfel de procese”, a explicat el. „Aceste deficiențe au un efect care nu permite rezultate previzibile și, în consecință, piețele nu sunt pregătite pentru restructurarea fără probleme a datoriilor în economiile în curs de dezvoltare și piețele emergente.”
El a prezis că, în criza actuală, „viteza lentă a restructurării datoriilor va lua prin surprindere mulți oameni și instituții”.
Sursa: https://instanews.com/20220705/china-to-become-preferred-lender-over-washington-consensus-banks-as-debt-crisis-grows-experts-say-1096991795.html
Traducerea: CD
CHINA A DEVENIT CREDITORUL PREFERAT NR 1 MONDIAL
– față de „Consensul de la Washington”
Mass-media occidentală a criticat împrumuturile chineze în Lumea a Treia drept „o diplomație a capcanei datoriilor”, dar abordarea sa simplă, fără condiții nu va face decât să o facă un creditor mai atractiv pe măsură ce criza globală a datoriilor crește.
Într-o declarație de săptămâna trecută, Grupul celor Șapte Națiuni – o colecție de puteri bogate, aliniate cu SUA – a remarcat că „mai mult de jumătate din țările cu venituri mici” sunt „în dificultate sau cu un risc ridicat de dificultate a datoriilor” și a cerut „toți creditorii relevanți, inclusiv țările care nu fac parte din Clubul de la Paris, cum ar fi China”, să „contribuie în mod constructiv la tratamentul necesar al datoriilor”.
Republica Populară Chineză este cel mai mare creditor bilateral din lume și un creditor major pentru țările în curs de dezvoltare, în special în cadrul megaproiectului de infrastructură Belt and Road Initiative – Initiativa Cureua si Drumul. Banii de la bănci chineze precum Export-Import Bank of China și China Development Bank au ajutat la finanțarea centralelor solare, pe cărbune și hidroelectrice, aeroporturi și porturi maritime, autostrăzi și linii feroviare de mare viteză din Asia, Africa și chiar părți ale Europei și America Latină.
Deși puterile occidentale cer acum Chinei să ajute la atenuarea crizei datoriilor din acele națiuni, desi au strigat răutati în trecut, acuzând Beijingul de ceea ce ei numesc „diplomația capcanei datoriilor”. Ei susțineau că Beijingul își manipulează creditorii inserând clauze care îi conferă controlul asupra activelor unei națiuni, pe care le folosește ca pârghie pentru a forța acestora o poziție pro-China pe scena internațională.
În mod ironic, creditorii occidentali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială [BM], sunt cei care forțează națiunile să adopte reforme economice neoliberale, făcându-le incapabile să-și ramburseze împrumuturile și să introducă un limbaj confuz în tranzacțiile lor – un program politic cunoscut sub numele de „ CONSENSUL DE LA WASHINGTON”, o alta fraza la fel dw confuza si absurd ca si „ORDINEA BAZATĂ PE REGULI”.
Asta a facut ca națiunile sa prefere din ce în ce mai mult să facă afaceri cu China în locul instituțiilor occidentale.
Wall Street, Londra „Vrei un implicit”
„China adoptă o abordare diferită în ceea ce privește împrumuturile acordate altor țări, în special piețelor emergente, decât, de exemplu, cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”, a declarat Thomas W. Pauken II, consultant pentru afacerile Asia-Pacific și comentator geopolitic și autorul cărții „SUA vs China: de la războiul comercial la acordul reciproc”.
„Diferența majoră sunt problemele politice implicate. De multe ori FMI și BM solicită o mulțime de reforme și de a face multe schimbări structurale în economia unei țări. Și de multe ori acele reforme structurale nu sunt pragmatice sau utile pentru acele țări. Prin urmare, China, practic, acordă împrumuturi mai mult ca un om de afaceri. Este țara în măsură să o ramburseze?
Dacă nu, sunt aceste proiecte capabile să genereze venituri atât pentru țara în care își desfășoară activitatea, cât și pentru investitorii chinezi”, a explicat el.
Pauken a spus că „așa-numitele programe complicate de restructurare a datoriilor sunt de fapt scheme doar care ajută băncile din Wall Street sau băncile londoneze, pentru că ceea ce fac este să le complice finanțarea și să fie foarte dificil de înțeles de către națiunile beneficiare”.
Angelo Giuliano, un analist politic și financiar din Hong Kong, a declarat că „două lumi se ciocnesc”, cea a instituțiilor Consensului de la Washington și a Chinei, care „are o altă abordare a împrumuturilor fără condiții politice”.
El a explicat că Banca Mondială și FMI „acordă împrumuturi condiționate la rate adesea mai mari și în scopul capcanei datoriilor și impulsionează/conditioneaza reforme politice și economice care au loc adesea sub formă de privatizări drastice și pierdere a suveranității”. Mijlocitorii care lucrează cu Occidentul sunt așa-numitele organizații neguvernamentale (ONG-uri) pentru a unge roțile schimbării de regim în acele națiuni.
„În timp ce China are o altă abordare a împrumuturilor fără condiții, oferă o alternativă care respectă suveranitatea țărilor și care câștigă sprijin politic și aliați care se unesc într-un singur front împotriva vechilor moduri imperialiste”, a spus Giuliano.
Expertul din Hong Kong a explicat că China folosește investițiile BRI pentru a „recicla” dolarii americani din excedentul său comercial uriaș. Între asta și cumpărarea de aur, Beijingul „ajută la scăderea hegemonia dolarului alături de Rusia, care a început să-și comercializeze mărfurile în ruble”, a spus el.
Christopher Bovis, profesor de drept internațional al afacerilor la Universitatea Hull din Marea Britanie, a declarat că este „un mit” că China nu are experiență în ceea ce privește restructurarea cuprinzătoare a datoriilor și reevaluarea creditului suveran – un mit care ar putea oferi comentatorilor și analiștilor occidentali. o surpriza.
„Strategiile de bază dintre China și economiile occidentale referitoare la datoria suverană și disponibilitatea măsurilor de restructurare sunt similare în afară de viteza procesului de finalizare a tranzacțiilor și ingredientele de transparență și vizibilitate în astfel de procese”, a explicat el. „Aceste deficiențe au un efect care nu permite rezultate previzibile și, în consecință, piețele nu sunt pregătite pentru restructurarea fără probleme a datoriilor în economiile în curs de dezvoltare și piețele emergente.”
El a prezis că, în criza actuală, „viteza lentă a restructurării datoriilor va lua prin surprindere mulți oameni și instituții”.
Sursa: https://instanews.com/20220705/china-to-become-preferred-lender-over-washington-consensus-banks-as-debt-crisis-grows-experts-say-1096991795.html
Traducerea: CD