Abuzuri

Raport Rise Project: România, oaza de bani a magistraților din Uniunea Europeană

  Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul […]

Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene.

Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieși el însuși la pensie, și îl plătește cu și mai mulți bani decât îl plătea în perioada activă.

Daniel Morar, actual procuror general interimar si fost procuror sef al DNA, prezinta, miercuri, 10 octombrie 2012, la sediul DNA din Bucuresti, bilantul institutiei pe care a condus-o in perioada 2006 – 1 octombrie 2012. Acesta a aratat ca activitatea DNA a avut o evolutie pozitiva in acesta perioada si ca au fost trimisi in judecata 11 demnitari printre care si un premier. MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAX FOTO

Aceasta este, în rezumat, relația financiară dintre contribuabilii României și reprezentanții celei de-a treia puteri în stat a României.

Și acesta este, pe scurt, mecanismul de funcționare a celebrei pensii speciale din magistratură.

O pensie care, în termeni efectivi, este de aproape 30 de ori mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii.

Și o pensie în contul căreia, în ultimii 10 ani, cetățenii români au virat o sumă de bani cu care s-ar fi putut construi clădirile a peste 100 de tribunale!

RISE Project nu a reușit să găsească nici o altă țară din Uniunea Europeană în care pensia oferită magistraților să presupună mai multe beneficii decât cea care le este oferită judecătorilor și procurorilor din România.

Această țară nu poate fi găsită nici într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, referitor la pensiile speciale care se plăteau, la nivelul anilor 2017-2018, în statele UE.

Raportul respectiv spulberă mitul care se bucură de o foarte mare trecere în România, legat de o presupusă practică uniformă în Europa, în privința instituirii pensiilor speciale în magistratură.

Potrivit analizei lui, numărul țărilor comunitare în care magistrații nu primesc pensii speciale este mai mare decât numărul țărilor în care magistrații primesc pensii speciale.

Deși legea din care emană beneficiile acestei pensii speciale se află, în momentul de față, în dezbatere publică, în vederea unor modificări promovate de Ministerul Justiție, niciunul dintre principalele elemente care îi asigură exotismul european nu este pus în discuție.

Propriu-zis, guvernul PNL, care, la începutul anului, a jucat comedia eliminării pensiei speciale din magistratură, știut fiind faptul că această eliminare era imposibilă, nu face nimic notabil în direcția micșorării beneficiilor ei, deși, pe această linie, nu există niciun fel de jurisprudență potrivnică din partea Curții Constituționale.

Găsiți, în articolul de mai jos:

– o prezentare a salariilor din magistratura română comparativ cu cele din magistratura altor țări UE;

– o descriere a ceea ce înseamnă, în mod pragmatic, confortul financiar al pensiei de care au parte magistrații din țara noastră;

– o analiză a avantajelor pensiei magistraților români în relație cu pensiile altor magistrați din Uniunea Europeană; 

– o reconstituire a felului în care – în ultimii 15 ani – pensia specială din magistratura română și-a triplat beneficiile și și-a cvadruplat beneficiarii, devenind una dintre cauzele care întrețin penuria de resursă umană cu care se confruntă sistemul judiciar din țara noastră. 

Ținând cont de raportul dintre salariul magistraților și salariul mediu din economia națională, judecătorii și procurorii români sunt cel mai bine plătiți din UE.

Statistici succesive ale Consiliului Europei – realizate din 2010 până astăzi – arată că indemnizațiile magistraților români le surclasează, în sens relativ, atât pe cele din țările bogate ale continentului, cât și pe cele din statele fostului lagăr sovietic.

În 2018, de exemplu, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție câștiga de 8,1 ori mai mult decât salariul mediu din România.

În același an, un judecător neamț, de la instanța germană corespondentă, câștiga de doar 1,6 ori mai mult decât salariul mediu din țara sa!

Tot în aceeași perioadă, judecătorii suedezi, finlandezi, belgieni,  austrieci, francezi, estoni, lituanieni, unguri, croați, sloveni – de asemenea, cu rang de curte supremă – câștigau de 3 până la 4 ori mai mult decât salariul mediu din țările în care profesau.

Contrastul acesta – dintre nivelul de salarizare al magistraților români și cel al magistraților din UE – se menținea și în cazul judecătorilor debutanți, care activau în judecătorii.

Și se menținea și în cazul procurorilor.

Puteți verifica personal aceste serii de date pentru 201020142016 și 2018, dând click pe fiecare an în parte. Ultimul raport, cel din 2018, e cea mai recentă analiză de acest fel dată publicității.

Pensiile magistraților din România sunt însă mai mari decât salariile magistraților din România!

Prin retragerea din activitate, magistraților le cresc, în loc să li se diminueze câștigurile.

Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate – ceea ce reprezintă, indiferent de variabila pe care am folosi-o, mai mult decât veniturile nete din perioada activă.

Contrastul acesta, dintre pensie și salariu, a devenit și mai strident după mutarea tuturor contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, operată, acum trei ani, de tandemul „Dragnea – Olguța Vasilescu”.

Însă era valabil – chiar dacă mai atenuat – și înainte de această modificare din legislația muncii.

Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români este, astăzi, după impozitare, 17.840 de lei.

Pentru comparație, valoare medie a pensiei din sistemul public este de 1.580 de lei.

Adică de 11,3 ori mai mică decât media din magistratură.

Raportul acesta de mărime – oricât de strivitor ar fi – nu mărturisește însă totul despre privilegiile pe care le presupune pensia reprezentanților celei de-a treia puteri în stat.

Spre deosebire de cetățeanul obișnuit, care se poate pensiona abia la 63, respectiv, la 65 de ani, în funcție de sex, magistratul se poate pensiona – cu o astfel de pensie! – chiar și înainte de a împlini vârsta de 50 de ani.

                        PENSIA „MILION DE EURO” DIN MAGISTRATURĂ

Așezând datele de mai sus într-un scenariu practic de viață, adică luând în considerare longevitatea medie a populației din țara noastră, care e, azi, de 75 de ani, reiese că cetățeanul obișnuit se va bucura doar zece ani de pensia lui, în timp ce magistratul o va primi pe a sa vreme de 25 de ani.

Altfel spus, în sens pragmatic, pensia medie a judecătorilor și a procurorilor este nu doar de 11,3 ori mai mare decât a contribuabilului mediu statistic, ci și de circa 2,5 ori mai lungă.

Ceea ce duce, în termeni reali, la o pensie de 28 de ori mai mare decât a cetățeanului obișnuit. (11,3 înmulțit cu 2,5 fac 28,2).

Ilustrația de dedesubt e o reprezentare grafică a acestei discrepanțe enorme.