Text primit de la TENUȚĂ UNIONISTU DE LA TIGHINA

“ACTUL UNIRII” Basarabiei cu România
votat de majoritatea deputaților din “Sfatul Ţării”
la 27 martie 1918 la Chişinău, str. Alexe Mateevici, 111,
/actualmente Academia de Arte/
————————————————————————
» În numele poporului Basarabiei,
Sfatul Ţării declară:
– Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,
– ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove,
– în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam,
– pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor,
de azi înainte şi pentru totdeauna,
SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMÂNIA.
TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
DE-A PURURI ŞI TOTDEAUNA !»

– Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
– Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
– Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan
—————————————————————–—————————-
N.B.
1.
– tot în acea zi istorică unică de 27 martie 1918
marele compozitor român George Enescu /1881-1955/
a oferit un concert de Zile Mari la Chişinău,
la care a asistat şi Prim-Ministrul român
Alexandru Marghiloman /1854-1925/
2.
Activitatea unionistă a refugiaţilor ardeleni şi bucovineni /1918/:
Întrucât perspectiva ruperii de Rusia aducea în rândul populaţiei
basarabene nu puţine temeri, propaganda românească menită să dea impuls
luptei naţionale a românilor era critică pentru reuşita mişcării.
Astfel, un rol important l-au jucat românii din celelalte provincii,
refugiaţi în Basarabia din calea trupelor germano-austro-ungare.
Războiul care se ducea pe teritoriul României adusese la Chişinău valuri
de refugiaţi din Vechiul Regat, din Transilvania, Bucovina, dar mai
ales ardeleni din armata austro-ungară. Refugiaţii transilvăneni şi
bucovineni, prizonieri sau refugiaţi din România, au dezvoltat în
Basarabia o propagandă vie pentru cauza naţională şi pentru unirea
românilor. Printre aceştia s-au numărat şi câţiva exponenţi ai elitei
româneşti, precum Onisifor Ghibu, Octavian Goga sau Ion Nistor.
Fruntaşii transilvăneni – dintre care s-a detaşat ca importanţă Onisifor
Ghibu – au procurat o tipografie cu litere latine şi astfel au putut
înfiinţa la Chişinău ziarul „Adevărul (Transilvania)” (un „organ de
propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor”), au putut tipări
abecedare şi cărţi în limba română. Mai mult, au organizat pentru
învăţători, cursuri de istorie, geografie şi cântec românesc.Tot ei au
ajutat la organizarea de întruniri la care se discutau problemele
populaţiei şi se căutau soluţii.
3.
– 25 Februarie 2015, Aula Magna a Universității de Stat din Chișinău.
– Un citat din discursul Președintelui României, Klaus Johannis Unionistul:
– „OBIECTIVELE MAJORE au nevoie de date simbolice.
În 2018, România va marca un eveniment deosebit – aniversarea Marii Uniri.
Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai profund PROIECT DE ȚARĂ
din istoria noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni,
nici mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape
a dispărut din viața noastră publică din ultimii ani –
ÎNALTUL SIMȚ AL DATORIEI !

less