*

Bătrâna șulfă Djuvara minte, Academia dezminte!

surena • 9 hours ago

Nu stiu ce s-a intamplat cu primul comentariu de nu a aparut….Nu mai conteaza!
Toata lumea il critica pe Neagu Djuvara, nu am idee cati l-au citit. Dar, sa revenim la teoria cumana a lui Neagu Djuvara. Aceasta nu ii apartine, el a fost intrigat de subiect si de o prezentare a marelui istoric Nicolae Iorga in anul 1928 la Academia Romana. Este vorba de „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba” – un capitol din colaboratiunea romano-barbara in evul mediu. Iata ce spunea Neagu Djuvara intr-un interviu: „Uite ce se intimpla… am inceput sa va spun de Iorga. Iorga descopera aceasta carte ce povesteste de cumani. Iorga descopera acolo o groaza de nume, precum Basaraba, Tincaba, si zice, uite, dom’le, originea lor cumana. Face o comunicare la Academia Romana in 1927 intitulata „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba“. Acolo este o fraza: „Numele e cuman“.
Basar e aoristul unui verb, „a domina“, iar aba e „tata“. Deci, e cuman. Si adauga: „Dar numai numele?“. Stia. In „Istoria“ lui, apoi, nu mai spune acelasi lucru.
A uitat. Nu! Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!”
In lucrarea mentionata a lui Iorga iata ce gasim ” Iata ca dintr’un studiu, de ieri, al unui invatat englez, profesor la Universitatea din Liverpool, d-l A.Bruce Boswell, rasare putinta si a altor lamuriri cu privire la raporturile dintre Romani si navalitorii asiatici, stapani ai sesului est-european pana in Carpati
…………………….
Vorbind de acesti calari ai desertului, aajunsi sefi de Stat , autorul englez observa ca la dansii se intalnesc exact aceleasi nume pe care le dau pentru Polovti analele rusesti….Dar Toc aba e un boier muntean din veacul al XV lea.Un sat Tocsobeni exista in Moldova Un sir de nume romanesti au aceeasi finala, pana acum neexplicata : Talaba, Talabescu,,, si, IN SFARSIT, – BASARABA
Numele, de sigur.Dar NUMAI NUMELE?
………….
Acest Stat cuman avea centrul pe la Campulung, veche <>, care fu apoi colonizat catolic,ca si Milcov, unde s-a asezat episcopul,dainuind pana la aparitia Tatarilor.
Statele noastre s-au format, din nebuloasa patriarhala a juzilor si Voevozilor, prin impulsul organisatiilor mai concentrate din vecini : cel de la Silistra supt influenta bizantina, cel din Arges-mi se parea- supt influenta ungureasca.
Dar daca, inainte de aceasta, ar fi fost influenta cumana?
Prin tovarasia cu ei, din Muntele Arges si Muscel, ei au putut da Romanilor un IMPULS catre alcatuirea Domniei, care,de la Borciul Cumanul, a putut trece, prin Seneslav si al lui la Basaraba CEL CU NUMELE CUMAN.
Astfel, precum Rusia moscovita continua Hanatul tatarilor, Hanatul Cumanilor se continua in Domnia a toata Tara Romaneasca, oricare ar fi fost modificarile pe care i le-a adus traditia romaneasca si sufletul poporului roman.
Revenin la ipoteza sau teoria lui Djuvara putem vedea ca autorul nu a mintit in faptul ca marele Iorga a pus-o in discutie in analele Academiei Romane, ca el o duce mai departe si aduce argumente in favoarea acestei ipoteze pe care Iorga o lasa in coada de peste nu cred ca merita epitetul de sulfa si mincinos.
In primul comentariu spuneam ca Neagu Djuvara ramane este cel mai mare istoric povestitor din Romania, din aceeasi scoala cu istoricul britanic Steven Runciman, iar Istoria romanilor povestita celor tineri este cea mai buna dovada cat de frumoasa si atractiva poate fi istoria.
Referitor la cel mai inversunat oponent al d-lui Neadu Djubvara, prof. Cazacu am mentionat in primul comentariu situatia jenanta in care a fost pus de Dan Alexe si dezinformarea detractorilor cu privire la faptul ca Neagu Djuvara este sustinut de istorici diletanti pentru ca nu exista istorici care sa imbratisese teoria lui Neagu Djuvara si banuiesc ca abia dupa cartea a doua „Raspuns criticilor si neprietenilor….” au aflat de prezentarea lui Nicolae Iorga.
„Scaparea” lui Neagu Djuvara ori a istoricilor care contesta teoria cumana este Letopisetul Cantacuzinesc. Acolo se spune foarte clar de unde venea Radu Negru Voievod, cine il insotea si ce statut aveau Basarabi „banoveti de neam” si „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte preste Olt s-au sculat cu toții de au venit la Radulvodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie preste toți”
Este evident ca Radu Negru era roman din Fagaras, catolic pentru ca altfel nu avem cum sa explicam de ce au plecat papistasii, respectiv : „Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași, sași, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao” si, cel mai important aspect Radu Neagru nu facea parte din neamul Basarabilor. Dupa domnia lui Basarabii, nu stim exact in ce conditii, au pus mana pe domnie. Cheia misterul este mormantul de la Curtea de Arges.
De ce se ignora Letopisetul Cantacuzinesc? Datorita inceputului….
Indiferent de originea lor, Basarabii au castigat si aparat independenta Tarii Romanesti si acesta este aspectul cel mai important.
Revenind la Neagu Djuvara si teoria lui, acesta are meritul de a scoate din amorteala istografia noastra inchistata in sabloane de vreo 65 de ani si de a readuce in discutie primul paragraf al Letopisetului Cantacuzinesc si poate asa s-or apleca si asupra evenimentelor din timpul Constantin cel Mare si Constantiu la sud si nord de Dunare si sa cerceteze si Romaniile populare de la Sud de Dunare.
P.S In studiul lui Iorga mai sus mentionat exista o referire deosebit de interesanta – un text din Italia „pe care nu l-am putut dobandi, dar il putem cunoaste indirect” in care se mentioneaza cum romanii din Transilvania i-au insotit pe tatari in invazia lor la atacul asupra unei manastiri Italiene. Poate se incumeta vreun istoric „diletant” sa cerceteze ce Iorga nu a mai apucat.
*
*
Nota redacției: Asprimea epitetului ȘULFĂ nu provine de la ideile și teoriile de istoric ale numitului Djuvara. Mi-e greu, când mă gândesc la acest domn, să uit că făcea parte din gașca de indivizi care i-au ascuns lui Antonescu telegrama sosită de la Stockolm în urma tratativlor cu sovieticii. Era o gașcă cu apucături care le atrăsese disprețul nedisimulat al mareșalului și simpatia regelui Mihai…
i.c.