Domnule profesor ION COJA, cum comentați situația din Țară?
Din păcate, nu prea știi pe care informații să te bazezi!… Sursele publice, mai ales televiziunile , se contrazic și sunt vădit partizane. Din toate aceste subiecte controversate, unul mi se pare totuși unanim acceptat ca o mare porcărie: dosarul Microsoft! Un eșec al justiției noastre, o rușine pentru clasa politică… O hoție la care au pus botul miniștri de toate culorile, inclusiv ministra noastră, a Învățământului, numita Ecaterina Andronescu, că doamnă nu-i mai pot spune!… Sper că PSD i-a luat șefia comisiei din Parlament pe considerentul acesta: implicarea în hoția Microsoft! Următorul pas pe care-l aștept: să nu ne mai pomenim cu nerușinata pe ecrane ca exponentă a PSD! Și nici pe lista de candidați la viitoarele alegeri parlamentare să n-o mai prind!… Mă așteptam s-o văd din proprie inițiativă că renunță la imunitate și cere să fie anchetată înainte de a interveni termenul de prescriere! Ce exemplu minunat ar fi dat pentru toți tinerii din România!… Am primit mai multe mesaje privind incorectitudinele la care s-a dedat încă din facultate! Nu le dau publicității! Nu mai este nevoie de nicio dovadă privind lipsa de onestitate, de caracter, a amețitei!… Părea deseori de pe altă lume, dar nu! Nici vorbă! E foarte realistă și teribil de pragmatică! S-a descurcat bine printre colegii mafioți, din clasa politică, le poate da lecții cum poți să furi nepedepsit! Doar de ce suntem la putere?! Noi, mafioții din partidele parlamentare!… Alt subiect, te rog!
Pensiile, salariile!
Subiect greu de abordat, este prea tehnic! Punctul de pensie, pilonul X, pionul Y, nu prea pricep!… Dar câteva principii tot aș susține! Pe urmele lui Eminescu și …Ceaușescu! Nu te mira! Nu mai ții minte versul cu poetul care prin protecție de fuste, se visează cumulard?! Beneficiar a mai multor salarii, tantieme, pensii, sporuri… Ceaușescu la un moment dat a decis ca persoanele care dețin mai multe funcții să nu mai beneficieze de salariu pentru fiecare funcție. Să aleagă din salariile primite ce salariu să primească în continuare, iar dacă vrea să-și păstreze celelalte funcții, să o facă, dar fără să mai fie retribuit!… Deci să existe cumul de funcții, dar nu și de salarii! Ceaușescu, care avea enșpe funcții în stat și partid, primea un singur salariu… Așa se zicea! A fost așa?… Țineți minte Elena Ceaușescu cum a plecat pe ultimul ei drum, de la Snagov, cu câteva carnete CEC ?… Erau toată averea „cuplului”… Mi se face milă când mi-aduc aminte!
Aud că s-a luat decizia ca niciun bugetar să nu aibă un salariu mai mare decât al Președintelui!
O decizie foarte bună! Dar rămâne cumulul de salarii și de pensii! Aici să se intervină și să se stabilească un plafon: cei care sunt plătiți de la stat, cu salarii și pensii de la buget, să poată avea și zece salarii, dar cumulate aceste salarii să nu poată depăși salariul Președintelui Țării. La fel, pensiile cumulate să nu poată depăși 75% din salariul președintelui, iar salariul președintelui să nu depășească un plafon, stabilit prin raportare la salariul minim pe economie. Am impresia că salariul lui Ceaușescu era de 12 salarii minime!… Cine știe mai bine să mă corectezt! Dar eu pun în discuție niște principii! Și repet: pensiile și cumulul de pensii și salarii să respecte un anumit plafon! În momentul de față, profitând de unele inexactități ale legilor, unii și-au calculat niște pensii astronomice!… Până vom avea timp să modificăm legile, este mai simplu să se introducă un plafon, pe care să nu-l poată depăși nici cel care cumulează zece pensii!
Dumneavoastră cum stați cu cumulul de pensii!
Stau bine! Ar mai încăpea câteva pensii bune până la plafonul care ar putea fi introdus!…
Cum e cu pensia de parlamentar?
Pensia de parlamentar trebuie menținută! Celor care au primit cândva voturile a zeci de mii de concetățeni și au intrat în Parlamentul României trebuie să le asigurăm un minim material pentru o bătrânețe decentă, demnă de un „ales al poporului”! Această pensie este expresia respectului față de noi înșine ca stat, ca națiune, ca electorat! Abia așteaptă tabloidele să consemneze traiul mizer de care ar avea parte un fost parlamentar… Acest drept al foștilor parlamentari este același, este egal pentru toți foștii parlamentari! De aceea nu sunt de acord cu cumulul de pensii parlamentare. Am vorbit și cu alți colegi, din Asociația Foștilor Parlamentari, majoritatea sprijină ideea ca pensia de parlamentar să fie una singură, aceeași pentru toți foștii parlamentari, indiferent de durata legislaturii. Punctul de plecare este respectul pentru votul care i s-a acordat fostului parlamentar! Per total, dacă introducem plafonul pentru pensiile din bugetul statului, cele mai multe dispute dispar.
Să înțeleg că acest plafon poate fi depășit prin salarii sau pensii obținute în mediul privat?
Ai înțeles foarte bine!
Cum vedeți povestea cu Liceul maghiar catolic din Târgu Mureș?
Din discuțiile purtate am reținut niște cifre: elevii maghiari din Târgu Mureș au la dispoziție 50 de clase, iar elevii români 60. Număr stabilit probabil în funcție de raportul dintre maghiari și românii din localitate. Cu toate acestea, în clasele cu limba română, numărul elevilor este în medie de 38 de elevi în fiecare clasă, iar la clasele cu limba maghiară elevii sunt în număr de 16!… În plus, deși au dreptul la 50 de clase, s-au înființat numai 46 de clase cu limba maghiară. Pare ciudat că se mai înființează acum câteva clase cu limba maghiară! Ce nevoie mai poate fi pentru elevi? Care să fie explicația acestei situații neașteptate? Nu găsesc decât o explicație: la clasele cu limba română vin și mulți elevi maghiari! Există zeci de motive pentru o familie de maghiari normali să-și dea copiii la școală în limba română, dacă nu vor să facă din copiii lor niște handicapați, niște marginalizați, niște frustrați. Am cunoscut parlamentari udemeriști care și-au dat copiii la școli românești, până au intervenit cerberii UDMR și i-au obligat pe parlamentarii UDMR să fie mai …patrioți! Este evident că sistemul actual al învățămîntului în limba maternă – conceput în mare parte sub ministeriatul infractoarei mai sus amintite, este aiurea făcut, gândit să satisfacă niște interese politice, ale unor lideri temători că rămân fără electorat. Nu este gândit în folosul copiilor! Ar fi interesant să aflăm câteva date statistice mai exacte pe această temă. Vom afla lucruri de tot hazul – haz de necaz!, privind Liceul maghiar din București, de exemplu. Pentru cine cunoaște situația întreb numai atât: Câți copii maghiari din București sunt elevi la acest liceu?… Întreb dat fiind că maghiarii din București sunt de ordinul a zeci de mii! Își dau copiii la liceul maghiar? Liceu renumit cândva pentru calitatea precară a actului didactic… Nu mai știu ce o fi astăzi!
A consemnat Tommy Stoicutz
Povete de acum 100 de ani
”Pentru îndeplinirea scopurilor ce situatia si epoca în care trăim ne impun este de toată trebuinta de a cunoaste exact primul instrument si mijloc cu care trebue să lucrăm: pe noi însi-ne. Căci timpul suprem a venit ca să ne bizuim numai pe noi însine. Năzuinta tuturor popoarelor de astăzi este de a ajunge, pe toate căile, la cea mai desăvârsită cunostintă de ele si de fortele lor morale si materiale. Pornirea generală a lor este de a-si calcula, fără greseală, puterile; de a nu întreprinde nimic, care să fie deasupra puterilor proprii; de a micsora astfel rolul întâmplărei si al neprevăzutului; de a introduce lumina rece a ratiunii în toate actiunile sale spre a înlătura înprăstierea zadarnică a energiei. În lupta economică fără crutare ce se dă azi între diferitele neamuri, numai acela va reusi, care si-a cântărit cu preciziune puterile, care si-a combinat rational mijloacele, care a condus cu sânge rece si în cunostintă de cauză complexul activitătii sale. În această luptă, neamul românesc se afundă si el pe zi ce trece. Loviturile primite până acum încep să-l destepte. De aci chiar începuturile de trezire a constiintei de sine.
În deosebi, dezvoltarea stiintelor sociale de tot felul a contribuit poate cu mult la nasterea si întărirea acestei năzuinte a neamurilor, de a se cunoaste si a-si calcula actele. Aceleasi urmări le-a avut, desigur, si spiritul pozitiv al timpului. Oameni politici din societătile mai înaintate tind a deveni niste adevărati ingineri sau medici sociali. Apucăturile ingineresti, calculatoare metodic, isi fac drum în spiritul si caracterele lor. În combinatiile si loviturile lor, ci nu mai operează decât cu date precise, cu cunostinte pozitive asupra popoarelor lor si asupra vecinilor. ”Se stie, zice D-l Fouillee, cum a stabilit odinioară cancelarul de fier calculile sale pe datele psihologiei poporului francez si pe acelea ale poporului german”. Bismark, într-adevăr, spusese încă de mult ”că este tot atât de esential a se cunoaste caracterul unui popor ca si interesele sale”. Cu cât au practicat mai mult aceste principii, oamenii de stat din Occident au fost cu atât mai mari si au răusit mai bine în planurile lor.
În curentul de luptă, în care se adânceste, neamul românesc, înconjurat de vecini puternici si cotropitori, va trebui să iasă din nepăsarea si ignoranta traditională despre elsi despre ceilalti. Or, aceasta se face azi si la noi aproape pe toate căile. Trebuie sa luptăm cu armele stiintii din timpul nostru si cu ale acelora cari ne fac concurentă. Aceste arme sunt: prevedeea, cunoasterea desăvârsită a mijloacelor si a insusirilor sale bune sau rele, întrebuintarea ratională a tuturor resurselor materiale si sufletesti de care dispunem. În vârtejul luptei, dacă ne ignorăm sau neglijem ceva din fortele noastre vom fi invinsi chiar de către aceia cari în realitate au fost mai slabi decât noi. Energia nationala trebue cheltuită sub forma ei cea mai potrivită cu împrejurările si în directia care i-ar conveni mai mult. Tocmai de aceea este neapărată nevoe să cunoastem fortele si împrejurările sociale si istorice în care vremile viitoare ne vor aseza.
Neamul nostru se gaseste azi într-un moment solemn de reculegere. Scăpat, ca prin minune, din vijelia istoriei universale, el a făcut intr-o jumătate de secol pasi repezi pe tărâmul fiintării lui neatârnate si al progresului. Azi el se opreste locului o clipită. Măsoară distanta străbătută si pasii făcuti dela marginea abisului. Îsi pipăie mădularele spre a se asigura dacă le are întregi ori neatinse; îsi încearcă tăriile si nazuieste să-si cunoască resursele si virtutile ce-a mai putut scăpa din vijelia vremurilor nefericite. Din cunoasterea exactă a ceeace are, din bilantul celor perdute si celor rămase simte nevoia să-si lămurească constiinta de sine. Iar la lumina vie a acestei constiinte, poporul românesc a ajuns momentul în care trebue sa-si făurească un ideal bine conceput, potrivit cu fortele sale si să-si croiască un drum sigur în străbaterea căruia trebue să prevadă toate piedecile ce are de învins, tot curajul de care să dea probă în învingerea lor si toate pregătirile de care va fi fost trebuintă.
Generatiei noastre, negresit, îi va fi hărăzit de a grăi pătrunzător aspiratiile legitime ale neamului, să le găsească formula, să le înfătiseze sub forma unui ideal bine cumpănit, croit din constinta desăvârsită a neamului si a împrejurărilor geografice, istorice si sociale prin care el are să treacă în decursul veacului peste al cărui prag păsim. Fărămăturile sau licăririle întrerupte, gânguririle unui ideal national ce a apărut adesea nearticulat în constiinta noastră, se vor întrupa într-un ideal constient, statornic, dominant, calculat si urmărit cu sânge rece.
Elementele idealului nostru, se înfătisează de o parte în masa compactă a populatiei rurale si de altă parte în masele românesti ce se însiră dealungul celor patru granite ale Regatului. Aceste elemente încep deja să se miste si să iasă la lumină. Din energia miscărilor lor se vor făuri idealul generatiei noastre.
Nu este nimănui greu de văzut că una din preocupările mai de seamă ale constiintei publice dela noi, în ultimii ani, este atentia ce se dă de toti, cu statornicie, populatiei noastre rurale. Geniul cel mai instinctiv al neamului a indicat că acolo este comoara energiilor românesti. De aceea, toată luarea aminte a celor prevăzători se îndreaptă în această parte. Populatia de la tară este ridicată în focarul atentiei publice. În câteva zeci de ani, după indicatia semnelor prevestitoare, această massă imensă de suflete inconstiente si de energii atipite se va trezi. Cultivarea si instructia ei, punerea in valoare a energiilor ce ascunde vor fi elementele din care se va plămădi o constiintă natională largă, puternică si activă.
Persoane, esite din sânul acestei populatii, au ajuns azi la un grad ridicat de cultură si, întru cât păstrează constiinta care-i leagă de massa socială din care au pornit, năzuinta lor este de a reveni asupra ei, de a încerca s-o destepte, s-o cultive, s-o instruiască si sa-i formeze constiinta ageră.
Obiectivul ce îsi propune fractiunea intelelectuală esită din populatia rurală, tinde învederat să ridice la vieata trează si la lumină pe fratii si părintii lor, cari lâncezesc uitati în întunecimea satelor.
Ca un pedgog luminat, oamenii culti ai generatiei noastre trebue să găsească mijloace pentru a înlătura conditiile si împrejurările ce corespund relelor noastre însusiri. Ei trebue să îndrepte defectele noastre etnice secând isvorul din care ele decurg. Însusirile noastre sufletesti nu se vor înbunătăti decât prin înbunătătirea soartei, prin ameliorarea conditiilor sociale si istorice ale populatiilor noastre rurale. Intervenirea energică a claselor culte asupra defectelor noastre sufletesti, reactiunea viguroasă contra conditiilor si împrejurărilor din care decurg relele noastre însusiri sunt singurile mijloace de îndreptare si de reusită în lupta aprigă ce se deschide între neamuri.
Edgar Quinet, … căuta să vadă ”venind din Carpati un suflet nou, o inspiratie, un avânt original, în omenirea noastră vestejită, care le-ar primi si le-ar sărbători cu bucurie”. Acest suflet nou, inspiratia si avântul original, ce Carpatii vor oferi cândva lumii, vor if de sigur mintalitatea românească, cu calitătile ei pozitive, turnate si desăvârsite în opere originale si caracteristice, de o valoare universală.”
Dumitru Drăghicescu, ”Din psihologia poporului român”- 1907 – reeditare 2013, editura Vicovia, Bacău
domn profesor,
ce ne facem ca aceasta clasa de politicieni, aduc muslim in Romania. Stiti ca in unele sectoare ale Capitalei se inventariaza locatarii pe apartamente – deocamdata telefonic – , omul si camera, si unde sunt persoane putine in apartamente de 3-4 camere sa sileasca propietarul sa cazeze muslim cu gasca de plozi, negri din Africa etc. Ce facem?Stam in casa si tastam. astia modifica componenta etnica a Romaniei cu forta, o afro=musulmanizeaza… Problema cu ungurii va deveni fleac dupa prima transa de 60. 000 muslim cat sau angajat astia. tot soiul de duduite cu voce insinuanta ne dau telefoane daca nu vrem sa cazam refugiati si de ce „nu vrem?”… Cred e deja grav…