Am participat într-un grup restrâns de specialişti la o discuţie unde se făceau aprecieri ale unor profesionişti de marcă din domeniul agriculturii.
Ceea ce mi-a trezit un interes deosebit au fost aprecierile făcute de doi specialişti, unul mai tânăr şi altul cu mai mare vechime în cercetarea agricolă la adresa „părintelui Băncii de Gene“, mai bine zis, de resurse genetice. Era vorba de dr. ing. Mihai Cristea.
Unul dintre ei, cercetător, care a lucrat împreună cu acesta, spunea admirativ: „Ce om deosebit este dr. Mihai Cristea! Rar întâlneşti un om şi un mare profesionist în ale geneticii atât de simpatic, deschis şi apropiat. Dr. ing. Mihai Cristea a trecut puţin de frumoasa vârstă de 80 de ani, dar este acelaşi om zâmbitor, cu umor sănătos şi activ.“
Să intrăm mai în amănunt în biografia lui. În casa rămasă de la părinţii din satul Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, după 35 de ani de activitate ca director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare, dr. ing. Mihai D. Cristea, născut la data de 30 iulie 1929, s-a stabilit aici.
Am aflat motivul de la domnia sa: „Pentru liniştea şi confortul fizic şi psihic m-am mutat în casa de care sunt legat cu toată fiinţa mea, pe care am îmbunătăţit-o. Am amenajat un mic parc cu verdeaţă şi flori în jurul casei. Mi-am organizat un birou de lucru şi o bibliotecă cu toate lucrările adunate într-o viaţă, unde îmi petrec cel mai mult timp. M-am înconjurat şi de unele vietăţi, câini, pisici, păsări de curte, fără de care viaţa la ţară nu se poate concepe. Dar cea mai mare bucurie o am de la cei doi copii, şase nepoţi şi doi strănepoţi, care mă vizitează deseori.“
– Şi ce mai faceţi, domnule Cristea?
– Vreţi să ştiţi ce mai face un pensionar ca mine, care după 42 de ani de activitate neîntreruptă la SCDA Suceava şi Banca de Gene este obligat în prezent să abordeze un alt mod de viaţă ? Ei bine, vă răspund evocând episodul cel mai trist al vieţii mele: în 1996, cu un an înainte de pensionare, am suferit un accident cerebral şi, cu toate eforturile medicilor, am rămas cu unele sechele cu care mă mai lupt încă. Am reuşit totuşi ca, după ani lungi de efort psihic şi fizic, să reiau, treptat, activitatea.
În această perioadă am pus în practică o idee la care am ţinut foarte mult, elaborarea unei lucrări atât de necesară în această perioadă: Conservarea biodiversităţii, care a fost predată Editurii Ceres. În urma insistenţelor şi demersurilor făcute, de multe ori puţin înţelese, am reuşit construirea la Suceava a Băncii de Gene, unitate de interes naţional, cu personalitate juridică, a cărei activitate, fiind apreciată de organismele de specialitate europene şi internaţionale, a fost primită cu drepturi depline în aceste structuri cu sediul la Roma.
Într-o activitate profesională de aproape 45 de ani, dr. ing. Mihai Cristea a publicat circa 100 de lucrări ştiinţifice care cuprind rezultate de cercetare proprii sau în colectiv, refe­rate ştiinţifice, lucrări de sinteză de nivel academic, diferite îndrumări practice pentru agricultori ş.a.
Una dintre ideile sale confirmate de practică susţine că sursele cele mai valoroase de germoplasmă pentru crearea de noi soiuri şi hibrizi sunt resursele genetice locale, reprezentate de populaţiile şi soiurile locale, formate în perioade lungi de timp, sub acţiunea selecţiei naturale şi a selecţiei efectuate de om. Acest material biologic local, suportând în timp efectele factorilor naturali ai evoluţiei, este cel mai bine adaptat condiţiilor locale de mediu. Această idee a stat la baza acţiunii sale de înfiinţare a Băncii de Resurse Genetice Vegetale în 1986 la SCDA Suceava, cu oficializare guvernamentală în anul 1990.
– Şi continuaţi cu scrisul ?
– Într-adevăr, după întremare mă ocup în continuare de scris. În prezent este bună pentru tipar şi dată Editurii Academiei Române lucrarea, cu peste 300 de pagini, Schimbările climatice şi resursele genetice vegetale.
Dr. ing. M. Cristea există în conştiinţa celor care l-au cunoscut şi va fi descoperit de cei care vor veni ca fondator al cercetărilor în domeniul germoplasmei porumbului, autor al primelor lucrări în stil monografic despre rasele de porumb din România şi utilizarea resurselor genetice vegetale, „părintele“ Băncii de Resurse Genetice Vegetale.
Activitatea sa cu totul remarcabilă în cercetare şi manageriat a fost apreciată cu titluri ştiinţifice, diplome, medalii. A fost primul preşedinte al Comitetului Naţional de Resurse Genetice Vegetale. A fost decorat cu 10 medalii de stat pentru merite ştiinţifice. În anul 2002 a primit Ordinul „Serviciul credincios“ în grad de cavaler din partea Preşedintelui României, iar pentru ridicarea ştiinţei agricole în Bucovina a fost declarat „Cetăţean de Onoare“ al Municipiului Suceava. Este membru titular al Academiei de Ştiinţe agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti“ (1990).
Dr. ing. M. Cristea va fi consemnat în istoria cercetării ştiinţifice din agricultură ca reprezentant de elită în cercetarea genetică a porumbului, crearea hibrizilor extratimpurii şi timpurii, autorul „Băncii de Resurse Genetice Vegetale“ unică în ţară şi una dintre cele mai importante din Europa.
– Vă dorim din tot sufletul ani mulţi plini de bucurii şi satisfacţii, de sănătate şi fericire alături de cei dragi.

Prof. dr. Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011