O cooperativă agricolă din Arad şi-a păstrat şeful de dinainte de Revoluţie iar astăzi obţine producţii record

17 Iunie 2011 / Romania Libera

Nu sunt un nostalgic al vremurilor de dinainte de 1989, dar desfiintarea C.A.P. – urilor si a I.A.S. – urilor, fara a pune nimic privat in schimb, a fost cea mai mare prostie, iar vinovatii tac malc. Ma refer la I. ILIESCU si, indeosebi, la „liberalul” P. ROMAN.

Nici acum n-ar fi prea tarziu, daca am avea minte sa alegem niste oameni priceputi in fruntea tarii. Ma refer la parlamentari si guvernanti.

Un CAP nedesfiinţat la revoluţie acum face super-profit şi dă tractoriştilor lefuri de 2300 euro

CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor câte 1500 de kilograme de grâu la hectar, un record naţional, iar tractoriştii câştigă 2300 de euro pe lună.

În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la „CAP Lumea Nouă” din localitatea arădeană Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit şi le-a făcut ţăranilor brutărie în sat. Apoi a venit Revoluţia şi marea împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri. „«Noi nu vrem să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum»”, îşi aminteşte inginerul.

Douăzeci şi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic acelaşi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociaţia obţine producţii record şi desfăşoară o mulţime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaţiei sunt cei 2200 de ţărani din Curtici şi din satele învecinate care au acceptat să-şi lucreze mai departe pământurile la comun: „Pământul este al oamenilor ca şi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaţă de 2200 de hectare de pământ şi din asociaţie au ieşit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă şi ne-a acuzat că facem CAP în democraţie. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcţie de suprafaţa de pământ şi capitalul pe care-l deţineau. Pe parcurs, mulţi dintre ţăranii din zonă şi-au dat seama de utilitatea intrării în asociaţie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ”, spune Muscă care pe lângă funcţia de director general este şi asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.

Ce dividende primeşte un asociat la CAI Curtici

În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un ţăran o primeşte când îşi arendează pământul nu depăşeşte 600 kg/ha, ţăranii de la asociaţia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: „Omul primeşte în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas şi profit substanţial în fiecare an, fiindcă noi avem nişte performanţe deosebite şi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1260 hectare cu grâu şi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 şi 12 tone la hectar şi floarea soarelui peste 3200 kg/ha”, spune Muscă.

Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaţie, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat şi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preţul pieţei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: „Primeşte bonuri şi vine şi îşi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre”, explică inginerul.

În ciuda ratei de profit mari, între asociaţi şi directorul „CAP-ului” mai apar uneori divergenţe: „Au venit oameni şi mi-au spus: .Atunci m-am supărat şi am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenţie normală. Dar au înţeles că e nevoie şi de bani pentru investiţii şi s-au potolit”, mai spune Muscă.

Cum a crescut averea pusă „la comun”

Din profit, asociaţia agricolă de la Curtici investeşte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: „În ’90 am început cu 4 camioane şi un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maşini de semănat păioase şi prăşitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemţească. Chiar acum am cumpărat şi 3 tiruri Scania”.

În prezent, asociaţia ţăranilor din Curtici a dezvoltat o paletă de afaceri integrate care transformă producţia agricolă primară în produse alimentare cu valoare adăugată ridicată: „Producţia vegetală e folosită ca nutreţ pentru animale şi pentru obţinerea de produse de panificaţie-patiserie. Avem o fermă cu 200 de vaci de carne şi 860 de capete de vaci Holstein cu producţii mari de lapte, astfel încât la ora actuală facem 9500-10.000 de litri de lapte producţie medie pe cap de animal. Am construit o fabrică cu 17 produse ale laptelui. Avem şi un complex ultramodern cu 25.000 de capete de porci şi am deschis o unitate de abatorizare cu ştampilă ovală, care ne permite să ne vindem marfa oriunde în UE. Deţinem şi o reţea de 27 de magazine proprii în judeţele Arad şi Timiş în care desfacem exclusiv produsele noastre: pâine, cozonaci, produse de patiserie, lactate, carne, salam şi cârnaţi, pepeni şi legume. Încasările zilnice acum sunt în medie de 40.000 euro, bani care se adună cash şi care ne ajută să nu avem probleme de lichiditate. În plus suntem şi proprietarii unui restaurant şi ai unei mini-grădini zoologice pentru copiii din Curtici”, susţine directorul CAP-ului.

Inginerul Muscă şi-a ridicat în cap satul natal

Dimitrie Muscă e de loc din comuna Olari, aflată la doar 15 kilometri de Curtici: „Mă ştiau oamenii, că între cele două localităţi e o aruncătură de băţ şi nu sunt lucruri care să nu se audă şi să se ştie ce am făcut şi că oamenii sunt foarte mulţumiţi. La sfârşit de săptămână obişnuiam să mă duc la părinţi în vizită şi am ajuns ca duminicile să nu mai puteam închide uşa, că dădeau oamenii din comună buzna peste mine în casă: «De ce tot timpul ai făcut treabă la Curtici şi nouă, pentru că eşti de aici, nu ne faci. Să ne faci şi nouă asociaţie». Aşa că acum 6 ani le-am făcut şi lor o societate tot pe principiul acesta al asocierii ţăranilor. Într-o singură duminică s-au înscris 300 de hectare de teren şi în primul an am ajuns la 1270 de hectare. Acum lucrez acolo aproape 2400 de hectare şi am 1100 de acţionari. Înainte să vin eu, în comuna mea natală se făceau 2-3 tone de grâu la hectar. La ora actuală producţiile de acolo sunt la fel ca şi cele de la Curtici, le-am creat şi consătenilor mei o bază materială cu tractoare, combine, spaţii de depozitare şi o brutărie”. În prezent «CAI Olari» este al doilea combinat agroindustrial din judeţul Arad, după «CAI Curtici». La CAI Olari Dimitrie Muscă nu e doar director, ci şi asociat: „Am adus ca aport tot pământul pe care l-am cumpărat în timp, din 1990 încoace”.

Salariu de tractorist: 9600 lei/lună

Dimitrie Muscă spune că la cele două asociaţii agricole lucrează în total 500 de angajaţi. „Cel mai bine sunt plătiţi tractoriştii, fiindcă în mâna lor e calitatea lucrărilor agricole. Ei conduc zi lumină tractoare care costă 200.000 euro bucata şi să ştiţi că nu e uşor să ţii de dimineaţă până seara linia dreaptă având în faţa ta acelaşi câmp care nu se mai sfârşeşte. În sezon, care durează 3 luni pe an, cel mai bun tractorist al meu ia în mână 9600 lei/lună, iar şeful tractoriştilor câştigă 15.000 lei”, explică directorul.

Pe Teodor Ţigan, şeful parcului de tractoare, l-am întrebat cum se simte la final de lună când ţine în mână o leafă de 15.000 lei. Răspunsul lui: „Nu ştiu. Cardul este la soţie”. Cât despre salariul de director general al celui mai mare „CAP” care a rezistat în capitalism, Dimitrie Muscă precizează doar atât: „Salariul lui Muscă nu-l dau pe salariul lui Băsescu”.

Cum se împacă şeful de CAP cu maşinile capitaliste

La 59 de ani fostul şi actualul „preşedinte” de CAP conduce succesiv două Mercedesuri de teren: unul clasa G, celălalt clasa M cu cutie automată. Agronomul are pe unul din pereţii biroului o plasmă împărţită în 16, pe care monitorizează în acelaşi timp imaginile transmise de 16 camere de supraveghere montate în fabrica de lapte, abator şi fabrica de produse de carmangerie, ca să-i depisteze pe muncitorii care fură: „Să nu vă mire: am prins femei care ascunseseră punguţe cu carne la chiloţi”. Acum vreau să montez alte 16 camere video ca să supraveghez ce se petrece în câmp. În vitrina din birou, alături de o mulţime de cupe obţinute de-a lungul anilor pentru performanţa în agricultură, ardeleanul Dimitrie Muscă are şi o gravură cu chipul lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Poate de la Ştefan a împrumutat şi atitudinea autoritară, care fac ca angajaţii să stea în poziţia de drepţi în faţa lui. Chiar şi poliţistul care opreşte maşini pe marginea şoselei, când îi vede Mercedesul apropiindu-se, îl salută reverenţios. Îl întreb dacă s-a gândit vreodată să candideze la primărie, având în vedere cât e de popular în zonă: „Eu? Niciodată. Primar poate ajunge şi unul cu 4 clase, pe când agricultura cere ştiinţă. Nu oricine o poate face”, a venit răspunsul. Însă unul din angajaţii săi ne-a şoptit că deşi nu e activ politic, mai cochetează cu ideea: „Domnul director Muscă e cel care l-a pus pe actualul primar. Dacă nu-l susţinea el credeţi că mai ieşea?”.

La Curtici şi la Olari pământul nu se vinde

Urmare a asociaţiilor ţărăneşti extrem de profitabile constituite în jurul inginerului agronom Dimitrie Muscă, pe raza localităţilor Curtici şi Olari nu se mai vând parcele de teren agricol: „De câţiva ani, deşi preţul a ajuns la 3000 euro hectarul, la noi terenurile nu se mai vând. Pământul este ultimul lucru la care trebuie să renunţe orice om în viaţa lui, că pământul e cel care îţi asigură mâncarea. Când omul renunţă la pământ, înseamnă că nu i-a mai rămas nimic, decât un acoperiş deasupra capului”.

__________________________________________________

2 milioane de lei contribuţie la bugetul local

Primarul oraşului Curtici, Nicolae Aniţei, care este la rându-i membru al „CAP-ului” condus de Muscă , evaluează impactul acestei forme de asociere a ţăranilor, asupra comunităţii locale: „Toată lumea e acţionar în Curtici. Eu am adus în asociaţie în jur de 7 hectare. Impactul Combinatului Agroindustrial Curtici e enorm în special pe partea de terenuri pentru că toate pământurile sunt lucrate la cel mai profesionist nivel. Asociaţia ţăranilor e al treilea mare contributor la bugetul consiliului local, cu peste 2 milioane de lei anual”.

__________________________________________________

Cum se înfiinţează un CAP capitalist

Legea societăţilor agricole nr. 36/1991 prevede că două sau mai multe familii se pot asocia pe bază de înţelegere verbală sau scrisă, avind ca scop exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum şi alte activităţi.

În cazul în care asociaţii doresc, pot constitui şi societăţi comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.

__________________________________________________

3172 – numărul de CAP-uri înainte de Revoluţie

411 – numărul de IAS-uri înainte de Revoluţie

sub 20 – numărul de CAP-uri care au rezistat până în 2011 ca asociaţii ale ţăranilor

Sursa: Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

  • mircea

    MINTE CA UN NEMERNIC……SUNT DIN CURTICI SI AM INFINTAT INPREUNA CU ALTI ,,ASOCIATIA” POATE UITA MUSCA CUM PLANGEA IN ’90 SI SE RUGA DE OAMENI SA INFIINTEZE ASOCIATIA,UNI AU LUAT PARTEA CE SE CUVENEA DE LA C.A.P SI NU AU INTRAT IN ASOCIATIE,CEI CARE AU INTRAT SE VORBISE SA SE PRIMEASCA LA INCEPUT 1500KG/HA PRODUSE,IAR ULTERIOR DUPA CE SE PUNE PE PICIOARE ASOCIATIA SA PRIMEASCA DIVIDENDE IN BANII…..UNDE SUNT BANII DE LA REVOLUTIE SI PANA ACUMA DOMNULE MUSCA CINE II IA,CA PE MINE ACTIONAR CAND AM VRUT SA IES CU PAMANTUL DIN ASOCIATIE M-ATI SCOS AFARA DIN ”COMBINATUL” PE CARE CINE VA DAT VOIE SA IL FACETI CA NICI UN ASOCIAT NU A VOTAT PENTRU ASTA.
    OAMENI NU STIU CA AU DREPT LA IESIRE DIN ASOCIATIE(COMBINAT)SA ISI PRIMESCA DREPTURILE IN BANI DE PE URMA PAMANTULUI PENTRU CA PAMNTUL E AL LOR ,LUCRAT CU UTILAJELE LOR ,MUSCA A VENIT CU MANA IN FUND LA CURTICI SI ACUMA SE CREDE MARE MOSIER,MINTIND,SANTAJAND,ETC INSA A GASIT FRAIERII PERFECTII SA INSTALA CU SILA DIRECTOR…..DE CE NU SE MAI FACADUNARI ALE ACTIONARILOR??????
    INTRO- TARA NORMALA ERAI DE MULT ATARNAT DE POARTA COMBINATULUI CARE NU UITA NU E AL TAU SI NICI AL FIULUI TAU E AL NOSTRU SI O SA TE DAM IN JUDECATA SA NE RECUPERAM DREPTURILE…..
    ASA CA AI GRIJA NU TOTI SUNT SLUJI NERUSINATULE

  • adrian romanu contra-revolutionarul

    @Titus B: felicitari, sunteti un om de mare onoare pe care o aratati prin aceea ca promovati un alt om de valoare, cu atat mai mult cu cat v-a fost sef. Amandoi sunteti o minune. Sunt onorat sa fiu contemporan cu dumneavoastra.

    @ Adrian: Foarte adevarat, parerea mea. Va apropiati mult de solutii practice. ramaneti pe acest site, ne ajutati si ne ajutam.

    Multumesc.

  • Scorilo

    Domnule Profesor ,
    Sunteti o personalitate , de aceea cred ca va pot asculta posturile noastre TV. URGENT PROMOVATI CAZUL, POATE SE TREZESTE ROMANIA. Va rog faceti o propaganda agresiva a cazului. Domnul ing. Musca este fenomenal !!!!Agronomi ! Luati-ne pamantul in asociatii adevarate.Intr-o Romanie in ruina , pamantul arabil , 9 milioane ha este aici.Doamne ajuta .

  • MARESALUL

    Aveti perfecta dreptate domnule PROFESOR.Dupa lovitura de palat din 89 noi ROMANII am stricat si ceeace era bun in comunism.Tin minte ca Iliescu nu dorea distrugerea CAP-uriilor si IASE-uriilor.Si fiecarui taran sa i se dea 50 de arii.Fiecarei familii de tarani.Si produse agricole in functie de suprafata avuta in proprietate.Dar nu .,au sarit taranistii ca nu si nu ca pamantul sa fie retrocedat in totalitate,taranul roman la fel ,nu si nu ca vrem pamant.Au crezut taranistii si liberalii ca vor devenii vechii boieri iar taranul a crezut ca va deveni super bogat.Ei iacata unde a ajuns agricultura Romana .La pamant si mult teren vandut strainiilor.Sa nu mai vorbim de furtul dalelor de ciment din canalele de irigatii si tuburiile de aluminiu ale sistemelor de irigatii.Si poporul are vina lui.

  • Vasile_Roaita

    Cum este rom^nul nostru : el n-are nicio vina, evreul este de vina in toate. Ce-ar fi sa aflam ca si Dl ing. Musca ar avea origine semita ? Si ca a fost „plantat” acolo pentru a arata ca nu este comunismul adus de evrei un drac asa negru. Nici eu nu zic ca ar fi fost un drac asa negru cum l-au ponegrit Europa Libera si trepadusii ei.

  • Mariana Nedescu-Hauth

    Sint aradeanca si traiesc in Canada de 10 ani. Si noi, romanii de aici, citim cu interes site-ul dumneavoastra personal.
    Multumesc, domnule Coja! Pentru ca faceti cunoscut lumii aceasta comunitate de romani-
    curticenii,care au stiut sa vada si sa pretuiasca, un adevarat talent intr-un om adevarat: inginerul DIMITRIE MUSCA! Sint mindra ca am onoarea sa-l cunosc personal pe acest aradean, si sint bucuroasa sa aud ca-si conduce Combinatul cu acelasi devotament si succes ca in prima zi! Felicitari, din toata inima, domnule MUSCA!

  • mosu

    QUOD ERAT DEMONSTRANDUM ! Iliescu si Roman n-au facut de capul lor jaful din economia romaneasca ! Nu este tarziu sa refacem agricultura romaneasca,dar UE( a se citi Piata Comuna !!) este de acord ?

  • natco

    o picatura intr-un ocean… De ce trebuie oamenii impinsi de la spate? Bunul domn Musca nu se poate multiplica… Ce le lipseste romanilor din toate satele Romaniei sa faca si ei cum s-a facut la Curtici-Arad? ceilalti DE CE nu sunt in stare si tot asteapta sa li se zica ce si cum sa faca si trebuie mereu impinsi de la spate sau chiar „biciuiti” ca sa faca o treaba buna? eu cred ca poporul asta are parte de ceea ce singur a semanat!

  • Stroie Florenta Catalina

    Iata cum si trecutul e bun la ceva.Ar fi momentul sa invatam sa nu mai aruncam la gunoi toate cutumele si experientele pozitive ale trecutului adoptand tot felul de teorii si experimente fara fond implementate de politruci care vor sa prosteasca un intreg popor indobitocindu-l,saracindu-l si furandu-l.
    Numai cuvinte de lauda pentru acest om care a reusit o asa de mare realizare in folosul oamenilor.
    Numai ca in Romania nu se doreste sub nicio forma promovarea acestor oameni.

  • Stefan

    O agricultura performanta se face doar pe proprietati mari si nu pe parcele sau proprietati mici. Din nefericire, taranul roman a avut experienta „proprietatii mari” gen C.A.P. si nu vrea in ruptul capului renasterea proprietatii mari pe baze asociative largi. Va mai trece multa vreme pana cand stranepotii fostilor „c.a.p.-isti” de astazi vor intelege ca asocierea libera si fara constrangeri politice este benefica. Acest lucru se va intampla peste vreo trei generatii de acum incolo!

  • Adrian

    Nu neaparat off-topic:
    Asistam, ne place sau nu, la prohodul unei paradigme de inspiratie iudeo-masonica, numita statul capitalist. Bazarea acestuia pe valori non-umaniste a transformat „liberte, egalite, fraternite” intr-o minciuna de cea mai joasa speta, lacomia umana fiind singura modalitate de supravietuire intr-o lume ce a devenit neincapatoare pentru cei multi. Supra-aprecierea banului, transformarea acestuia in unic criteriu de estimare a valorii, a facut uitate valorile general umane, cele ce au stat la baza evolutiei societatii omenesti. Iar acum, acestea se razbuna, prin insasi inexistenta lor. Caci valoarea suprema a capitalismului – banul – impreuna cu trasatura umana intim legata de el – lacomia – contin in ele insele germenul sinuciderii. Simptomele le-am vazut inca acum doi ani, cand executivi de inalt rang americani mergeau sa-si ia pomana de la contribuabilul american cu avioanele personale…Exista solutii? As spune ca nu in afara acelor valori umaniste pe care le-am mentionat. Nu este normal ca accesul la resurse pe care nu le-au creat alde Rothschild sa fie restrictionat pentru ceea ce cu dispret politicienii de azi numesc „poolime”. Avem cu totii dreptul fundamental la o viata decenta, iar haiducia inversa practicata cu obstinatie de catre statul capitalist, prin transferarea resurselor financiare de la creatorii de valori in plan fizic la „gestionarii financiari”, nu mai poate fi sustinuta, pentru ca s-a ajuns la momentul in care resursele nu le mai ajung nici acestora. Toata lumea vrea mai mult, fara a estima valoarea sociala a activitatii sale. Este, poate, si o criza a lipsei de criterii, ori a volatilitatii etaloanelor.
    Revenind putin, plata celor multi pentru a nu face nimic este o mostra crasa de proasta gestiune a resursei umane. Cea mai ieftina resursa de pe planeta este inteligenta umana, dar este creatoare de plusvalori imense. Ca atare, compromisul facut prin inventarea statului asistential este contraproductiv. O solutie s-ar intrevedea, pe termen lung: o noua paradigma a selectiei sociale, bazata pe valoarea intrinseca a individului, rezultata din accesul universal la educatie. Aceasta, urmata de investitiile in stiinta si cercetare, care vor absorbi forta de munca inalt calificata si vor duce la o competitie reala, dusa de aceasta data in folosul intregii planete.

  • TITUS B

    Dle profesor, sunt unele omisiuni despre Musca. Eu am lucrat la el sase ani.
    Musca este doctor in stiinte agricole. Teza sa de doctorat este : Managementul exploatatiilor agricole.
    O carte de referinta pentru agricultori.
    Apoi, el nu lucreza dupa „traditiile romanesti”. El coopereaza permanent cu Universitatea de agonomie din Timisoara, centrul de cercetare.
    A fost partener si cu Institutul de cercetari agricole din NOVI-SAD Serbia.
    De ce credeti ca are asemenea productii ?
    El nu face agricultura dupa ureche !
    Cat priveste manageriatul societatii este de o exigenta deosebita ! Uneori chiar exagereaza. Dar daca muncesti, vei fi platit !
    Te salut boss !
    Asa va sti cine a facut postarea !

  • Irina

    Stimate domnule profesor,
    V-am impartasit si va impartasim ideile. Experienta de la Arad ar trebui prezentata pe toate posturile TV din tara si in toate ziarele.
    Eu va scriu de la Liebling, o comuna care a avut un potential economic puternic la data revolutiei,dar, dupa cum spune ing. N.Ramneantu, directorul fostului IAS Liebling, a venit d-l P.Roman la Timisoara si le-a spus ca trebuie desfiintat tot si reorganizat. S-a desfiintat TOT, dar nu s-a reorganizat nimic.
    Am infiintat aici Asociatia „Pro Liebling” in speranta ca ii vom trezi pe oameni la realitate. Publicatia asociatiei se numeste chiar BUNA-DIMINEATA. In calitate de redactor-sef al acestei publicatii, va rog sa-mi permiteti sa public articolul dumneavoastra in paginile ei. Sper intr-o TREZIRE, chiar daca oamenii de aici si-au vandut pamantul unei nemtoaice.
    Va multumesc anticipat!

  • http://Pitesti...omisiuneadedenunt..! doru1943

    OMUL,SFINTESTE LOCUL!! Daca nu distrugeau [manipulati ca oile]IAS,CAP,nu ajungeau toti coloratii sa cumpere pamant,teren agricol, arabil.. cu 300lei ha!!De capul lui maramoiul de petre neulandier roman,blestem !!

  • adrian romanu

    Acest om trebuie sa fie presedintele nostru. Cum facem?

  • Logan

    Acesta-i un exemplu care trebuie urmat. Acest om, inginerul Muscă trebuie să fie ministru al agriculturii. Trebuie însă să înţelegem că asta nu se va întâmpla atâta timp cât în Parlament, la Putere, în Opoziţie se află aceeaşi politruci trădători, vânduţi masoneriei, Israelului. Toţi aceşti agenţi filosemiţi gen Iliescu, Petre Roman, Constantinescu, Băsescu şi compania se vor opune din toţi rărunchii lor murdari accederii la conducere a oamenilor cinstiţi şi harnici, iubitori ai pământului românesc, cum este şi acest GROZAV OM, inginerul Muscă. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi viaţa lungă, prosperitate şi credinţă.