Există o culegere a tuturor legilor romane şi a opiniilor
juriştilor asupra principalelor probleme de drept. Ea este
intitulată PANDECTE şi a fost alcătuită în vremea
împăratului bizantin Iustinian cel Mare (483-565).
În timp, această culegere a fost completată şi
adaptată nevoilor noilor instituţii, dar esenţa dreptului
a rămas neschimbată. Printre nenumăratele opinii şi legi
romane, există, în interiorul acestei culegeri, şi un
text tulburător, intitulat RUGĂCIUNEA UNUI JUDECĂTOR. Nu ştiu dacă această rugăciune este
predată la facultăţile de drept (după felul în care se
dau astăzi sentinţele, s-ar părea că nu), dar n-ar fi
rău dacă ar deveni text obligatoriu de învăţat pe de
rost şi subiect permanent de examen.
RUGĂCIUNEA UNUI JUDECĂTOR
Doamne, eu sunt unica fiinţă pe lume căreia Tu i-ai dat o părticică din atotputernicia Ta; puterea de a condamna sau
a achita pe semenii mei. În faţa mea, persoanele se înclină; la cuvântul meu, ele aleargă; la vorbele mele, ele ascultă; poruncilor mele, ele se supun; la sfaturile mele, ele se împacă, se despart sau îşi părăsesc bunurile lor.
La semnul meu, uşile închisorilor se închid, în urma condamnatului, sau se deschid, pentru libertate.
Sentinţa mea poate schimba sărăcia în belşug, iar bogăţia în mizerie.
De hotărârea mea depinde destinul multor vieţi.
Înţelepţi sau ignoranţi, bogaţi sau săraci, bărbaţi sau femei, cei care se vor naşte, copiii,
tinerii, nebunii şi muribunzii, toţi sunt supuşi, de la naştere şi până la moarte, legii pe care eu o reprezint
şi justiţiei pe care eu o simbolizez.
Ce grea şi teribilă povară ai pus, Doamne, pe umerii mei!
Ajută-mă, Doamne, ca să fiu vrednic de această înaltă misiune!
Măreţia acestui oficiu să nu mă ispitească. Orgoliul sau mândria să nu mă încânte şi măririle deşarte să
nu mă încurajeze. Unge, Doamne, mâinile mele; încurajează fruntea mea, o Duh al meu, pentru ca să fiu
ministrul dreptăţii, pe care Tu ai creat-o, pentru societatea oamenilor.
Fă din toga mea o manta incoruptibilă! Pana mea să nu fie un pumnal care
răneşte, ci să fie săgeata care indică traiectoria Legii, pe drumul justiţiei.
Ajuta-mă, Doamne !
Fă-mă să fiu drept şi hotărât, cinstit şi curat, moderat şi blând, deschis şi umilit.
Să fiu necruţător faţă de greşeli, dar înţelegător cu cei care greşesc.
Prieten al Adevărului şi ghid pentru cei ce-l caută.
Să fiu cel ce aplică legea, dar, înainte de toate, acela care o împlineşte.
Nu-mi permite niciodată să-mi spăl mâinile, ca Pilat în faţa nevinovăţiei şi nici să
arunc, ca Irod, pe umerii celui batjocorit, haina de ruşine.
Să nu mă tem de Cezar, de împărat, şi nici de frica lui să întreb poporul: Baraba sau Iisus?
Verdictul mea să nu fie o anatemă dureroasă, ci un mesaj care
regenerează, un cuvânt care reconfortează, lumina care
clarifică, apa care spală, sămânţa care încolţeşte,
floarea care trăsneşte din amărăciunea unei inimi umane.
Sentinţa mea să poată aduce uşurare celui mâhnit şi curaj celui
persecutat. Ea să sece lacrimile văduvei şi să înceteze plânsul orfanilor.
Iar când vor trece prin faţa scaunului de judecată, pe care eu şed, zdrenţăroşii, mizerabilii, dezmoşteniţii, fără credinţă şi fără nici o speranţă în oameni, călcaţii în picioare, alungaţii, chinuiţii, a căror gură salivează, fără a avea pâine ca să mănânce, a căror faţă se spală cu lacrimi de durere, de umilinţă şi de dispreţ, ajută-mă,
Doamne, să alin foamea şi să astâmpăr setea lor după dreptate.
Ajută-mă, Doamne !
Când momente din viaţa mea vor fi umbrite, când spini şi palamidă
îmi vor răni picioarele, când răutatea oamenilor va fi
mare, când flăcările urii se vor aprinde şi pumnul se va
ridica să lovească; când machiavelismul şi înşelăciunea se vor întroduce în locul Binelui şi
vor răsturna legile raţiunii; când ispita va întuneca gândirea mea şi va tulbura simţurile mele, ajută-mă, Doamne !
Când mă voi frământa în nesiguranţă, luminează-mi mintea; când
voi ezita să iau o hotărâre, însufleţeşte-mă; când voi cădea, ridică-mă !
Şi, în sfârşit, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar
în faţă Ta, pentru ultima judecată, priveşte cu milă
spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta !
Judecă-mă ca Dumnezeu. Eu am judecat ca om…
Impresionant. Cred ca ar trebui ca fiecare dintre noi sa rostim această rugăciune zilnic, fiind la rândul nostru judecători, mai mici e adevărat, ai copiilor si ai subordonaților noștri. Dacă îmi este permis, un semn de întrebare față de termenul machiavelism folosit, poate printr-o traducere nefericită. Totuși, Principele a fost scris in sec al XVI-lea.
asta este doar abureala pentru bizoni, precum si juramintul lui Hipocrate. Aceaiasi medici care se jura, au facut din actul medical o super afacere, in detrimentul bolnavilor si in cele din urma chiar al neamului din care fac parte.
Cit despre judecatori, sistemul promoveaza la admitere buchiseala, si mai putin interpretarea. Judecatorii abia iesiti din scoala devin brusc inamovibili, nu mai au nici o legatura cu lumea reala, si cad repede prada cabalistilor. Restul il face dreptul roman de tip sclavagist, care tine cu stapinii, iar plebeii suporta represaliile legii. De aia sudul Europei este sarac, de la acest drept roman, si nu de la munca sau comertul pe care le-au facut in istorie.
„Decît o judecată dreaptă, mai bine o învoială strâmbă.” (vorbă din bătrâni)
.
Românii si-au rînduit tare bine după Legea Pământului numită de străini fie Lex Antiqua Valachorum fie Jus Valachorum fie Statuta Valachorum. N-au avut nevoie nici de dreptul roman nici de codul lui Napoleon.
Vorba de mai sus are ce are cu judecata modernă.
Bine bravo.esti foarte inteligent eu zic sa rămânem in primitivismul medieval al justiției lui Tepes.ca nu-i asa el făcea dreptate,si aducea ordinea si disciplina (a se citi moarte abuz si injustiție ) ce ne trebuie noua institutii de drept drepturi civile libertăți democrație,dreptul de proprietate(poate cel mai important drept protejat si garantat in mod revoluționar de codul lui Napoleon)nu ne trebuie drepturile omului,acces la justiție,libertate economică..nu Domne’ne trebuie unu sa faca el dreptate dupa legea stramoseasca in 2018:))cand realitățile socio-economice sunt la ani lumina de situația de dinainte de 1864.
Nenorocit Cuza asta si codul lui..trebuia sa rămânem cu legea noastra arhaico-primitivo-tribală…apropo Cuza si juristul vremii au si îmbunătățit codul lui Napoleon pe aici pe colo.
Dar ce ne trebuie noua cod civil liberal capitalist noua ne trebuie voievozi boieri…
Sa compari principii de drept roman aplicabile si aplicate si astazi la 2000 de ani distanta in jumatate din glob,cu legile arhaice si primitive medievale ale societatii romanesti de acum 600-700 de anii e o dovada de absurditate delirantă.
Cu nădejdea că vă va fi de folos:
http://ioncoja.ro/obiceiul-pamantului-superior-codului-civil-apusean/
De mare folos! Uitasem de acest text! La Mulți Ani Frumoși!
iata ce a insemnat cultura ortodoxa bizantina !
iata de ce comoara ne lipsesc strainii occidentalii atei eretici si materialisti, care vin cu tupeu sa ne de-a noua „regi” si legi, „valori” si stat de „drept”….
”Nu ştiu dacă această rugăciune este
predată la facultăţile de drept”
Va spun eu cu siguranta: NU. Dreptul romanesc este un ”drept” ateu, institutiile romanesc sut croite dupa model ateist, Dumnezeu nu si-a gasit locul nicaieri, toti se cred Dumnezei.
Asa-i!
Prea multi cabalisti!!!
Absurd si delirant..ce legătură are religia cu justiția. ..ce legătură noua studentilor la drept sunt de acord ca trebuie sa nu se predea si drept pozitiv si negativ si doctrină antică si medievală si clasica/moderna..si norme de deontologic si morala..dar nu religia nu are ce cauta in drept ea tine de relația mea cu Divinitatea nu de justitie care trebuie sa faca dreaptate tuturor indiferent de confesiunea religioasă sau lipsa ei.prezenta religie in drept a existat timp de sute de ani si rezultatul/rezultatele au fost grandioase..printre care enumăr doar inchizitia..sclavajul,încălcarea constantă si continuă a statutului si demnității ființei umane…transformarea cetățeanului intr-un simplu supus umil al clerului..clar care avea intr-o vreme DREPTUL EXCLUAIV LA INTERPRETARE SI APLICAREA LEGILOR !!!!SUB SANCȚIUNEA PEDEPSEI CU MOARTEA.justiția si dreptul sunt si vor ramane laice!!
Ps nu nu sunt ateu,cred cu tărie in Dumnezeu dar nu au ce cauta nici religia nici ideologia in procesul de justitie.
Vreti justitie religioasă atunci de ce-i condamnați pe musulmani si ii numiți barbari primitivi pt faptul ca in țări precum arabia saudita sau Iran aplica legea/legile islamice in procesul de judecată si ca isi construiesc codul penal pe baza Quranului.la fel ar fi si la noi daca ar avea loc din nou un amalgam intre religie si drept.