.
Amprenta dacică din Lituania
ALEKSIEJUS LUCHTANAS (directorul Muzeului Kernave, din Lituania) – „Legăturile noastre sunt mai vechi decât perioada dacică!”
Seamănă cu un wiking. Înalt, blond, zdravăn, cu ochii albaştri şi cu aer de navigator abia descins pe pământ. Binevoitor, zâmbitor, plin de entuziasm, ai zice că toată viaţa i-a aşteptat pe cei şase reporteri români, porniţi spre nordul baltic al Europei, în căutare de daci. Roşu la faţă, cu ochii pe jumătate închişi, vorbeşte cu o însufleţire molipsitoare, care îi trădează, şi ştiinţa de carte, şi pasiunea care-i însufleţeşte meseria de arheolog. Director al marelui Muzeu din Kernave (vechea capitală a Lituaniei) s-a mutat şi cu domiciliul la locul de muncă, într-o căsuţă acoperită cu şiţă, ca să fie cât mai aproape de săpăturile lui, efectuate într-un câmp cu dealuri retezate, pe care le poţi înlocui oricând cu cetăţile noastre din Munţii Orăştiei, fără să se cunoască schimbarea de peisaj. Cu mâinile la spate, ca un elev scos la tablă, Aleksiejus Luchtanas, aşteaptă întrebările pentru interviu.
„Până în secolul 19, teoria originii dacice a balticilor s-a bucurat de mare interes”
– Suntem şase reporteri români, porniţi într-o călătorie spre Ţările Baltice, în căutarea strămoşilor noştri daci. O mulţime de studii scrise în perioada medievală, dar şi mai târziu, afirmă că dacii ar fi ajuns aici, încă înainte de secolul unu. Scorneală sau adevăr?
– Sunt şanse mari să fie adevărat. Până târziu, în secolul 19, teoria orginilor dacice ale lituanienilor, letonilor şi estonienilor s-a bucurat de mare interes, multe argumente ieşind la iveală odată cu săpăturile executate la tumulii funerari din sudul Dunării, în Tracia preistorică. Există multe surse documentare, din toate perioadele, care vorbesc despre originile comune ale dacilor cu populaţia Ţărilor Baltice, şi ele nu pot fi ignorate.
– Colegul nostru, Ciprian Rus, tocmai a sosit din Polonia, unde au fost găsite urme arheologice ale civilizaţiei dacice: ceramică, bani şi brăţări. S-au făcut şi aici astfel de descoperiri?
– Legăturile noastre sunt mai vechi decât perioada dacică! Vă propun să pornim cu zona preistorică a muzeului Kernave, ca să vedeţi concret descoperirile. Expoziţia cuprinde perioada în care populaţiile din regiunea Lituaniei şi a Ţărilor Baltice au contactat alte civilizaţii, şi în mod special, civilizaţia de pe malurile Dunării. De altfel, în mitologia lituaniană întâlnim foarte des Dunărea. Pare bizar ca un râu care udă teritoriul României să facă parte din folclorul şi legendele de aici. Aceasta este dovada că pentru strămoşii lituanienilor, zona Dunării nu era necunoscută. Aceste contacte au început încă din neolitic. Un timp îndelungat, populaţia de aici a fost silvestră, trăia în pădure sau în apropierea pădurilor, agricultura nu era atât de dezvoltată. Ea a venit dinspre Dunăre, cultura neolitică a ajuns aici şi s-a dezvoltat. Vorbim, în principal, de cultura Cucuteni, venită la noi cu toate beneficiile cunoscute ale acestei civilizaţii, în special ceramica. Acesta a fost primul val venit dinspre teritoriul actualei Românii către noi. Aşa au ajuns la noi, atât dezvoltarea agriculturii, cât şi sculptura de dimensiuni reduse, figurinele modelate din lut, cu formele lor specifice. Este vorba despre acele figurine mici, înfăţişând femei sau zeiţe, simboluri ale fecundităţii. În această zonă nordică, populaţia a început să le facă şi din chihlimbar, el găsindu-se din belşug aici, şi fiind cel mai preţuit material, cu puteri magice. Acesta a fost primul contact dintre sud şi nord, dintre populaţiile ce aveau să fie mai târziu numite dacică şi baltică.
„Tot ce este fabricat din bronz pe teritoriul Lituaniei de azi poartă amprenta dacică”
– Observăm că şi multe din obiectele de metal expuse în muzeu seamănă izbitor cu obiectele dacice din muzeele româneşti.
– Sigur că da! A doua etapă a fost în epoca bronzului, la fel de importantă. Această fază a ajuns la noi tot din Carpaţi! Tot ce este fabricat din bronz pe teritoriul Lituaniei de azi poartă amprenta dacică. Deoarece în această zonă nu aveam metale, ele au venit din Carpaţi, cu tot cu cei care ştiau să le folosească şi să le lucreze. Acolo era o puternică cultură a metalului, şi întreaga Europă centrală a fost influenţată de ea, inclusiv populaţia baltică. Dacă tehnica de lucru poate să fie câteodată diferită, venind probabil cu un ocol şi de prin alte părţi ale Europei centrale, metalul folosit este absolut sigur din regiunea Carpaţilor, probabil a Apusenilor. Dar în această etapă, schimburile se făceau pe rute deja cunoscute, pe legături deja stabilite. Erau schimburi între populaţii cu un trecut şi cu o cultură deja comune.
– Istoricul danez Gudmund Schüte a publicat o hartă a nordului Europei, copiată după harta geografului grec Ptolemeu din Alexandria (sec. I), în care, pe zona din vecinătatea Mării Baltice, sunt trecuţi geto-dacii. Asta înseamnă că nu doar cultura dacică, ci dacii înşişi au ajuns, cândva, până aici.
– Cu siguranţă că înainte cu un secol de Hristos, deja putem vorbi de legături cu populaţia dacă şi geto-dacă, statul geto-dac fiind deja în formare. Din datele pe care le avem acum, se pare că legăturile cu ei s-au oprit atunci, o perioadă, nu se ştie de ce. Însă la un secol după Hristos, de la anul 200-300 înainte, un nou val puternic de populaţie vine dinspre Dacia aici. Sunt astfel reluate vechile legături şi relaţii, este o relansare a lor. Între timp, Dacia devenise provincie romană şi romanii erau interesaţi de această regiune baltică, unde dacii aveau legături puternice. Contacte cu Imperiul Roman, prin diferite provincii ale sale, mai existaseră, însă de data aceasta, romanii încercau să pătrundă spre nord mai uşor, prin intermediul dacilor, care cunoşteau mai bine căile de acces şi aveau relaţii mai strânse cu nordicii.
– Aţi descoperit urme arheologice care să adeverească ceea ce afirmaţi?
– Cercetătorii lituanieni, o spun cu părere de rău, nu au legături strânse cu omologii lor din România. Noi cunoaştem mişcarea dacilor pe aceste teritorii, însă ne lipseşte expertiza românească pe această problemă. Sunt obiecte din Carpaţi descoperite până în Crimeea, dar niciun istoric român nu a aprofundat până acum contextul în care ele au ajuns acolo, sau legătura noastră cu sudul, pornind de la artefactele descoperite. Este bine studiată doar perioada neolitică, unde am găsit multe dovezi ale relaţiilor cu spaţiul României.
Pentru epocile ulterioare, ca obiecte descoperite, avem aceste brăţări şi inele, cu terminaţii de cap de şarpe, ca cele dacice, şi ştim că unele dintre ele vin din zona Vistulei, aşa cum certifică şi descoperirile arheologice poloneze despre care vorbeaţi. Asemenea podoabe sunt întâlnite în tot centrul Europei.
– Lituanienii, la fel ca şi dacii, s-au desprins greu de păgânism. Printre simpatizanţii de astăzi ai animismului, circulă ideea că Romuva, religia păgână a lituanienilor, păstrează urme de zamolxianism. Există dovezi depre aceste legături?
– Noi avem o lungă tradiţie a păgânismului, creştinismul fiind acceptat formal abia în secolul 14. Cu siguranţă că dacă au existat legături între zona Dunării şi Marea Baltică, ele s-au manifestat şi în zona religioasă. Dacii şi lituanienii aveau în comun animismul, dar şi anumite tradiţii, anumite mitologii sau ritualuri. Avem informaţii despre înmormântare, de exemplu. În epoca bronzului, avem în paralel cu tradiţia înmormântării în tumuli, şi un anumit ritual al arderilor. Acesta este venit dinspre Dacia, cu cinci-şase secole înainte de Hristos. Informaţiile sunt puţine din acea perioadă, este posibil să existe şi alte similitudini, cum este, de pildă, existenţa concomitentă, în România şi Lituania, a Doinei şi Dainei, în care este vorba, adesea, de… Dunăre.
– Ce-ar trebui făcut, pentru ca cercetările legate de prezenţa civilizaţiei dacice în Ţările Baltice să avanseze?
– Avem o colaborare bună cu arheologii din Basarabia, dar, din păcate, nu avem deloc contacte cu arheologii din România. Poate dacă ar exista legături mai strânse cu cercetătorii români, mult mai multe lucruri importante pentru istoria noastră comună ar ieşi la suprafaţă. M-aş bucura ca interesul lor pentru descoperirile din Lituania să fie mai mare şi îi aşteptăm cu braţele deschise.
Un articol de Cătălin Manole, apărut în Formula AS
*
Nota redacției: Comparația limbii române cu letona și lituaniana s-a făcut până acum cu rezultate spectaculoase. L-aș pomeni îndeosebi Adrian Rizea, prin anii 80 a publicat pe acest subiect un serial care a pus pe gânduri multă lume. În mod normal ar trebui să apară și cercetătorii letoni și lituanieni care să abordeze acest subiect! După câte știu și apreciez eu – dar mă pot înșela!, o cercetare a limbii române din perspectiva letonă sau lituaniană nu s-a făcut, iar asta ar fi de mare interes pentru ambele „părți implicate”, dar mai ales pentru baltici. Problema este mereu acceași, ca și în cazul asemănărilor dintre română și albaneză: care asemănări se datorează substratului indo-european comun și care se datorează unor relații speciale dintre limbile respective: vecinătate, conviețuire etc.
Denumirea Mării Baltice a fost deseori pusă în legătură etimologică cu cuvîntul românesc „baltă”, foarte probabil cuvînt dacic. Vezi și Mihai Vinereanu, DELR.
Lituanienii sunt MESAGETII…
Dacii sunt interesanți pentru alții nu și pentru arheologii și istoricii români care sunt obsedați de cuceritorii romani, așa că orice iese din acest tipar este ignorat!
Nea Ispas cand ai mata timp liber intra pe http://www.edituramega.ro si selecteaza arheologie si vezi mata cate carti despre daci sunt, inclusiv de asezarile dace din NV, de secolul intunecat al Daciei, de neolitic, Tartaria si ce mai vrei mata.
Bineinteles, aceste carti nu sunt in genul Roxin Savescu si sunt un pic mai greoaie si scumpe pe deasupra ca sunt in tiraje mici.
Mai demult mai acuza cineva ca istoricii rom^ni nu sunt interesati nici macar de textele grecesti, romane, bizantine privitoare la daci si in general la teritoriul rom^nesc. Era unul care insa nu auzise de colectia Fontes Historiae Daco-Romanae.
Eu am doua carti extraordinare, pe langa ale lui Xenopol so Onciu, respectiv :
-Dacia in autorii clasici latini, greci si bizantini a lui Gheorghe Popa Lisseanu
-Dacia inainte de romani a lui Grigore Tocilescu
Doi mari istorici, ultimul si arheolog si mare culegator de folclor din pacate uitati si mai rar mentionati.
Bineinteles, Fontes Historiae Daco-Romanae aparute sub auspiciile Academiei sunt mai complete (patru volume de 300-400 pag.) si cuprind textul in original in latina ori greaca alaturi de traducerea in romana -lucru incercat si de Lisseanu cu textele latine.
A doua carte o cunosc.
Nea sau Fă, Surena, m-am uitat pe site-ul indicat și am găsit la capitolul arheologie patru titluri, nici unul despre daci, la capitolul istorie patru titluri, nici unul referitor la daci, la numismatică patru titluri, nici unul despre daci. Poate în entuziasmul replicii ați dat un site greșit.
D-le Ispas termenul de nea=nene este unul de politete folosit la cand te adresezi unui om mai in varsta si termenul prin care fratii mai mici se adreseaza fata de cei mai mari
Uite ce am gasit eu pe situl cu pricina:
1) SARMIZEGETUSA REGIA. CROMATICĂ ŞI DECOR ÎN ANTICHITATEA DACICĂ
2) ISTORIILE UNUI TEMPLU
3)ARGINTUL DACIC SALAJEAN
4)CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE PE TRASEUL AUTOSTRĂZII TRANSILVANIA. DESCOPERIRILE BRONZULUI TÂRZIU DIN ZONA COMUNEI MARCA, JUDEŢUL SĂLAJ
5)LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
6)ARTĂ ŞI MEŞTEŞUG ÎN EPOCA REGATULUI DAC. ARTEFACTE DE OS ŞI CORN. CATALOG
7)DACII PE CURSUL MIJLOCIU AL MUREŞULUI
8)DEPOZITUL DE BRONZURI DE LA BRÂGLEZ (comuna Surduc, judeţul Sălaj)
9)AŞEZĂRI DACICE DIN VESTUL ŞI NORD-VESTUL ROMÂNIE
(sec. II î. Chr. – I d. Chr.). Cu specială privire la Depresiunea Şimleului
http://edituramega.ro/domeniu/3-arheologie
10)PANNONIA, DACIA ŞI MOESIA ÎN IZVOARELE GEOGRAFICE ANTICE
http://edituramega.ro/domeniu/2-istorie
Surena draga , nea Ispas nu se plangea ca nu sunt lucrari despre daci/traci/geti ci ca sunt ingnorate, toata lumea lundu’i drept repere doar pe dl. Roxin, sau dl. Savescu …. Sarbatori fericite!
a zis ca subiectul (daci) e ignorat de istorici si arheologi, nu ca exista carti, dar sunt ignorate de public.
„Dacii sunt interesanți pentru alții nu și pentru arheologii și istoricii români…”
asta a spus el. Cum nu sunt „interesanti”, cand de exemplu pe al doilea link pus de mine, doar pe pagina Sarmisegetusei Regia sunt peste 200 de titluri, apoi mergand pe fiecare cetate in parte ai cate o noua lista?
Aaa, daca se aplica ideea „nu poate exista, pentru ca nu am auzit eu” (si nu ca s-ar fi interesat), aia e altceva. Asa zicea si cel cu textele grecesti si latine referitoare la geto-daci, ca nu prezinta interes pentru istoriografia rom^neasca. Ca toate astea nu sunt asa usor de digerat si nu ofera senzatii ca articolele care vorbesc de tuneluri subterane in forma de cap de lup cat Transilvania, pe care bineinteles, le ascund securistii si masonii, sau despre cuiul lui Pepelea, apai….
http://www.cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html
http://sarmizegetusa.org/cetati/Sarmizegetusa%20Regia
alternative la ce a postat surena.
domnule Coja,
asta e urarea de Crăciun pe care n-am trimis-o, dar m-am răzgîndit, pentru că l-ați eliminat pe Stan Pățitu din ecuație, deoarece poziția lui de tracolog nu vă convine.
Colinzi de la colinde, după unii de la calendele romane, de unde avem și cuvîntul calendar. Dacii înainte de venirea romanilor aveau la Sarmisegetusa Regia ceas solar, calendar anual și calendar astronomic, dar asta e altă problemă greu de înțeles pentru romanofili și mai marii lumii.
Ciclicitatea anotimpurilor și a activităților umane erau marcate prin sărbători festive la daci, cu mult înainte de sosirea romanilor, care s-au păstrat pînă-n zilele noastre, diferite binențeles de calendele romane.
Una dintre ele care a apărut după ce dacii s-au creștinat este și colinda Coborît-o coborît, care e greu de găsit la italieni. În prezent mai circulă cîteva variante. Am să dau doar trei pentru comparație.
Versiunea arhaică, politic incorentă, care a fost retrasă de pe net. Nu pot trimite lincul pentru că nu mai există pe net de vreo 4 ani. Eu am apucat s-o înregistrez, dar nu am cum s-o trimit la comentarii, dar pot reproduce textul în graiul arhaic.
Coborît-o coborît
Coborît-o coborît,
Țuare de țuăr,
Dumnhedzău p’aiest pamînt,
Țuare de țuăr,
C’o turmă de oi domnhești,
Țuare de țuăr,
Tăt pa holde jîdovești,
Țuare de țuăr.
Nime’n lume nu l’azură,
Țuare de țuăr,
Num’o fată de jîdan,
Țuare de țuăr,
Ș’aia’n sat o alergat,
Țuare de țuăr,
La jîdani de știre-o dat,
Țuare de țuăr.
Ce fașeți de nu iășîți,
Țuare de țuar,
Dumnhedzău cu oile,
Țuare de țuăr,
Tăt vă paște holdile,
Țuare de țuăr,
Tăt vă paște holdile,
Țuare de țuăr.
Șî jîdanii s’o gatat,
Țuare de țuăr,
Cătă Dumnhedză’o plecat,
Țuare de țuar,
Tăt cu furci șî cu topoare,
Țuare de țuar,
P’a’lu Dumnhedzău să l’omoare,
Țuare de țuar.
Dumnhedzău dac’o fost sfînt,
Țuare de țuar,
O dat o ploaie ș’on vînt,
Țuare de țuar,
Ș’o șață pîna’n pamînt,
Țuare de țuăr,
Șî pa tăți i’o omorît,
Țuare de țuăr.
În varianta modernă:
https://www.youtube.com/watch?v=6gANcTS6K0E
COBORAT-A COBORAT
Coborat-a coborat
Dumnezeu pe-acest pamant
Sa vada daca mai sunt
Oameni buni pe-acest pamant
Sa vada ce fac argatii
Si bogatii cu saracii
Pe fetie ajunse-n sat
La casa de om bogat
-Buna seara om bogat
Gata-i cina de cinat?
-Gata-i cina pentru noi
Nu pentru saraci ca voi
Dumnezeu s-a intristat
Si din gura-a cuvantat
-Haide Petre sa mergem
Oameni buni ca sa aflam
La marginea satului
La casa saracului
-Buna seara om sarac
Gata-i cina de cinat?
-Gata-i cina da n-avem
De prin sat o capatam
Dar de cinat tot va dam
Ei cinara si-ospatara
Casa o binecuvantara
Ospatand la mese bune
Toti am vrea sa fim cu tine
-Ia vezi Petre la stanga
Si spune ce vei vedea?
-Vad casa bogatului
Arde-n para focului
-Ia vezi Petre la dreapta
Si spune ce vei vedea?
-Vad casa saracului
In mijlocul Raiului
Stand de-a dreapta Tatalui
Pr. Eugen Goia, Tara Motilor
Postat de Apuseni la martie 24 2013
http://www.muntii-apuseni.eu/articles.php?article_id=4
În varianta populară:
https://www.youtube.com/watch?v=uVVhwSHT4AA
Crăciun fericit!
la toată lumea, atît daciștilor cît și latiniștilor, din partea unui tracolog!
domnule Coja,
cum de nu v-ați pus întrebarea: cum de știau occitanii latină mai bine decît romanii, înainte să fie cuceriți? Romanul Cezar cînd a cucerit Galia ar fi spus că soldații lui nu vorbeau latina atît de bine ca occitanii, pe care abia îi cucerise. De unde știau occitanii latină atît de bine înainte de a fi cuceriți? Mă tot întreb și eu de vreo cîteva zeci de ani. De bello gallico, memoriile lui Cezar.
https://www.youtube.com/watch?v=shQrM9EW3ao
și altă întrebare ar fi cum de italiana e mai departe de latină, față de occitană și română? Occitanii și dacii au fost mai silitori, sau nu cumva occitanii și dacii știau latină înainte de a fi ocupați de romani?!
Italiana are diverse influente post-romane precum cele din limbile germanice.
Oricum (e o chestie pe care-l intrebasem si pe Adrian, vorbise si el despre limba occitana la un moment dat), eu cel putin, urmarind diverse clipuri cu ambele limbi, inteleg mai mult din italiana decat din occitana (fara sa fi studiat italiana si nici occitana). Nu stiu cum ar sta lucrurile, daca, prin comparatie, m-as uita pe texte (deci pe ceva scris), dar la auditie mie imi vine mai usor de inteles italiana.
De exemplu ma intreb cam cat ar intelege un rom^n (bineinteles, fara sa fi invatat limba asta si fara sa aiba vreo subtitrare) de aici
https://www.youtube.com/watch?v=OdroBng6Vvc
LE: m-am uitat totusi pe wikipedia despre limba occitana in occitana. Diferenta e mare intr-adevar. In timp ce la un videoclip ma cam uit ridicand din sprancene (doar mici franturi), pe un text scris parca e alta limba, devine mult mai inteligibila. Oricum, la o prima vedere semana cu un amestec de catalana cu frantuzeasca taraneasca.
occitana e o limbă arhaică, izolată șirămasă în urmă. Are influențe din iberă și gală, mai ales de accent, dar pe hîrtie se apropie de română. Dacă noi astăzi nu înțelegem occitana, asta nu înseamnă că strămoșii lor nu au migrat din estul Europei. Prezența cuvintelor cu rezonanță din română, la ora actuală, spune mult. E valabil și pentru catalană, sau romanș, de exemplu. Mai ales pentru cuvintele care au rămas în forma nelatinizată.
e valabil și pentru vlahă, care merge mult mai bine pe hîrtie, și ea o limbă arhaică, izolată, dar e mai aproape de română, pentru că n-a suferit prea multe influențe, în comparație cu occitana. Evoluția limbilor e un proces diacronic nu sincronic. La asta nu trebuie să uiți nici de pronunție, datorată influențelor de accent, transmise de contactul direct cu alte limbi și împrumuturilor în decursul istoriei. Occitana are și influența de la franci, germanici, dar asta nu înseamnă că e din familia limbilor germanice.
și pentru română, vlaha e o română țărănească, cum spui tu, uitată de lume, fără educație literară, de care vlahii n-au avut parte. Dacă vrem să studiem substratul românei din limba dacilor, trebuie să ne aplecăm mai serios peste limba vlahă, pentru că a conservat mai bine substratul trac, și să nu uităm că Muntenia s-a numit Vlahia pentru foarte mult timp în istorie. Nu cred că degeaba.
pronumele personal în occitană la persoana întîi este IEU. Se scrie și se citește IEU, cu deosebirea că noi am latinizat EU, dar pronunțăm IEU, ca occitanii. Pronumele personal e foarte important în studiul limbilor.
am trimis un linc mai sus pentru Prefer anonimatul. Îți recomand să-l urmărești cu atenție!
Occitana este mai îndepărtată de latină din punct de vedere gramatical și fonologic deasemenea decât italiana. Româna păstrează câteva elemente din latină pe care limbile romanice nu le-au păstrat, precum ar fi declinarea substantivului și imparisilabicele. Totuși italiana este cu mult mai apropiată de latină din punct de vedere al vocabularului decât româna, româna fiind izolată de Roma timp de o perioadă îndelungată. Sarda logudoreză este limba romanică vie cea mai apropiată de latină, deoarece Sardinia era locul de exil a multor demnitari, poeți și altor oameni cu o latină foarte îngrijită.
Atît occitana cît și sarda sau catalana, sînt mai apropiate de română. Mai sînt și altele zis romanice.
Un loc de exil nu înseamnă că cei exilați au transmis latina lor clasică, unei populații care are o istorie diferită, și care a trăit în izolație. Mergeți la țară în România să vedeți cum vorbește țăranul român față de româna literară!
Dacă exilații de elită au transmis latina clasică sardinienilor, cum de nu au transmis și cuvîntul foarte important LINGUA sau LINGVA, care a rămas pînă-n zilele noastre LIMBA ca în română și la vlahii din Balcani. Mai ales vlahii din Balcani, descendenții tracilor, care au fost sub ocupație romană mult mai multe secole decît dacii și tot LIMBA spun, nu LINGVA.
Spuneți că totuși italiana conține ca vocabular mai multă latină, dar sarda e limba romanică cea mai apropiată de latină. Constat o contradicție între cele două afirmații.
Cele două dialecte au nevoie de dicționare.
Sardinia a fost ocupată de etrusci cu mult timp înainte de cristalizarea impeiului roman, și a rămas pentru multă vreme. Răspîndirea limbii latine, a triburilor de italici, în minoritate, nu s-a putut produce decît după apariția imperiului roman, destul de tîrzie pentru vechimea populațiilor migratoare existente în peninsulă de multă vreme. Tocmai asta a dat naștere la dialecte atît de distincte în Italia.
Substratul e transmis de limba maternă, nu de elită. Elita transmite stratul. E valabil în continuare, chiar și atunci cînd limba maternă indigenă conviețuiește cu limba oficială a colonizatorilor. Limba aborigenilor supraviețuiește în continuare în paralel cu engleza în Australia, după o ocupație de 180 de ani și educație în limba engleză.
Latinii care au fost unul din cele 5 triburi de italici, au fost mult în minoritate față de populațiile care au migrat în peninsulă, pentru a se impune. Limba latină își are originea în altă parte. E descendenta limbii traco-celto-șcite. Mai tîrziu șlefuită ajunge din nou prin lumea tracă, dar fondul e același. DIn cauză că latina imperiului evoluase față de limba mamă vorbită de lumea tracă, o lasă în inferioritate arhaică, de unde avem și expresia latina vulgară.
Înainte ca imperiul roman să apară, au existat migrații masive de la est, din lumea traco-celto-șcită spre vestul Europei. Mai tîrziu imperiul roman se extinde și în estul Europei, unde aduce cu ea stratul zis latin, corect romanic, în limbile traco-celto-șcitice din estul Europei, peste substratul latinei vulgare.
Romanii ajunseseră în Anatolia, Orientul Mijlociu, nordul Africii, Galia, Iberia, Bretania, cu mult înainte a de stăpînii Balcanii. Latina clasică suferise o evoluție de cca 500-600 de ani cel puțin pînă cînd ajunge să pună stratul peste latina vulgară de substrat a tracilor, iar la daci și mai tîrziu. E valabil și pentru vestul Europei, cu diferența că între Galia și Iberia, și celelalte zone geografice în afara Europei, unde intră și Grecia, deși e în Europa, limba latină nu s-a impus. Asta denotă că limba latină s-a născut și a evoluat în lumea traco-celto-șcită. E valabil și pentru germanici.
Am tot vorbit de cuvintele ALB și APĂ, nu întîmplător, pentru că au fost identificate în limba tracilor luvieni. Latina spunea ALB, adică păstra forma, ca în limba română, dar italiana, cît și celelalte limbi zis latine nu o păstrează. Iar APA nici-unele, mai ales cu sensul de ape curgătoare, în afară de română și vlaha din Balcani. Lingviștii spun că APA e produsul palatizării labiale a lui ACVA sau ACUA, cînd de fapt în română s-a păstrat forma indo-europeană. ACVA e mai tînăr decît APA.
Bogăția familiei de cuvinte derivate din ALB, nu lasă nici-o îndoială că acest cuvînt a fost transmis romanilor de lumea traco-celto-șcită, pe care italienii, urmașii romanilor, la ei acasă l-au pierdut. Casa regală a etruscilor, întemeiată de Eneas, s-a numit ALBA LONGA:
Foarte mulți specialiști din Italia își pun acum întrebarea foarte serioasă, dacă nu cumva și triburile de italici au fost indo-europeni care au migrat în peninsulă, adică nu au fost indigeni nici triburile de italici.
Aud pentru prima dată că italiana e mai apropiată de latină decît româna. Ce facem atunci cu occitana, de exemplu, care și Cezar a recunoscut că era mai latină decît latina soldaților lui. Cum s-a latinizat occitana înainte de ocupația romană? Interesant!
Dacă sarda a conservat cel mai bine latina, în izolație, înseamnă că italiana trece cel puțin pe locul doi. În altă ordine de idei, nu aveau cum doar cîțiva exilați să-i învețe mai bine latina clasică, pe niște izolați, decît marea majoritate a elitei pe cei de la Roma. Asta ar fi absurd, pentru că ar însemna, că cei din Sardinia vorbeau mai bine latina decît romanii din Roma.
Apoi e Corsica unde se regăsesc cuvinte românești, dar a fost ocupată de gali migratori în perioada preromană și mai tîrziu romanizată, dar franceza domină totuși.
https://www.youtube.com/watch?v=C6gEDVV1YYc&list=PL6D46FA0337CE3F3D
Treceți peste reclame și faceți pauză pe tabele!
Italia este o conglomerație lingvistică de aproximativ 1250 de dialecte, diferite de la un sat la altul și izolate de zone muntoase. În Italia transhumanța nu a fost o practică prea cunoscută, iar din acest motiv graiurile au devenit dialecte, și ulterior limbi în toată firea. Să nu uităm de menționat faptul că Italia nu a fost unită politic până în secolul 19. Când mă refer la italiană, mă refer la dialectul florentin pe care se bazează italiana standard. Substratul a avut o influență limitată asupra dezvoltării dialectelor în comparație cu superstratul cauzat de colonizările din exteriorul peninsulei italice și al separării regiunilor din cauza barierelor naturale.
Romanizarea a început din perioada republicii, nu din perioada imperiului. Deja în secolul 1 î.Hr limbile nativilor erau în minoritate.
Nu mă contrazic în niciun fel. Sarda este pe primul loc, italiana pe locul doi. După vin restul.
Sardinia nu a fost ocupată de etrusci! Toată argumentarea ta care se bazează pe această afirmație cade.
Faci o enormă greșeală când pui substratul, stratul și superstratul pe baza claselor sociale.
Substratul este indigen și pre-existent, stratul este actual, dominant și existent, iar superstratul este actual dar minoritar.
Faci o altă mare greșeală când faci niște anacronisme.
Discursul tău este puțin științific și mai degrabă distorsionant și persuasiv.
Datele arheologice spun că latinii provin din cursul superior al Dunării, în Nordul Alpilor, unde ar fi Austria și Bavaria contemporană. Argumentarea ta cade din nou.
Argumentarea ta lingvistică nu are susținere istorică în concluzie.
Câteva lucruri care trebuie luate în considerare : limba latină și limba dacă au elemente în comun pe fond indo-european, dar și falși cognați.
Cuvântul dac reconstruit pentru alb este *albo(s), provenind din proto-indo-europeană *albhos prin deaspirare a aspiratei sonore, care dă în latina veche albos și ulterior albus. Cognat în greaca veche ἄλφος și altele.
În schimb cuvântul pentru apă este reconstruit ca fiind *opa/*apa, din proto-indo-europeană h2ep, cognați în sanscrită अप्, tohariană aap, și multe altele.
Termenul latin aqua vine în schimb din proto-indo-europeană h2ekweh2, care ar fi fost probabil o pereche labio-velară a cuvântului h2ep.
Nu știm de unde vin cuvintele românești apă și alb, dar se poate să fie mai plauzibil să provină din termenul latin deoarece se întâmplă să avem corespondenți în alte limbi romanice.
În legătură cu limbile italice : teoria nu mai este plauzibilă, ai dreptate, și a căzut de mult timp. De fapt sunt mai multe limbi prezente în peninsula italică care au format cuvinte comune datorită conviețuirii. Etruscii sunt nativii peninsulei italice în nord, oscii și umbrieni sunt primul val indo-european venit către peninsula italică care a asimilat populațiile sudice neatestate, iar latino-faliscii vin cum am spus mai înainte din cursul Dunării de sus mai târziu față de osci și umbrieni, instalându-se în câmpia Latium-ului, în centrul italiei.
Cuvinte românești în Corsica? Nu ai probe, deci ai căzut. Corsicana este o limbă apropiată de sardeză, deoarece face parte din grupul limbilor romanice continentale.
„Romanizarea a început din perioada republicii, nu din perioada imperiului. Deja în secolul 1 î.Hr limbile nativilor erau în minoritate.”
In perioada antica in Italia se vorbeau mai multe limbi: celta, etrusca, latina, romanice, greaca iar prin cuceririle romane are loc o unificare lingvistica cu ajutorul latinei. Bineinteles, ca in anumite zone, exact cum ai spus, s-au pastrat vechile limbi romanice. Acesta fiind si unul dintre motivele pentru care in Italia intalnim multe limbi romanice cu un numar semnificativ de dialecte. Mai tarziu este si influenta lombarda,normanda, bizantina si araba.
In Tracia cred ca ne aflam in aceeasi situatie ca in Italia unde tracii, getii si dacii nu vorbeau o singura limba ci dialecte sau limbi inrudite iar prin latina s-a realizat o unitate lingvistica iar prin transhumanta aceasta unitate lingvistica a devenit mult mai evidenta decat Italia unde „transhumanța nu a fost o practică prea cunoscută”
In antichitate unde populatiile si triburile se amestecau ( getii cu scitii in Scytia Minor ori celtii cu germanicii in Gallia ori Germania sau ilirii cu tracii) este putin probabil ca pe o suprafata atat de intinsa (cum era teritoriul locuit de traci ori de germanici ) sa fie vorbita o singura limba .
Mai este si aspectul ca get si dac erau denumiri date de greci si romani iar noi nu stim exact cum isi spuneau getii si dacii. Nu avem certitudinea ca ar fi fost ceva de genul Jicmond Bator pentru Sigismund Bathory
În legătură cu etnonimia dacilor, recomand dicționarul etimologic al domnului Vinereanu, care spune că toponimia teritoriului Dacia s-a păstrat sub forma Dochia, baba din legenda folclorică. Acest toponim ar păstra închiderea vocalelor față de elementele din substrat ( Dunăre, Olt, Mureș, Someș ).
Latina clasică preia formele următoare din dacă: Dacia, Aluta, Marisus, Samus.
Se pare că sursele latine pot fi destul de fiabile pentru reconstruirea toponimiei și etnonimiei originale, în comparație cu sursele grecești, unde grecii dau denumiri mitologice sau grecizate.
” Baba Dochia ” s-a substituit printesei Dochia si legendei cu Traian, cuplul Traian si Dochia in etnogeneza poporului roman a fost inlocuit cu neinspiratul Traian si Decebal. Interesant este sa vedem cand are loc aceasta substituire. Nu cumva in perioada in care in istoria noastra a crescut importanta slavilor inclusiv in etnogeneza?
Despre printesa Dochia a se vedea : http://www.academia.edu/7432597/Pe_urmele_prinţesei_Dochia_şi_a_viteazului_Cobal_legende_mituri_şi
Nu cumva Dochia provine din Dachia ?…Popoarele invecinate numesc Dacia ,Dachia ….In cazul asta se explica ,rapirile si violurile facute de romani .
?? Nu înțeleg la ce te referi.
„In cazul asta se explica rapirile si violurile facute de romani”. O parte din femeile dace au fost luate ca sclave dupa ultimul razboi. Crezi ca mai era nevoie sa le rapeasca si sa le violeze? Cohen ce se intampla in antichitate daca rapeai si violai sclava unui proprietar roman?
Mulțumesc pentru link, este un articol de foarte bună calitate. Am stat ceva timp să-l analizez.Slavii nu au nimic de-a face cu legendele noastre populare, orice ipoteză asupra unei origini slave este grea de dovedit și ușor de exclus. În plus în limbile slave prezența unei velare în spatele unei vocale frontale, și acestea vin din împrumuturi din alte limbi, fie ca neologisme, fie ca jargoane urbane.
Nu pot totuși să găsesc o etimologie pentru cuvântul Dochia altul decât [Da.ki.a], direct din dacă.
Etimologia latină este exclusă, deoarece limba latină a palatalizat velarele simple în velare palatale înainte de vocalele frontale. Acest proces a început la sfârșitul secolului 1 î.Hr.
Latina balcanică moștenește deci de la latina vulgară o pereche de velare simple, palato-velare și labio-velare.
Palato-velarele se vor transforma mai târziu în africate alveolare sibilante palatalizate, care din cauza instabilității se vor transforma în simple africate palatale alveolare.
[c] + [e]/[i] -> [t͡sʲ] + [e]/[i] -> [t͡ʃʲ] + [e]/[i]
Dacă ar fi fost în latină ar fi fost deci [Da.t͡ʃi̯a] ori ceva similar.
Legat de printesa Dochia (fiica ori sora lui Decebal) mai este o scena pe Columna lui Traian si explicata pe :
http://ampress.ro/fapt-divers/povestea-scenei-xxx-de-pe-columna-lui-traian-cum-a-refuzat-sora-regelui-decebal-avansurile-imparatului-traian/
Raman la parerea Dochia a fost substituita, total neispirat, cu Decebal in perioada regimului comunist cand a aparut si teza statului dac centralizat de la Burebista la Decebal (o alta anomalie intrucat in antichitate statele erau descentralizate cu o exceptie Regatul ptolemeilor unde se poate observa o anumita centralizare).
Revenind la etimologia cuvantului Dochia pe care il mai intalnim si astazi, cei drept mai rar, in Evdochia (Evdokia in gr.) am citit mai demult ca este dac si probabil inrudit pe filiera indo-europeana cu sanscritul dhauti-izvor, dotia-dochia si de aici si legenda ca Dochia este matca apelor.
Cred că lingviștii au tratat un pic prea superficial problema hidronimelor dacice. Unele ar putea surprinde o transformare normală a vocalelor lungi. Dau ca exemplu alb. moshë (vârstă) și rom.moș, moșică, moașă, moșie. https://en.wiktionary.org/wiki/mosh%C3%AB
Proto-IE: *mē- (*me-) devine în proto-dacă *mā, iar mai târziu [ā] se închide în [o]. Probabil chiar în timpul ocupației romane sau imediat după. Așa s-ar explica probabil Patavissa – Potaissa, deși aici cred că e vorba de poziționarea sufixului înainte de tema tracică *vissa (izvor), pe terminația determinantului *pata.
Alt exemplu: alb.dokë, doke (moravuri, obicei/tradiție, zacon) < proto-alb.*dāka < PIE dhē- ”to put, place” (a pune, a așeza, a stabili); coradical cu verbul huned. "a (se) da" (a se așeza) sau dacicul dawa/dava.
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++2134&root=config
Alt exemplu: PIE *dā- ”to flow” – Dunărea, Danaistru (Nistru, sl. Dnister), Don (osset. danu, râu; arm. tamuk ”umed”)
Alte numiri ar putea avea un parcurs diferit, influențate de poziționarea accentului pe sufix. Prin urmare [a] din prima silabă devine o vocală neutră [ă] în mare parte dintre graiurile noastre. Mă refer la Marissia (medieval Moreș), Samus (medieval Somuș).
În schimb, pentru unele graiuri, [ă] devine [o]. Exemple: bâtă – botă, adv. măre este more în Maramureș, cătun are în unele părți din Moldova, Ardeal și Maramureș var. cotun (corad.cotună, vizunie, cuptor improvizat), pălimar are și varianta polimar și tot așa.
Dacă accentul se păstrează în prima silabă, [a] rămâne intact: bardză (corad. bărdzoș (găină; Arieși); bărdzuică (Ban.), adj.bărzan, -ă; Gorj ), ram, carte, mamă (var.dacică momă, mumă), bască, baligă, baltă/bară, bală, etc.
Trebuie căutat mai bine în compendiul de radicali IE privitor la cantitatea vocalică a radicalilor IE și avute în vedere transformările normale pentru grupul ăsta lingvistic care cuprinde, în parte, și pe albanezi. Așa cum am arătat mai sus, vocalele lungi au un set de transformări specifice pentru dacică și albaneză. Nu mai spun de consoanele palatale care dau cu precădere africate.
PS: Oltul era numit în părțile superioare Alt. Poate fi o reproducere germanică (sașii) sau un relict din perioada dacică.
Ca o curiozitate, țin minte că găsisem la celții insulari "alt" (râu), iar la germanici, până astăzi, încă mai păstrează o denumire pentru râuri din rad.proto-germanic albi (râu). sued. älv
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/alb%C4%AB
Altum în latină are deasemenea o legătură cu hidronimia, însemnând mare, adâncul mării.
Pentru o reconstrucție mai calitativă a limbii dace ar trebui să cunoaștem sintaxa acestei limbi, deoarece cu siguranță a avut mici variații față de cea PIE. O sintaxă istorică a limbii române împreună cu una a limbii albaneze sunt necesare, iar ele trebuie comparate cu sintaxa dialectelor grecești, în special cu cea a dialectului doric. Din păcate nimeni nu a făcut deocamdată o sintaxă istorică a limbii române, ci doar câteva publicații în legătură cu sintaxa istorică, iar pentru albaneză nici atât.
Limbile ori dupa altii dialectele din Sudul Italiei cum ti se par comparativ cu limba romana?
Într-un fel mai apropiate, într-altul mai depărtate. Influența normanzilor în Tunisia și Sudul Italiei fac o legătură între aceste limbi/dialecte cu vechea franceză, și perioada de dominare a spaniolilor în epoca modernă au adus o influență spaniolă. Osca a avut cea mai puternică influență în substratul acestor dialecte. Dialectele napoletane au influențe messapiene, adică ilirice, ceea ce le aproprie într-un mod minunscul de albaneză, mai vizibil fiind în dialectul din Bari. În substrat poate fi retrasată și influența grecească datorită colonizării, suprapusă ulterior de influența datorită anumitor împrumuturi grecești în latină pe termen religios ( creștinismul ). Comparativ cu româna putem vedea sunete care sunt identice, ca de exemplu : a neaccentuat care se pronunță ă.
„Romanul Cezar cînd a cucerit Galia AR FI SPUS că soldații lui nu vorbeau latina atît de bine ca occitanii ”
Daca spuneai ca in „Bello Gallico” la pag. X Iulius Cezar a spus ce tu ii pui in gura lui Cezar, aveai dreptate! Oricine putea sa verifice. Daca nu a spus-o Cezar in cartea lui si citeai din Plutarh, Appianus, Tacitus, Dio Cassius sau Ammianus ori Zosimos trebuie sa indici sursa.
Nu merge cu „AR FI SPUS” si sa nu indici nicio sursa in sprijinul afirmatiei tale. Tocmai aceste „scapari” intalnite la majoritatea comentariilor tale duc demersul tau in derizoriu si la faptul ca dupa ce ai fost „reevaluat”, „albit” ai ajuns din nou frustrat. Tu nu esti tracolog, tu esti dacospathos este o diferenta si daca nu intelegi iti explica d.Coja cum sta treaba cu tracologia pentru ca a cunoscut un mare tracolog, dar care nu era dacopat.
Pot sa vin si sa spun ca Tucidide AR FI SPUS ca getii ERAU sciti si cum Tucidide este peste Herodot si multi alti istorici ai antichitatii pot sa o spun ca am dreptate. Si ma ajuta si textul respectiv pentru ca nu este atat de clar in greaca veche : „getii si celelalte popoare din aceste tinuturi se marginesc cu scitii si intrebuinteaza acealeasi arme [ ca si ] {ca sunt din } acest popor, ei sunt toti arcasi calari ”
In paranteza [] este traducerea dupa Lisseanu iar {} este traducerea altor istorici care spun ca getii erau sciti si fac legatura cu massagetii.
Massagetii ( Μασσαγέται) sunt sciti, ca multi ii considera geti si apoi daci fara a aduce nimic in sprijinul teoriei lor decat denumirea cu getii, asta e o alta problema, dar plecand de la descoperirile arheologice care ne indica faptul ca sunt iranieni si ce stim este ca numele lor ar insemna fie puternicii γέται -Magnetius ori marii γέται-Rishi in timp ce Ammianus si Claudius ii considera pe alani ca fiind descendentii massagetilor . Despre alani se considera sigur ca erau iranieni si se pot vedea si toponimele lasate de ei inclusiv in Franta.
Daca reanalizam textul lui Herodot privind campania lui Darius putem sa-i dam crezare lui Vlad Totoianu care afirma ca getii erau sciti si de asta s-au luptat cu persanii.
Si mai pot da si un exemplu vizavi de daci unde arheologul Ioan Motzoi Chicideanu afirma ca din punct de vedere arheologic dacii se inrudeau cu celtii din Europa Centrala nu cu tracii de la sud de Dunare.
In antichitate exista o Iberie si o Albanie in… Caucaz, apoi exista un trib al burilor de origine tracica la Ocnele Mari iar in armata lui Traian erau soldati din tribul burilor….germanici. Burii germanici sunt amintiti de Tacitus si erau vecini cu marcomanii si quazii si se inrudeau, se pare, cu suebii. Au fost destui care analizand superficial textele istorice au afirmat ca burii de la Ocne s-au impartit in doua luptamd si de partea dacilor si de partea romanilor.
Ce ignora multi este faptul ca istorici greci si romani erau efocentristi si ei nu au fost niciodata interesati cu adevarat de vecini. Ce au scris grecii despre limba lui Alexandru Macedon? L-au adoptat si au facut din macedonieni greci, erau greci, iliri sau traci ori pur si simplu macedonieni? Nu stim cu adevarat! Stim ca Alexandru se adresa macedonienilor in macedoniana si grecilor in greaca.
Nu o sa gasiti la greci ori la romani un tratat de pace asa cum a fost cel egipteano-hittit scris biling. Nu o sa gasiti dictionare ca la asirieni sa vorbeasca despre limba ebraica, mitani, urartu ori egipteana, decat texte in limba romana ori greaca, greaca fiind lingua franca a antichitatii. Asa se face ca in Germania cea mai importanta monografie a antichitatii nu veti gasi mai nimic despre limba germanilor. O sa gasiti in lumea elenistica limba greaca alaturi de arameica, de hieroglife, de scrierea demotica ori de sanscrita.
P.S Toate denumirile la triburile si popoarele europene din antichitate au fost date de….greci pentru ca ei au inventat γεωγραφία si tot ei au inventat si… istoria chiar daca la noi ajunge pe filiera latina.
In domeniul astronomiei, masurararii timpului si medicinei, a stiintelor in general, „getii au fost intotdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii”(Iordanes).
Cunostintele despre astronomie ale dacilor isi depaseau timpul. Iordanes ne comunica ca dacii stiau raportul dintre diametrul Soarelui si al Pamantului, cunosteau in detaliu miscarile stelelor pe bolta cereasca, miscarile planetelor din sistemul solar, orbitarea Lunii in jurul Pamantului si efectul satelitului asupra planetei noastre. Autorul got ne mai spune ca dacii aveau si cunostinte de astrologie.
Gotul (germanul) Iordanes ne mai spune despre dragostea pentru stiinta a preotilor daci, impartasita chiar de boierii daci, tarabostes. Iordanes ii recunoaste pe daci ca pe ai lui, cosangenii lui. Sigur, dacii s-au retras din bazinul Carpatilor impreuna cu gotii. Au disparut impreuna cu ei, cu care erau asa de similari, cu care erau frati, in jurul anului 700. S-au dus in Tara Dacilor, in Deutschland….. in Tara Dacilor, care exista si in prezent, intr-o forma deformata, si care cam tipa ordinele prin Europa. Capitala Tarii Dacilor este la Berlin….
Si cine a ramas in Carpati?
„Iordanes ii recunoaste pe daci ca pe ai lui, cosangenii lui. ”
I-o fi recunoscand, dar ca si consangen ar fi trebuit sa stie ceva mai mult despre religia lor. Adica sa-l faci pe Zamolxe urmas de-al lui Deceneu…
Sorine tu stii bine ca Iordanes confunda gotii cu getii si getilor le atribuie elemente copiate de Iordanes de la daci.
Apoi Iordanes e un povestitor nu un istoric, Tacitus defineste clar ce inseamna istoric. Iordanes e tot atat de incredere precum Herodot care ne spune si barfe si de grifoni si ciclopi. Herodot e socotit ” parintele istoriei” dar istoria si istoricul incepe de la Tucidide, informatii despre traci gasim si la Homer
Eu am alta teorie. Iordanes nu a confundat pe goti cu getii, ci pur si simplu a facut (constient) un imprumut de istorie, un substitut de identitate. Asta e ceea ce cred eu. Sa fi scris la anul 500 despre gotii care apar in peisaj pe la 240, nu era mare branza. Nici macar faptul ca, in sec 5 au luat Roma. A invinge Roma la acea data (un imperiu deja prabusit din interior, ros de coruptie, terminat) e ca si cum te-ai lauda ca il bati acum pe Muhammad Ali, in starea in care se gaseste acum. Eh, daca insa ii echivala cu getii, incepand cu vremea lui Alexandru si Darius, automat le procura inca vreo 600 de ani de istorie, legandu-i de perioadele celor 2 amintiti. Apoi, bineinteles, marele regat al lui Burebista, apoi urmasii sai pina la Decebal etc. Din ce am dedus din Getica lui, lui nu prea ii ardea sa ii laude pe geti, ci pe goti. E motivul pentru care foloseste in lucrarea sa de vreo 2-3 ori termenul „get” (cat sa sugereze lagatura) si de multe-multe zeci de ori, probabil de vreo 200 de ori termenul „got”. Chiar si cand vorbea de vremuri cand acest termen nu era cunoscut. El nu a spus (cum era normal sa fi fost cu buna credinta) „GETII n-au fost deci lipsiti de oameni care sa-i invete filosofie. De aceea GETII au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii, dupa cum relateaza Dio, care a compus si analele lor in limba greaca”, ci a folosit termenul GOTII. Asta il interesa pe el, sa le faca o prezentare triumfala, sa arate cat de spirituali sunt „gotii” nu getii, termen pe care, cum spun il foloseste extrem de rar, si sa le dea o vechime si un prestigiu care nu era al lor. Apai hai serios, cand a scris Dio vreodata despre „goti”? Unde apare termenul „got” in lucrarile sale? Daca vreun cronicar ungur ar fi scris pe la 1100 ca Burebista a fost maghiar si incepea sa vorbeasca despre istoria regatului sau si a urmasilor sai, imediat se sesiza. In cazul asta insa, se trece cu vederea trucul.
Dupa care, bineinteles, insira o intreaga succesiune de regi, toti cu nume germanice…pardon, dacice „get.beget”… (adica intrarea a facut-o cu varf si indesat, „acu, hai la ale noastre, sau la ai nostri”), gen Agiwulf, Odwulf, Ermanaric, Thorismuld, Filimer, Walamer, Widimer, Widiricus, Beremud, Hunimund etc. Deci asa se numeau urmasii lui Burebista, Deceneu, Cotiso, Comosicus, Decebal….
Eu cred deci ca omul a furat o identitate. Lucrarea lui Cassiodor habar n-avem ce continea, n-a vazut-o nimeni. L-a ajutat asemanarea de nume si pozitia geografica in care s-au gasit la un moment dat (cu toate ca ii scapa porumbelul cu migratia din Scanza).
Asupra unui caz asemanator, cineva care posta pe blog sub pseudonimul Koson, a semnalat foarte bine trucul lui Carolus Lundius, care-l slaveste pe Zamolxe, ca apoi sa insire printre urmasii sai doar germani.
apreciez intervenția și aduc unele completări și observații!
grecii n-au fost aproape egali cu tracii niciodată, pentru că nu aveau egal în lumea antică. Cultura tracilor a fost asimilată de greci, nu invers, adică de traci de la greci. Mitologia, medicina, știința în general, scrierea Liniară A asimilată de greci prin Liniară B.
evreii spun că Iordanes ar fi fost de-al lor. Chiar dacă și ce dacă, pentru că tot ne-am ales cu cîte ceva de pe urma lui. O parte din daci au migrat cu goții de nord, nu toți, spre Germania. O parte din geți au plecat cu goții din sud, vizigoți și ostrogoți, pînă la Roma, nordul Africii și Spania.
dacă toți dacii plecau nu ar mai fi existat perioada voievodatelor și cnezatelor românești la sfîrșitul antichității tîrzii și începutul evului mediu. În afară de asta atît ungurii cît și slavii și bulgarii s-ar fi așezat la noi, și în zilele noastre ar fi dominat în Ardeal, Banat și Muntenia. Din fericire lucrurile nu stau așa.
Despre Tucidide ce spui referitor la geti ? Iordanes se refera la geti nu la daci pe care ii confunda cu gotii, e drept ca a copiat si lucruri referitoare la daci.
Iordanes e un povestitor decat istoric asa ca opera lui trebuie tratata diferit de cum ai trata pe Tucide sau Tacitus. S-a demonstrat ca Strabon a gresit cand a afirmat ca romanii utilizau termenul de daci si grecii de geti, sunt o sumedenie de texte care demonstreaza clar ca romanii faceau o distinctie clara intre geti si daci.
Pentru detalii vezi Lisseanu.
„Iordanes era un povestitor decat istoric” – greu cu folosirea lui „decat”. „Decat” se foloseste DOAR la negatie.
„Diferit de cum ai trata pe…” – corect este a-i trata, se refera la ei…
Sa nu mai spun de virgule…
Uite cine imi facea morala pentru un cuvant tastat gresit.
In momentul in care castigi banii ca „postac”, e mai putin importanta gramatica.
Despre subiectul dacilor, pot raspunde la comentariul tau de mai jos. De acord cu tine, Roxin este toxic, numarul de tampenii de pe blogul lui este imens. Din pacate, informatiile pertinente strecurate acolo isi pierd valoarea printre atatea tampenii.
Subiecte ca dacii si japonezii, sau alte tampenii asemanatoarea duc in derizoriu subiectele adevarate. Despre arheologii din Romania, cu parere de rau, in ultima perioada nu au avansat deloc. Despre istoricii din Romania, acelasi sentiment, sun promovati Lucian Boia, Zoie Petre si alti pseudo-intelectuali pe care mi-e scarba sa ii enumar.
Perioada respectiva, cea a getilor, tracilor si dacilor va fi lamurita foarte greu sau deloc. Majoritatea izvoarelor sunt grecesti, stim foarte bine ca sursele grecesti sunt inflorite si „grecizate”.
Faptul deranjant este ca NOI ca romani, suntem dezinteresati de identitatea noastra, noi ca romani, nu vrem sa sapam la Sarmizegetusa, noi ca romani distrugem cetatile dacice cu buldozerul, asta este trist. Nici macar teoria romanizarii nu am dus-o pana la capat cu argumente pertinente…
„Despre subiectul dacilor, pot raspunde la comentariul tau de mai jos”
De ce trebuie sa-mi raspunzi daca sunt „postat” platit si bat campii ?
domnule Coja,
vă citez:
”După câte știu și apreciez eu – dar mă pot înșela!, o cercetare a limbii
române din perspectiva letonă sau lituaniană nu s-a făcut, iar asta ar
fi de mare interes pentru ambele „părți implicate”, dar mai ales pentru
baltici. Problema este mereu acceași, ca și în cazul asemănărilor dintre
română și albaneză: care asemănări se datorează substratului
indo-european comun și care se datorează unor relații speciale dintre
limbile respective: vecinătate, conviețuire etc.”
lingviști lituanieni se străduiesc de mult timp să demonstreze legăturile cu limba tracă și indo-europene. De la ei am aflat de legătura de sens a apelor curgătoare, confirmată și de alți lingviști de pretutindeni. APA – APE. Nu multe limbi au pluralul lui apă pentru ape curgătoare.
de ce numai traco-celto-șcită s-a latinizat, și și cea semită sau egiptenii, ori grecii nu s-au latinizat în vorbire, cu toate că multe dintre neamurile non-trace au stat mult mai mult sub ocupație romană? Singura explicație poate fi doar că lumea tracilor era vorbitoare de limbă latină vulgară, premergător perioadei pre-romane. Altfel nu se explică.
de ce biblia a fost tradusă prima dată în latina vulgară a tracilor la ei acasă în Efes? Pentru că mare parte din evrei, după desființarea provinciei Iudeea și apariția creștinismului au migrat prin Siria în Anatolia și Balcani, adică la traci acasă. Creștinismul a avut priză la lumea tracilor mai mare decît la Roma, care vorbeau latina vulgară, nu cea clasică de la Roma. Noul Testament confirmă aria de răspîndire a creștinismului. Faptele și scrisorile apostolilor se adresează lumii trace în general, atît din Anatolia cît și din Balcani, nu evreilor de la Roma. Apostolul Pavel, Saul, a tradus biblia la Efes, adică la traci, în limba latină vulgară, nici clasică și nici în limba greacă, unde existau și greci, cu o femeie din Efes. Paul e arestat de două ori în Efes pentru misionarismul lui creștin într-o lume politeistă. Tot el a încercat să-i convingă să se convertească la creștinism și pe evreii iudei din Efes, care existau deja acolo și aveau și sinagogă. Efes a fost cel mai mare oraș după Roma, care avea una din cele mai mari biblioteci în lumea politeistă, distrusă de creștini mai tîrziu, precum și templele politeiste. Dar nu uitați că asta se petrecea cu mult înainte ca creștinismul să ajungă la Roma.
La prima vedere acest articol si acest demers de a cauta amprenta dacilor in Tarile Baltice ar trebui salutat. Dar, uitandu-ma la lipsa de interes si totala ignorare a presei din Romania fata de vestigiile arheologice ale getilor, dacilor, grecilor, scitilor, ilirilor, celtilor, germanicilor, sarmatiilor, roxolanilor si in final ale romanilor si cand imi dau seama ca tot acest demeres este doar de fatada mi se face sila. Faptul ca cei de la AS sunt in cautarea senzationalului si ii intereseaza doar vinderea revistei nu este un lucru rau in sine. Stim ca un articol cu arheologii nostri care sunt mult mai documentati decat cei de la Kernave nu ar fi fost „trendy”. Arheologii nostri isi petrec timpul in muzee prafuite vizitate odata pe an, cu „Scoala Altfel…” si alergand cu manuscrisele de la o editura la alta unde, nefiind dr. Savescu ori dr.Cuesdean sau un Crisan, sunt refuzati ca fiind neactuali, perimati sau necitibili. La televiziune nici nu este cazul ca Savescu & Roxin& Co. monopolizeaza inclusiv prime-time-ul si ne demonstreaza cum au ajuns dacii in …. Japonia.
Insa este dureros ca d-ul Coja prefera sa ia cu copy paste un „articol senzational” decat sa ofere posibilitatea unui arheolog sa expuna pe scurt fie o lucrare, fie o descoperire arheologica inceputa si neterminata (din lipsa de fonduri, ca tot la cultura intra si BOR), fie o colectie de artefacte dacice ori romane mai putin cunoscuta. Este atat de greu d-le profesor ?
Daca tot suntem interesati de senzational si blogul d-lui profesor a „alunecat” pe partea senzationalului va propun un articol din Libertatea. Acesta nu este cu nimic mai prejos fata de cel de la AS
” În Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba română! ”
Lucian Cueşdean: “Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iar multe altele seamănă foarte mult cu ale noastre. Asta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, ca şi noi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este de 4.500 de kilometri”.
Noi am învăţat la şcoală că daco-geţii ar fi fost o ramură a neamului tracic, care trăia exclusiv în Dacia, pe actualul teritoriu al României şi care vorbea o limbă diferită de latină. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geţii ar fi renunţat parţial la limba lor pentru a învăţa vorbirea cuceritorilor. Din combinaţia acestora ar fi apărut, în timp, româna. După 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cueşdean a ajuns la concluzia că această teorie este falsă. Cueşdean spune că triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografică vastă, din Europa Centrală până în Asia, aproape de China şi de India. Actuala populaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă, este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în Asia Centrală cu peste 2.500 de ani în urmă. Aceşti urmaşi ai geţilor vorbesc o limbă asemănătoare cu româna. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu româna sunt comune şi cu latina. Problema este că acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta înseamnă că geţii vorbeau o limbă “latină” mult înainte de expansiunea romană.
Războinicii geţi au urmaşi în India
“Am pornit de la informaţiile legate de marele trib al masageţilor, atestat în centrul Asiei de către istoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formula Ecclesiastical History de către E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD din nordul Indiei este descendenta masageţilor. În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi, consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci, geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, după cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asiei”, ne-a spus Lucian Cueşdean.
Dacă geţii au stăpânit teritorii din Europa până în Asia, dacă populaţia punjabi este o urmaşă a acestora, iar românii sunt, la rândul lor, urmaşi ai geţilor, dr. Cueşdean a fost curios să vadă dacă există vreo legătură lingvistică între noi şi ei, comparând cuvintele din cele două limbi.
“După 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia că cele 80 de milioane de persoane ale comunităţii punjabi vorbesc o română arhaică. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune şi cu latina. Dar dacă punjabi este o limbă vorbită cândva de geţi, înseamnă că neamurile getice vorbeau o limbă «latină» înainte de apariţia Imperiului Roman. De unde rezultă că limba română e mai veche decât latina. Concluzia e că într-un trecut imemorial exista o singură limbă europeană, cel mai probabil româna arhaică, sau getodaca, şi care printr-o serie de migraţii şi modificări a născut toate limbile numite indo-europene, printre care şi latina. Iar războiul dacoroman a fost unul fratricid. Până în ziua de azi se vorbeşte româna sau aromâna din nordul Mării Adriatice, până la Volga. Mai mult, în Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limbă română”, spune Cueşdean.
A studiat 20 de ani problema masageţilor
Lucian Cueşdean are 70 de ani şi şi-a dat doctoratul în ştiinţe medicale. Înainte de 1989 a lucrat câţiva ani în Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a început să caute explicaţii pentru faptul că dacii au renunţat la limba lor în favoarea latinei, iar libienii nu. În 1990, studiind toată istoriografia legată de geţi, a ajuns la datele despre masageţi, care l-au condus la urmaşii lor, populaţia punjabi.
Herodot a scris despre masageţii din Asia
Primele atestări ale tribului masageţilor în Asia le găsim la Herodot: “Caucazul formează barierea parţilor (neam scitic – n.r.) dinspre apusul Mării Caspice, iar pe urmă spre vest şi înspre răsăritul soarelui vine o câmpie de o întindere imensă (Asia Centrală, în apropiere de China – n.r.), care se pierde în depărtare; această câmpie mare o ocupau masageţii, în contra cărora avea Cirus poftă să pornească cu armata”. Cirus, regele perşilor, chiar a pornit împotriva masageţilor conduşi de regele Tamyris, dar armata sa a fost nimicită, iar Cirus, decapitat.
Teoria se verifică pe internet
Ceea ce spune dr. Cueşdean se poate verifica pe internet. Pentru lămurire, propunem un exerciţiu: cititorul poate alege cuvântul în română, îi dă căutare pe dicţionarul online în engleză, iar din engleză îl traduce, tot prin internet, în limba punjabi. Nu putem da toate cele 2.000 de cuvinte comune. Vom arăta câteva dintre cele pe care le credeam de origine latină. O să observaţi că sunetele sunt aproape identice, iar înţelesurile sunt absolut la fel. La o privire mai atentă pare un fel de aromână.
……………………..
Articolul l-am preluat de pe http://www.ceicunoi.wordpress.com de unde mi-am permis sa preiau si cateva comentarii cu privire la acest subiect interesant
„E o chestiune foarte importanta… 80 milioane…. Ar fi cazul ca aceasta sa intre in atentia institutului de lingvistica de pe langa academie si ministerul culturii. Ar fi necesar sa se trimita echipe de cercetare in zonele respective (evident, finantate de la buget) pentru o documentatie mai ampla inclusiv realizarea unui dictionar.
„FOARTE TARE!:)MEREU AM SIMTIT CA SUNT DAC! 80 MILIOANE DE PERSOANE CARE VORBESC ROMANA….EXTRAORDINAR! ”
” Curios ! Deci nu tiganii au populat Romania ci romanii au populat India.”
„..dupa care din cauza caldurii insuportabile s-au reintors tiganiti inapoi in Romania. Cu alte cuvinte au plecat blonzi si au revenit tigani. Interesant! ”
„Asta inseamna ca pana la urma tiganii sunt romani desi nu vrem s-o recunoastem :)) ”
„Nu este deloc foarte tare marsavia asta. Tribul punjabi sii toata India sunt tigani…scuze, rromi in fine sunt indieni ca traiesc acolo…aaa…asta inseamna in principiu ca si noi suntem tigani daca intradevar suntem strabunii lor…inseamna ca de fapt noi astia albi de pe teritoriul Romaniei suntem in locul gresit…inseamna ca de fapt tiganii…scuze, rromi sunt adevaratii bastinasi ai tarii noastre si noi tre sa ne cautam de treaba in alte tari. Deci se adevereste bine treaba aia ca vor sa faca din Romania tara rromilor si nu a romanilor. Ori logica mea nu mai functioneaza bine ori treaba asta e o mare mizerie! Sanatate!”
P.S Daca pentru multi este la moda denigrarea Romei si a Romaniei (cum se numea Imperiul roman din sec. III ) ar fi bine sa va uitati cum ii vad chinezii
https://www.youtube.com/watch?v=kUs8tWJ0EWM
sau cum percep chinezii ce inseamna a fi ROMAN
https://www.youtube.com/watch?v=qxqJF_7RCkE
si cum ne percep noi ca rom@ni
https://www.youtube.com/watch?v=caXigv4GSGs
Totusi este bine ca dacii au ajuns in … China
https://www.youtube.com/watch?v=u0eKJnZ-Qko
Draga Surena, iar incerci sa duci subiectul in derizoriu. Ca de fiecare data. Unde vezi tu senzationalul in acest articol din revista AS? Cred ca este singura revista care scrie articole echilibrate in legatura cu acest subiect. Iar postarea trailer-elor unor filme facute la hollywood este absolut infantila. As spune mai multe dar pur si simplu nu meriti atata atentie. Esti usor de citit, ca o carte deschisa, ma intreb cati banuti castigi pe luna din chestia asta si cum reusesti sa dormi noaptea…
Daca nu merit atata atentie de ce intri-n vorba cu mine
barac uda ? Nu ti place cum scriu esti liber monser sa mergi mai departe, eu am postat in atentia d.Coja nu in a ta, faci parte din ” corul din Aida” si trebuie sa intervi musai in „opera”sa-ti dai cu parerea ?
Dar, daca tot mi-ai adresat cateva intrebari iti raspund, trercand peste afirmatia ta tendentioasa cu banii…
Nu eu duc in derizoriu subiectul ci cei care l-au realizat, asa cum am mai spus, daca vrei sa afli ceva despre daci : istorie, arheologie nu fabulatie, te documentezi aici, la daci acasa, cu istorici si arheologi romani, ca slava domnului mai avem .
Nu am nimic cu istoricii lituanieni si baltici dar cand spui ca „dacii şi lituanienii aveau în comun animismul” dau dovada de infantilitate. Taylor in Cultura primitiva spunea de animism ca este minimum de religie, pai cum ramane cu religia dacilor, cu zeii dacilor ?
Iarasi legatura cu crestinismul este fortata, atata lucru ti-ai dat si tu seama, balticii fiind ultimi crestinati din Europa.Apoi daca dacii au ajuns pana-n baltica unde sunt descoperirile arheologice : arme, coifuri, obiecte casnice etc.care sa intareasca afirmatia istoricului lituanian.
Tot lituanienii de spun ca ” in epoca bronzului, avem în paralel cu tradiţia înmormântării în tumuli, şi un anumit ritual al arderilor. Acesta este venit dinspre Dacia” pai nu sunt cumva scitice si preluate de geti, apoi de daci si de la sciti au fost preluate si de baltici. Nu scitii aveau obiceiul acesta?
O alta confuzie pe care o fac lituanienii este intre civilizatia neolitica si cea dacica si mai sunt cateva ….
Revenind la film vad ca faci o mica-mare confuzie, filmul este chinezesc in stil hollywoodian regizat de Daniel Lee
( romanii au facut prin anii 70 o serie de coproductii in acest stil) si este o fictiune insa anumite scene au legatura cu istoria cu modul la care romanii se raportau la patriae, pater familiae ori ce avea sa devina mai tarziu Pater Patriae.
In concluzie cei care ii cauta pe daci in Danemarca, Italia pana-n China, India si Japonia duc in derizoriu subiectul, nu surena .
Punand fata in fata articolul din As si cel din Libertatea nu am facut decat sa trag un semnal de alarma, semnal care se vede si prin reproducerea comentariilor la dacii in India. Nu am comentat decat acum articolul din As la interpelarea ta si imi exprim inca odata regretul ca d.prof.Coja merge cu copy paste in loc sa ofere posibilitatea istoricilor si arheologilor romani care se ocupa de istoria dacilor de a ne spune un punct de vedere nesenzational, dar real si corect atat cat permite interpretarea izvoarelor istorice si descoperirile arheologice.
Astept comentariul tau pertinent la postarea cu dacii in India si China ori ca populatia ainu din Japonia este daca.
P.S Baracuda nu uita! Cu masura cu care judeci si masori, vei fi judecat si masurat. La Multi Ani!
Scuzati-mi devagatia ,dar le zicea bine tovarasa Ana Pauker !
https://www.youtube.com/watch?v=zmqSqQ9IF2k
Pai probabil ca Ana zicea si facea bine pentru popor. Pentru ca desi au mazilit-o, teroarea antinationala a bolsevicilor nu numai ca s-a diminuat ci a crescut in intensitate, cei mai multi patrioti romani murind in puscariile bolsevice dupa 1952, cand Ana nu mai exista ca putere politica. Sunt unii care o victimizeaza cum il victimizeaza si pe Ceausescu.
O lucrare a unui polonez, legata de interactiunea dacilor cu populatiile de pe teritoriul Poloniei pina inspre Marea Baltica (perioada pre-romana).
http://www.academia.edu/1455259/New_evidence_on_contacts_between_Pre-Roman_Dacia_and_territory_of_Central_Poland
toată stima pentru arheologii și istoricii polonezi, care sînt singurii serioși dintre vecinii noștri, atribuind corect dovezile istorice ale civilizației dacice pe teritoriul lor, nu cum fac ceilalți vecini, ungurii, sîrbii, ucrainienii, grecii și bulgarii, mai ales bulgarii care în ultima vreme se cred urmașii tracilor, pentru că limba lor conține în opinia lor 30% cuvinte de origine tracă.
cea mai mare așezare fortificată dacică din Polonia a fost numită de ei Troia Carpatică. Specialiștii lor atribuie descoperirile făcute culturii dacice, făcînd paralele cu urmele din Slovacia și Maramureș, inclusiv Maramureșul de nord care acum se află în Ucraina, oblastul Zakarpatia, vestul Ruteniei, sau al Galiției cum era numită în imperiul Austro-Ungar.
de legătura dintre goți și geți am mai vorbit în nenumărate rînduri, inclusiv lingvistică, nu numai de tradiții și obiceiuri. În greacă Gothes și Ghethes, goți și geți. Nord – sud. Au fost același neam. O parte din geți au migrat nord ocupînd teritoriile germanicilor, după ce aceștia au migrat spre vest din țările baltice. Limba geților plecați spre nord a suferit influențele limbii germane, care au condus la diferențierea în dialect a limbii goților față de limba tracă a geților.
sensul de ape curgătoare din pluralul cuvîntului apă, se regăsește doar în lituaniană, așa cum îl avem în română. Lipsește în latină și limbile romanice, el fiind prezent doar în limbile romanice de est.
apreciez intervenția!
http://www.friesian.com/decdenc2.htm
http://www.winnicazamkowa.pl/en/the-jewels-of-subcarpathia/carpathian-troy
ca să nu mai vorbim și de continuitate. Biserici din lemn asemănătoare cu cele din Maramureș:
https://en.wikipedia.org/wiki/Trzcinica,_Podkarpackie_Voivodeship
Din moment ce regatul lui Burebista a cuprins si o parte din Polonia (ajungea la contactul cu Vistula), nu e greu de imaginat prezenta dacilor sub diferite forme de interactiune si in vecinatatea acestuia (pina in zona marii baltice). Intre 2 teritorii vecine, imposibil sa nu gasesti urmele fiecaruia pe teritoriul celuilalt.
Cu bulgarii dupa parerea mea s-a stricat treaba din cauza concurentei absurde de pe vremea comunismului, Ceausescu vs Jivkov, cand studiul istoriei antice s-a transformat in multe cazuri dintr-o chestie stiintifica intr-una politica. Asta a dus si la escaladarea protocronismului de ambele parti, in goana de a dovedi celuilalt care e mai „neaos”, mai „verde”. Nu era cazul de asemenea complexe. Cel mai mare regat tracic (cel al lui Burebista) a cuprins ambele teritorii (Bulgaria si Rom^nia). Si totusi, centrul puterii a fost in Transilvania.
„făcînd paralele cu urmele din Slovacia și Maramureș”
edificativ pare totusi faptul ca dacii din Slovacia aveau nevoie de translator pentru a se intelege cu romanii. Celerinus a fost angajat in cadrul legiunii I Adiutrix si se ocupa exact cu comunicarea intre romani si dacii din acest teritoriu.
Foarte corect punctat. Marcus Ulpius Celerinus din Legio I Adiutrix (desc. sarcofagul fiului acestuia = Lazslo Barkoczi, 1943, în Brigetio = Szöny-Komarom, pe Dunăre, 30 km V de Budapesta) si rolul sau de translator intre romani si dacii din Slovacia in timpul razboaielor marcomanice. – Aceasta e dovada literara ca limbile daca si latina nu erau identice. Un fond comun indo-european e foarte posibil, la fel ca majoritatea italicilor sa fi ajuns in peninsula lor din spatiul carpato-balcanic in preistorie – deosebit de plauzibil. Cu toate acestea, cred ca limba dacilor era una aparte in paleta indo-europeana. Evident, la confluenta limbilor scitice, germanice, grecesti si, de ce nu, italice, dar aparte.
Elitele dacilor comunicau direct cu romanii, fara translator, pentru ca STIAU LATINA, nu pentru ca limbile erau identice. Posibil chiar sa fi fost multa apropiere intre numeroase cuvinte, pe fond indo-european, dar nu identitate.
Comunicarea directa este o dovada a influentei timpurii a culturii romane si a limbii latine asupra spatiului traco-dacic. Aceasta influenta apare evidenta atat in sursele literare cat si prin unele marturii arheologice inca din timpul lui Burebista, ce sa mai vorbim al lui Decebal.
Si aceasta este adevarat, ca româna pastreaza cel mai bogat fond autohton dintre toate limbile romanice. Din moment ce respectivele cuvinte (cca. 200 sau mai mult fara derivate) in mod sigur nu provin din nicio limba care a venit in contact cu romana, sunt vechi si li se poate dovedi etimologia indo-europeana (I. I. Russu, S. Paliga s.a.), e clar ca puteau proveni doar de la traco-daci – cel mai insemnat izvor genetic al românilor. De asemenea, multe dintre cuvintele de baza (numerale, pronume, dar nu numai) trebuie sa fi avut forme asemanatoare cu latina, dar si cu greaca, germana sau scitica, pentru ca limba dacilor era o limba indo-europeana pozitionata intre acestea. Si se stie ca limbile IE s-au diferentiat in diferite nuclee dintr-un evantai de trecere de la una la alta. Astfel, multora dintre cuvintele românesti carora le gasim usor corespondentul latin de origine, le-am putea gasi si corespondente dacice asemanatoare (iar largirea cercetarilor in domeniu arata ca asa este). Nici aceasta nu inseamna identitatea celor doua limbi, ci ca aveau multe puncte in comun care puteau facilita traducerea. La fel cum engleza si romana actuala au multe cuvinte foarte asemanatoare pentru ca provin direct sau mai ales indirect (din franceza) din latina, dar asta nu face ca româna si engleza sa fie identice.
„Elitele dacilor comunicau direct cu romanii, fara translator, pentru ca STIAU LATINA, nu pentru ca limbile erau identice.”
exact