KLAUS IOHANNIS SPRE UN NOU MANDAT – CE VA FACE CU BASARABIA

7 iulie 2017

Președintele Klaus Iohannis a participat joi, 6 iulie, la Varșovia, la summitul ”Inițiativa celor Trei Mări” (Baltică-Adriatică-Neagră), acolo unde a fost prezent, în calitate de invitat special, și președintele Trump.

La reuniune au participat șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est. „Inițiativa celor Trei Mări” urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului. Anul viitor acest summit va fi organizat la București. De aici.

În cadrul summitului președintele American a declarat că Federația Rusă are un comportament “destabilizator” în regiune și a cerut aliaților din țările NATO să își crească cheltuielile pentru Apărare. Polonia este una dintre puținele țări ex-comuniste care își respectă obligațiile financiare față de NATO. Varșovia este prima capitală din țările de pe flancul estic al NATO vizitată de către Trump. În ziua vizitei lui Trump autoritățile poloneze au anunțat că vor cumpăra rachete Patriot din SUA în sumă de câteva miliarde de dolari.De aici.

Principalul mesaj transmis de Trump în Varșovia a fost că, Statele Unite sprijină inițiativa celor trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră – și sunt pregătite să contribuie la diversificarea surselor de energie pentru țările europene care depind de un monopol energetic. Președintele Iohannis a confirmat în mod indirect că soluția gazului lichefiat american, propusă de Trump, intră în contradicție cu poziția Germaniei, care susține Nord Stream 2 prin care UE este aprovizionată cu gaz metan de proveniență rusească. De aici.

Constat că pentru a-l avea pe Trump în Varșovia, polonezii au avut de achitat o notă de plată mare: câteva miliarde de dolari pentru rachete Patriot. Președintele Iohannis, la rândul său a promis în vizita de la Washington că România va cumpăra armament din SUA în valoare de 6 miliarde. Se pare că, domnul Trump, om de afaceri, vede NATO ca pe un bussines din care nu numai industria militară din Statele Unite ar trebui să câștige și a sugerat că apărarea colectivă costă, nu numai armament, dar și gaz lichefiat american. 

Într-un interviu acordat ziare.com, sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, afirmă că succesul turneului extern al președintelui Iohannis, distanțarea de stilul în care PSD-ul a tranșat ciza Grindeanu au făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui este bazata mai degraba pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.

Observația mea este că președintele Iohannis își construiește o strategie pe termen mediu – vrea să câștige alegerile prezidențiale din 2018. Explic. Analiști americani apropiați de serviciile de informații și de armata SUA, ca George Fried­man, au susținut, că Statele Unite ar trebui să sprijine un proiect care ar contracara alianța neformală dintre Rusia și Germania. „Inițiativa celor Trei Mări” este un asemenea proiect, un proiect care deja are sprijinul președintelui american. O inițiativă în care Polonia și România (țări care au cele mai puternice armate și asigură flancul estic al NATO) au rolul principal. Susținerea pe care președintele Iohannis o câștigă la Casa Albă și asumatul rol de mediator între Washington și Berlin vor conta foarte mult în ecuația alegerilor prezidențiale din 2018 – anul Marii Uniri. Dacă-i reușește să aducă mult așteptatele investiții americane în România, doar o minune l-ar putea face să piardă un nou mandat la Cotroceni. 

Cu siguranță, în anul celebrării Marii Uniri, președintele Iohannis va fi obligat să pună accent în campania electorală și pe acest eveniment. Doar că, pe relația București-Chișinău domnia sa nu a marcat foarte multe puncte, ba chiar a început cu stângul – a refuzat să aprobe împrumutul solicitat de autoritățile moldovene, fiind impus de majoritatea social-democrată să îl accepte, probabil va încerca să revigoreze tematica basarabeană și a efectuat o singură vizită oficială în Republica Moldova. Mai mult, în 2016, Republica Moldova și-a ales un președinte socialist. Un nefiresc eșec și al Cotrocenilor.  Nu știm care vor fi rezultatele primei întâlniri Trump – Putin la Hamburg acolo unde se desfășoară summitul G20. Comentatorii de politică externă afirmă că ea ar putea duce la o retrasare a sferelor de influență și a aliniamentelor pentru un nou război rece. 

Abia în 2018, după rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, vom ști sigur unde va cădea Cortina de Fier, pe Prut sau pe Nistru. Dacă președintele Iohannis, în campania electorală din anul Marii Uniri, își dorește să spună că a menținut Moldova în Europa, dacă vrea voturile românilor basarabeni (ca în 2014), ar trebui să investească încredere în comunicarea cu Chișinăul oficial. Altfel va intra în istoria contemporană ca președintele care a pierdut din nou Basarabia.