Domnule Sorin, comentariul dvs este de bun simț, ca și invitația de a lămuri pe site câteva probleme teoretice de lingvistică istorică. Când voi avea primul răgaz de un ceas-două mă voi conforma cu plăcere „indicației superioare”. Există câteva reguli elementare în lingvistică de la care nu ne putem abate. Este absolut necesar să cunoști acele reguli. Chiar dacă va fi să descoperi că, uneori, mai apar și excepții!
Primesc cu plăcere „provocarea” domnului Sorin. Inima sus!
Pe adresa lui Stan Pățitu
Off topic de la subiectul articolului, pentru a nu mai pierde timpul cu aiureli gen schelete de uriasi, franc-masoneria care ne ascunde primordialitatea si altele potrivite mai curand pentru site-uri gen „extraterestrii printre noi”, sau George Valah Blog, propun dezbaterea unor teme mult mai potrivite de blogul unui lingvist. Spre exemplu, daca d-l Coja are timp si este de acord cu aceasta, poate va putea scrie un articol suficient de detaliat pentru cititorul de rand, legat de limba rom^na, gramatica ei, de ce poate fi considerata o limba neo-latina etc (chiar daca s-a mai scris pe marginea subiectului), considerand ca nu se poate pretinde ca fiecare din acesti cititori obisnuiti sa mearga la biblioteca, sa citeasca 10-15 carti de lingvistica si apoi sa poata fi integrati intr-o discutie.
Mai concret, bunaoara am intalnit contestatari care isi bazau argumentatia pe faptul ca sintaxa limbii rom^ne (si a limbilor romanice in general) e diferita de cea a latinei. Mai exact ei sustineau ca in timp ce rom^na si limbile denumite generic, spuneau ei, romanice, au o sintaxa pentru propozitiile simple gen subiect-predicat-complement ((Eu) in cunosc (pe el) ), latina ar avea o forma de genul „eu pe el il cunosc”, adica subiect-complement-predicat. Cum se exprimau ei, un fel de limba lui Yoda.
D.p.m.d vedere am gasit-o o argumentatie subtire, odata ca nu cred ca sintaxa e definitorie, pe acest principiu nu putem incadra limbile in grupe. Si neamtul, intr-o propozitie simpla spune „ich kenne ihm”. Deci dupa
acest principiu si germana ar fi romanica sau romanicele ar fi germanice. Toate ar fi, strict dupa acest principiu, ce vrea fiecare, romanice, slavice, germanice.
Pe de alta parte, din cate stiu, latina e o limba flexionara, functionand perfect modelul subiect-predicat-complement, cat si celalalt. Exemple pentru primul caz, daca urmarim chiar propozitii din Tatal Nostru, maxime simple de genul „Aquila non capit muscas”.
Ba chiar, in general, forma „limbii lui Yoda” poate fi intalnita mai curand in texte oratorice, poeme, metafore si unele maxime. Lucru dealtfel posibil si foarte intalnit si in limba rom^na. Cum in loc de „soarele ce apune
peste deal” o dai in poetisme si ai spune „soarele ce peste deal apune”. Dar e un punct de vedere de cititor, consider ca un specialist poate intra mult mai mult in detalii pe aspectul asta.
Apoi, de ce este importanta morfologia, de ce morfologia rom^nei este mostenita din latina (si daca este, bineinteles). De asemenea, de ce in etimologie sunt mai importante (daca sunt) regulile de transformare fonetica, care si-au dovedit regularitatea, decat simpla comparare disparata de cuvinte, gen „aaa, pai si in sanscrita e cuvantul X asemanator cu cuvantul latin cutare, sau cu cel din limba rom^na, deci gata, pica treaba cu provenienta din latina”. Se poate stabili un principiu de preluare din sanscrita in rom^na, o regula de transformare fonetica care sa se verifice pentru alte suficient de multe exemple de acolo?
Care cuvinte fac exceptie de la anumite astfel de reguli (de exemplu rotacismul, betacismul etc.) si de ce? Sunt de substrat, sunt intrari mai tarzii in limba rom^na, alta influenta decat latina, prin urmare nu se mai pot aplica aceleasi reguli? Eventual o referire succinta asupra numeralelor, formarea lor…
Alte subiecte de tratat pe tema respectiva, raman la latitudinea specialistului, pe parcurs si in functie de obiectiile cititorilor.
E de asteptat si de bun simt, cred eu, ca cei care au de obiectat la ideile unui astfel de articol, sa o faca punctual si bine argumentat, fara lozinci, fara teorii ale conspiratiei, care nu ar aduce nimic constructiv.
Actanții în sintaxa limbilor romanice diferă câteodată, nu există o ordine identică tuturor limbilor romanice.
Siciliana de exemplu are SOV în loc de SVO.
Româna are SVO poate din cauza obiceiului slavilor de a folosi această ordine, dar actanții rămân totuși mobili. Reordonarea cuvintelor în frază nu este strict poetică, ci se folosește și în limbajul curent.
Pentru celelalte limbi romanice, ordinea este de obicei SVO, dar când substantivul este pronominalizat, apare SOV ca și în latină. Probabil influența vecinilor germanici și a ocupației germanice.
Sorin
tu ești în esența ta un băiet bun și muncitor, dar ai o meteahnă cu romanii tăi și consideri că numai sursele tale sînt corecte și adevărate. N-ai făcut decît să mă bricolezi și să mă tachinezi cu ei, luînd în derizoriu ce vorbesc eu. Trebuie mai întîi să verifici sursele și mai apoi să le iei de bune. Eu fac asta de-o viață-ntreagă. Istoriile le scriu învingătorii. Dacă citești prin comparație istoria celui de-al doilea război mondial cea scoasă de americani față de cea scoasă de ruși ai să vezi diferențele. Fiecare vede adevărul dpldv. Adevărul însă e unul singur, iar istoria a demonstrat că nici-unii nu prezintă istoria adevărată. Trec mulți ani de la evenimente, pînă cînd lumea începe să se dumirească, ce s-a întîmplat cu adevărat în realitate.
teoria mea mi-am exprimat-o continuu. Eu văd altfel lucrurile la scară mai mare, din care cauză eu vorbesc de lumea traco-celto-șcită. Eram bucuros dacă mă contrai pe teoria mea, dar tu mă aruncai continuu la dacism, făcînd paralele între mine și daciști la fiecare pas și afirmație de-a mea.
pe scurt viziunea mea e următoarea: atît dacii cît și romanii se trag din aceeași spiță a traco-celto-șciților. Sînt suficiente dovezi de cultură milenară. Cazul dacilor are un statut mai special, deși e valabil și pentru spanioli, portughezi, francezi și italieni, ar mai intra aici mulți alții, de exemplu irlandezii, pentru că dacii erau descendenți direcți din traci, fiind triburi trace. Limba latină clasică s-a născut din substratul trac peste care s-a așezat stratul latinei imperiale. Mai tîrziu limbile europene au suferit o latinizare prin limba de cancelarie din evul mediu, de circulație europeană, inclusiv în Ardeal, fenomen care nu a avut loc în Muntenia și Moldova, unde slavona a fost de circulație. Cu toate astea limba română e mult mai unitară decît italiana, care prezintă o groază de dialecte. Pentru ca o limbă să rămînă unitară, nu se poate explica decît prin substratul ei, nu prin strat. În Muntenia și Moldova, au fost limbile slave care s-au suprapus. Aici vorbim de latina medievală, care e diferită de latina clasică, și slavonă. Mai tîrziu a apărut un nou val în epoca luminilor, cel al neo-latinei, care de asemenea nu exista pe vremea romanilor. La mișcarea pașoptistă acest val s-a răsfrînt în toate principatele, și în alte limbi romanice, deoarece ne era amenințată identitatea latină, dar neo-latina nu este latina clasică pe care o cunoșteau romanii în timpul ocupației. Deci deși traseele istorice sînt diferite, limba română și-a păstrat unitatea. Numai dacă a avut un substrat al ei premergător ocupației romane, putea să-și păstreze unitatea lingvistică, mai ales pentru că a avut în decursul istoriei trasee diferite și influențe diferite. Iar că să aibe această unitate nealterată din nici-o direcție, nu se putea fără a avea o strămoașă comună, pe care eu o consider latina vulgară a tracilor, care implicit a fost și a dacilor, celților, geților, șciților, galilor, iberilor, premergătoare limbii latine clasice a romanilor.
atît dacii cît și romanii mai tîrziu fac parte din lumea traco-celto-șcită. Dacii au moștenit direct, fiind neamuri trace, latina vulgară, peste care s-a suprapus stratul latin, care a fost numai o șlefuire adusă de limba imperiului. În Italia există aceste dialecte datorate istoriei peninsulei, care la noi nu au existat. Adică prezența în peninsulă a tribrurilor de etrusci, celți, gali, greci, puni, și desigur și de traco-daci, care mai tîrziu s-au diferențiat îndepărtîndu-se de latina clasică imperială. La noi lucrurile nu au stat așa, deoarece cu toate că au trecut și pe la noi celți și gali, nu au lăsat urme atît de diferite contrastante, fiind din același neam, așa cum s-a întîmplat în peninsulă, intre cele traco-celto-șcite și cele italice indigene. Pe ansamblu baza a fost limba latină vulgară a tracilor pe care s-au dezvoltat toate aceste limbi, numite corect romanice, nu latine, așa cum ni se transmite nouă, deoarece nu italicii au impus baza latinei ci tracii, prin imperiul roman, care au dominat numeric tot timpul. Cînd imperiul ajungea într-o zonă a lumii traco-celto-șcită, aduceau cu ei stratul limbii clasice imperiale, peste substratul latinei vulgare a lumii trace. Din cauza asta acest strat s-a stins cu timpul, latina devenind o limbă moartă, dar s-a păstrat substratul latinei vulgare, care a supraviețuit în toate limbile romanice.
marea lume a tracilor a suferit influențe din migrații, dar a păstrat fondul, fiind majoritară. Ea a asimilat migratorii, nu invers. Lumea tracilor a suferit și trasee diferite din cauza influențelor diferite. Tracii din Balcani au avut parte de alte influențe, în timp ce tracii anatolieni cu totul alte influențe. Cu toate astea și-a păstrat un fond unitar, cu toate că diferențele au fost diferite. Între cele asiatice și cele din Orientul Mijlociu este o diferență de fond, care a influențat diferit cele două ramuri majore, față de cea europeană. Așa a apărut diferența dintre satem și centum.
cînd studiezi limbile cel mai important e să studiezi fonetica lor, nu scrierea lor, deoarece scrierea a evoluat diferit din cauza diferențelor regulilor ortografice, care nu denotă fonetica. De exemplu cuvîntul SUTA, SUTĂ. În limbile romanice pronunția în general are de-a face cu sunetul S, deși se scrie pe hărtie cu grafemul C, cu excepția românei. Asta ar spune că majoritatea sînt satem nu centum. Verifică și tu cu google, prin pronunție cu difuzorul google. Grupa centum scrie cento și pronunță cento. Deci regula ortografică e CE și se pronunță tot CE. Din cauza asta foarte mulți sînt tentați să afirme că limbile romanice în general ar fi satem nu centum, pentru că sunetul e S nu CE. Ar mai fi o problemă aici, pentru că a mai existat o pronunție în care CENTUM se pronunță chentum. Adică Cezar de exemplu, se pronunța CEZAR sau CHEZAR? Deci practic ar fi trei ramuri diferite, nu doar două.
o sută în franceză une cent, dar se pronunță SAN cu t moale, în spaniolă se scrie cu C dar se pronunță tot cu S, în portugheză la fel, doar în italiană se pronunță CE și se scrie CE. Deci toate celelalte scriu cu C față de română, care scrie cu S dar și citește S, față de italiană, care scrie CE și pronunță CE. Se pare că latina clasică pronunța CHE, care poate fi ortografiat cu KE.
apoi avem sunetele Ș, K și CÎ. Carol e cel mai bun exemplu. Șarl în fr., Carlo în sp., Carol în ro., Carola în it., Cearl în en., Dacă luăm doar graiurile românești ai să vezi că între graiul moldovenesc și româna literară există diferență. Se spune pe centru, iar moldovenește pi șentru. În portugheză apare frecvent sunetul Ș, dar nu apare în spaniolă. Ar fi și sunetul H cu ortografiere diferită, dar pronunție de asemenea diferită. În latina clasică J se pronunță I, iar în spaniolă de exemplu Juan (Ioan), se pronunță HUAN. Altele pronunță JUAN. Dar apare și sunetul K, Himeră versus KIMERA (Chimera). În același timp apare și CIMERA alături de SIMERA. CIMERIENI sau SIMERIENI. Noi avem SIMERIA. Deci avem KE, CI și SI, în pronunțare. În grecește HIMERA, apare sub forma HEMERA, se citește IEMERA și semnifică ZI în română, dar la etruscii traci KEMERA are reprezentată printr-un leu fabulos. Probabil că la ei semnificația himerei, a zilei de mîine care te așteaptă, și în fiecare zi altă himeră, reprezenta necunoscutul zilei de mîine cu care te vei confrunta. O altă zi, o altă himeră, un alt leu. Rămîne de studiat. Încă nu s-au adus argumentații convingătoare la semnificația KIMEREI etruscilor. Ea apre mai întîi la tracii anatolieni, și pătrunde în peninsula Italică odată cu etruscii traci. Asta e o amprentă simbolică. Mai tîrziu la tracii anatolieni, ea apare ca un sfinx, leu cu cap de vultur și aripi, pe care cercetărorii l-au numit grifon. Ar mai fi și sfinxul cu cap de femeie, aripi și corp de leu, la fel frecvent la tracii anatolieni la morminte. La tracii din Balcani nu apare. El apare însă și în Orientul Mijlociu, chiar dacă nu atît de frecvent ca la tracii anatolieni.
în studiul limbilor fonemele sînt foarte importante, mult mai importante decît grafemele, deoarece grafemele sînt diferite de la limbă la limbă, în funcție de regulile ortografice stabilite de fiecare limbă, dar reprezintă același sunet. Din cauza asta există scrieri fonetice și non-fonetice. Cu cît o scriere deține mai multe reguli ortografice și variante, cu atît e mai non-fonetică. Engleza excelează, dar nu trebuie să uităm că ortografia limbii engleze e foarte tînără și forțată la scrierea latină, deși conține totuși sunete diferite de latină. Are prea multe convenții ortografice, față de alte limbi, din care cauză are nevoie de speling. În plus de multe ori grafemul nu satisface pronunțarea în 3, 4 sau 5 feluri diferite ale aceluiași grafem. De exemplu grafemul A, care se poate pronunța în 5 feluri diferite, depinzînd de combinația sonoră în care se află.
din cauza grafiei e foarte greu de studiat fonetismul limbilor, mai ales la cele moarte de mult. De exemplu minoanii, despre care știm că foloseau scrierea liniară A, care nu e limba greacă, și a rămas nedescifrată în continuare. Michael Ventris, grec naturalizat englez, deși nu era lingvist, a descifrat linară B grecească, dar a afirmat că liniară B nu reprezintă limba greacă. E normal pentru că altfel ar fi descifrat-o și pe liniară A. Unde au migrat minoanii(?), deoarece se știe că minoanii au migrat în mai multe valuri în Anatolia, forțați de cataclisme datorare erupțiilor vulcanice din insula Tera, și e clar că au purtat cu ei limba și desigur și scrierea, care au evoluat în timp. Cercetătorii s-au aplecat mai pțin asupra limbilor pelasgilor și tracilor. Mai serios se face doar recent cercetare în categoria acestor limbi. Cu toate astea se cunoaște că e vorba de indo-europeni. Și mai recent se studiează și scrierea foarte veche Turdaș-Vinca-Gradeșnița-Dispilio, care în opinia mea a lăsat urme pînă-n Anatolia, dacă nu și pînă pe valea Eufratului la sumerieni. Aici așa cum am mai spus opiniile sînt împărțite în pro și contra, în momentul de față. Cu toate astea studierea inscripțiilor e foarte importantă, dacă vrem să lămurim istoria, alături de studierea migrațiilor, fie ele biologice prin expansiunea populației, fie determinate de condiții geologice de calamitate, sau strict istorice cauzate de cuceriri prin ocupație, invazii datorate compartamentului uman.
După Troia au migrat foarte mulți greci în vestul Anatoliei, deși populația majoritară a fost în continuare tracă, iar scrierile trace au supraviețuit pănă tîrziu. Un amestec de latină incipientă alături de împrumuturi grecești. Eu am rețineri și la împrumuturi, deoarece așa cum scrierea liniară B, grecească s-a inspirat din scrierea liniară A, tot la fel și scrierea grecească arhaică, consider că s-a inspirat de la scrierea tracilor anatolieni, asemănătoare cu cea feniciană, iar grecii ne spun că ei ar fi împrumutat de la fenicieni alfabetul, nefiind invenția lor.
în timp grecii au adus și inovații adăugînd grafeme noi și amplificînd numărul lor în alfabet. Din prescurtări de combinații de sunete, sau din împrumuturi de la traci. Astăzi scrierea grecească s-a îndepărtat foarte mult de scrierea clasică sau de elenestică, devenind tot mai mult non-fonetică și adoptînd chiar și accente. Sunetul U marcat cu Y (iupsilon) a fost împrumutat de la scrierea arhaică a tracilor, un fel de Y dar cu brațul de sus din stînga vertical, care marca sunetul U la traci. Brațul de sus din dreapta a coborît jos la picior la scrierea latină și a deveni V, care se pronunță U sau V în funcție de poziție și fonetismul combinației. La greci sunetul V e reprezentat cu B (beta), iar la etrusci mai înainte sunetul V era reprezentat cu un 8, care e aproape de grafemul B. Betacizare versus vetacizare. Beta sau Veta. În latină VERVEX în română BERBEC.
multe din simbolurile de la Turdaș-Vinca apar în scrierea liniară A la minoani, iar mai tîrziu la tracii anatolieni și fenicieni. Asta m-a ajutat să dau valori fonetice. Am stabilit și simboluri pentru cifre și logograme. Cu toate astea mai am mult de lucru pînă mă pot exprima asurpa oricăreia dintre cele amintite, deoarece fonetismul e foarte important, cu toate că am o colecție foarte mare de inscripții datate la dispoziție.
descifrarea inscripțiilor a fost pentru mine o pasiune încă din copilărie. Am fost fascinat de reprezentarea sunetelor, a fonemelor prin grafeme. De silabograme sau de hieroglife, ori cuneiforme. Am ajuns să descifrez texte specializate de matematică în scrierea demotică egipteană, de exemplu dar încă nu pot afirma că pot face asta pentru liniară A sau scrierile tracilor anatolieni, cum ar fi liciană, pentru care am o colecție serioasă de inscripții, poate cea mai numeroasă, față de oricare alta. E valabil și pentru etruscă, unde am clarificat multe din incertitudinile care bîntuie încă în rîndul cercetătorilor, de exemplu grafemul pentru sunetul CÎ (ch), dar de asemenea nu mă pot exprima categoric încă pentru toate grafemele, deoarece și la etrusci au existat variații între zone diferite și în timp. Iar eu pînă nu ajung la o concluzie categorică, nu fac nici-un fel de afirmații. Eventual spun că e posibil, adică îmi dau cu părerea, dar avertizez pe cel cu care dialoghez că e doar o părere, nu o certitudine.
din cauza muncii sisifice depuse de mine, în zeci de ani de zile, nu suport ca afirmațiile mele făcute din convingeri, să fie bricolate și trimise în derizoriu. Dacă te-a deranjat ieșirea mea, eu îmi cer scuze, dar trebuie să analizezi și faptul că m-ai călcat pe bătături perseverent, care m-a dus la explozie! Cu orice discuție mă-ntorceai la romani, ca și cînd istoria începe numai de la ei. Am amintit de exemplu de inscripția trilingvă de la Letoon (Letun) din Licia antică. Nu crezi că e importantă? E de pe vremea cînd perșii controlau vestul anatoliei, după ce i-au învins pe greci. Avem scriere tracă liciană, greacă și aramaică, cu mult timp înainte de intrarea romanilor în șcena istorică și chiar înainte de elenismul datorat lui Alexandru Madcedon. Textul grecesc l-am descifrat, deși nu sînt grec ca să fiu familiarizat, dar încă lucrez la textul lician, mai ales că e diferență de sintaxă și morfologie, în afară de limbă diferită. E valabil și pentru versiunea aramaică. Dacă tracii anatolieni ar fi fost grecizați, liciana ar fi dispărut, dar din păcate lucrurile nu stau așa, atîta timp cît versiunea liciană supraviețuiește alături de greacă și aramaică. Ai făcut efortul să te uiți peste articolul din wikipedia? Mai e un obelisc la Xantus, distrus care stă în picioare doar o treime, în greacă și liciană. Am sute de inscripții în liciană, dar totuși nu am ajuns la concluzii convingătoare. Mai e și timpul în joc, adică evoluția în timp a scrierilor. La toate astea se adaugă și timpul meu fizic de cercetare. Nu mă ocup doar stric de descifrarea inscripțiilor. Și nu uita că odată cu bătrînețea scade și randamentul, vrînd-nevrînd!
eu unul consider că inscripția de la Letun e extraordinar de importantă în descifrarea, nu numai a limbilor, dar și a istoriei. Textul grecesc se cunoaște, la fel și cel aramaic, ele fiind diferite în conținut, dar în continuare cel lician ridică probleme, din cauză că studierea scrierii și limbii liciene e doar de dată recentă. De ce n-a existat interes pentru descifrarea ei(?), e cu totul altă problemă. Adică mai exact, de ce au fost neglijate, mai ales că se știa de existența lor de mult timp, secolul XVIII început de XIX, cînd au fost descoperite foarte multe, unele cărate în Malta, Franța și Anglia.
pentru texte în limba tracilor din Balcani se ocupă Sorin Olteanu, figură controversată și atacată. Cine are dreptate în privința limbii trace din Balcani?! Nu se știe încă. Dar ce facem cu limbile trace din Anatolia? Le ignorăm și nu facem nici-o comparație?
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=369
mai vizitează și saitul lui precum și forumul softpedia la adresa lui!
ca o concluzie convingătoare pot afirma că, există în scrierea liciană grafeme pentru sunete care nu există în limba greacă și nici în limba feniciană, ca de exemplu pentru sunetele CÎ (ch), GÎ, J, DZ, sau pentru diftongi pentru scriere prescurtată, tot specifice scrierii liciene, inexistente în greacă și aramaică. Alfabetul lician e mult mai amplu decît cel grecesc sau fenician, chiar mai amplu decît scrierea în română, deși avem multe sunete specifice în comun cu liciana. Se poate compara cu scrierea chilirică, care ajunsese la un moment dat la vreo 36 de grafeme, tot din aceleași considerente, de sunete specifice, diftongi sau diconsoane. Scrierea chirilică a preluat multe din scrierea liciană. Strămoșii licienilor au fost luvienii, presupuși minoani cretani care au migrat în Anatolia. Minoanii au fost doar un trib al pelasgilor, din Egee și Balcani. Scriere asemănătoare cu a etruscilor a fost descoperită în insula Lemnos, lîngă insula Samotracia. Scrierile pentru mine sînt amprente lingvistice. Grafemele în sine sînt amprente lingvistice.
numerele zis arabice, sînt fals numite acum arabice, deoarece sînt derivate din grafeme care au fost folosite de tracii anatolieni, greci și fenicieni. 2 e N răsturnat la dreapta, 3 e M răsturnat la dreapta, unu e grafemul pentru sunetul I, zero e grafemul pentru sunetul O, 7 e G (gama) inversat, 8 e B, 5 e S, 9 e ro grecesc și lician inversat sau reș în aramaic, de exemplu. Toate au fost derivate din litere comune celor trei alfabete contemporane în vestul Anatoliei, dar ele apar și la Turdaș-Vinca ca grefeme, dar nu și ca cifre. Pentru cifre ei aveau un sistem care e apropiat de reprezentarea cifrelor mai tîrziu la romani. Cifrele zis arabe au înlocuit în Europa cifrele romane. Punii au scris și ei cu alfabet fenician, numit aramaic mai tîrziu. Totul se învîrte în jurul Mediteranei, plecînd de pe valea Dunării, prin Europa sau prin Anatolia, Orientul Mijlociu și nordul Africii, de unde se întîlnesc din nou în Europa, în altă epocă. Cam ăsta-i modul meu de lucru și abordare cînd vine vorba de componenta lingvistică în istorie.
„consideri că numai sursele tale sînt corecte și adevărate.”
Arata-le pe ale tale, care sunt mai corecte si mai adevarate (baga niste carti si pe temele de care te-am intrebat in primul replay si pe alte teme). Arata ce inseamna o sursa adevarata, mult mai buna decat cele pe care le pun eu. E tot ce ti-am cerut. In rest, cu toata polemica pe care iarasi ai insirat-o…save it. Nu am cum sa trec mai departe cu tine, cand ai lasat atatea subiecte in aer, procedand mereu pe principiul „e asa, ca asa am zis eu.n-am bibliografie, dar nu am nevoie”. Doar ca remarca, e ciudat ca il aduci aici pe Sorin Olteanu, care chiar nu impartaseste ideile tale. Imi pare doar rau ca site-ul sau nu mai functioneaza de ceva vreme (probabil ar fi trebuit sa stii), nici forumul sau (intr-adevar interesant), ca as fi fost fericit sa ne folosim de ele. Eu unul astept cu interes articolul pe tema propusa (propusa, nu „indicata”) si sa-ti vad acolo obiectiile punctuale.
Cat despre softpedia forum….am fost pe-acolo destul.
„Eventual spun că e posibil, adică îmi dau cu părerea, dar avertizez pe cel cu care dialoghez că e doar o părere, nu o certitudine.”
La cate afirmatii categorice ai facut, nu sub genericul „parerea mea e ca…” sau estimez ca…” sau ceva de genul nu s-ar spune. Si cand te intrebam de unde vin datele alea, daca tot ceea ce ai fi facut era sa vii cu bibliografia sau sa spui ca sunt ipoteze de-ale tale, s-ar fi salvat o gramada de randuri si energie.
Unul din multele exemple pe care le repet ca mostra: ai citit undeva despre cifrele pierderilor dace si romane in cele doua razboaie, sau le presupui?
Partea a doua acum. Discutia noastra privitor la clipul pe care l-ai pus dincolo sper ca s-a lamurit. Raspunsul meu in care iti spuneam ca da, intr-adevar, m-am referit doar la aiureala cu scheletele si recunosc ca a fost gresit ca nu m-am referit si la partea a doua si postul care a devenit articolul de fata le-am scris in aceeasi seara (nu stiu pe care primul, probabil pe asta), de-aia probabil am mai tinut de afirmatia din prima fraza. Doar mentin parerea ca materialul e compromis total de prima jumatate a continutului sau. E ca si cum te-ai duce la o serata intr-un costum peticit de abziehbild-uri, , cu franjuri si te-ai mira ca lumea nu a avut rabdare sa vada ce camasa super aveai pe dedesupt. Oricum, intelegeam sa fii revoltat pe chestia aia. Atacurile celelalte numai tu stii pentru ce au fost. Nu m-am dat de specialist in lingvistica (am specificat ca sunt puncte de vedere de cititor), am propus doar niste teme de lamurile, mai precis lamurirea unor obiectii pe care le-am intalnit la diversi contestatari. Nu stiu de unde ai dedus ca am dat „indicatii” despre ce ar trebui sa se discute sau sa contina un viitor articol pe tema. Unde am afirmat „ca le am cu sanscrita”? Era doar o propunere, tot de cititor, de a se explica daca si de ce respectarea regulilor de transformare fonetica sunt mai de urmat decat simpla comparare disparata de cuvinte (urechismele). Cazuri care fac exceptie de la aceste reguli si de ce. Probabil te-a suparat faptul ca acest comentariu a devenit articol separat, cum vad ca te-a suparat partea cu urarea de Craciun. Nu e vina mea, eu nu fac parte din administratia blogului, nici nu cred ca am vreun statut privilegiat fata de altii (si nici nu trebuie).
Când îți spui o singură teorie cu o grămadă de argumente, cade toată teoria din cauza unui argument fals.
Ți-am mai explicat în unul din răspunsuri că latinii provin din cursul superior al Dunării și nu au nimic de-a face cu dacii înafară de originea comună proto-indo-europeană. Totuși nu m-ai contrazis și ai continuat să pui teoriile tale dacopate în continuu, acoperindu-ți incompetența cu texte enorme care deviază de la subiectul principal.
Oseții sunt descendenții sciților. Dacă vrei poți să te duci în Caucaz și poți să vezi foarte evident că sunt indo-iranieni.
Cuvântul românesc sută este într-adevăr traco-dac, nici eu nu neg, dar în franceză cent provine din latină centum, la fel și în restul limbilor romanice, se respectă legile fonetice, legi pe care se pare că nu le iei deloc în considerare.
N-ai învățat deloc latină. Aici nu mai e vorba de surse, argumente, e vorba de prostie curată.
Grecii nu spun că au preluat alfabetul de la fenicieni. Este o teorie modernă bazată pe argumente arheologice. Grecii au rearanjat pur și simplu alfabetul fenician pentru a-l adapta propriilor nevoi de foneme.
Cifrele arabice sunt cifre indiene. Un așa-zis specialist ar trebui să știe așa ceva.
Dacă nu ești dacopat, trebuie să arăți că știi să pui niște argumente contradictorii scurte și esențiale, nu să deviezi de la subiect în 70% din text.
limbile nu se studiează după cum scriem pe hîrtie. Fiecare scriere are regulile ortografice. Limbile studiează după pronuție. În franceză se spune SANT nu CHENTUM ca în latină. Sunetul e S nu K. Italienii pronunță CENTO. Englezii scriu CE sau CI și pronunță SE sau SI, nu CE sau CI.
cifrele arabe sînt indiene?! Aud ceva nou. Poate și demonstrați!
poate dovediți și cum latinii vin din cursul superior al Dunării! Latinii se consideră că erau triburi indigene în peninsulă. De curînd italienii reconsideră originea lor indo-europeană a triburilor indigene din peninsulă.
oricum aduceți surse la afirmațiile făcute aici.
dacă mata ești Sorin, te rog să aduci argumente că sînt dacopat. În afară de asta să aduci argumente serioase că imperiul roman nu a fost în criză, dar nu cu cîți goți sau neamuri au mai ucis cînd au fost invadați, pentru că astea nu sînt argumente că nu erau în criză. Deci, dacă aperi romanizarea trebuie mai întîi să cunoști istoria imperiului roman, iar după aceea să deschizi gura despre istoria romanilor.
aberații mai mari decît am citit acum, nu am văzut pînă acum de la Sorin, dacă tu ești Sorin, deși mă îndoiesc.
Ești paranoic. Nu sunt Sorin.
Știu franceză, sunt un vorbitor nativ, și știu cum se pronunță cuvintele cu mult mai bine ca tine. Dacă vrei, te invit la o conversație publică în franceză, deși nu cred că te vei descurca. În plus „cent” se pronunță [ sɑ̃ ].
Ai auzit de schimbări fonologice?
Consoana C pronunțată [ k ] în latină va ajunge la o schimbare fonologică la sfârșitul secolului 1 î.Hr, devenind [ c ] înainte de e și i.
În aproape toate regiunile din imperiul roman palato-velarele se transformă în alveolare sibilante palatalizate.
În franceză alveolara sibilantă palatalizată devine fricativă alveolară.
Sursă de informare pentru argument : Revue romane, Langue et littérature
Pe lângă că nu ai nici cea mai mică cunoștință de lingvistică, nu cunoști nici istoria generală. Caută oriunde vrei tu să te convingi că cifrele arabe sunt cifre indiene, eu îți dau câteva surse, deși ar trebui să te documentezi singur înainte să intri într-o dezbatere.
– http://www-history.mcs.st-and.ac.uk/HistTopics/Arabic_numerals.html
– http://www.britannica.com/topic/Hindu-Arabic-numerals
– http://www.archimedes-lab.org/numeral.html
Mea culpa. Cursul mijlociu al Dunării, nu superior, Austria contemporană totuși, cum am spus mai devreme. Sursă : Istoria lumii în date, 1972.
N-am spus că imperiul roman nu a fost în criză, deci asta trebuie să discuți cu Sorin, nu cu mine, dacă ar fi spus el așa ceva.
Stan, iarasi aduci fragmentele disparate din discutii care au avut loc in alta parte si faci afirmatii care nu se pot evalua, cei care citesc aici neputand vedea contextul. Eu nu criza imperiului am negat-o (si n-am facut-o niciodata), nici tabloul foarte gri per ansamblu din perioada aia (a mai avut loc si o plaga urata in perioada aia, ceva de genul variolei), problemele cu sassanizii etc., ci doar am obiectat asupra vreunei legaturi a retragerii din 271 cu infrangerea pe care a mancat-o Decius in 251, chestie care la 270-271 nu mai era de nici o actualitate. A fost o simpla precizare strict pe aspectul ala, atat. Posturile se gasesc aici:
http://ioncoja.ro/textele-altora/pe-adresa-lui-stan-patitu/
e un „schimb” de replici de acum 8-9 zile, raspunsul meu fiind imediat dupa anul nou (incepe si cu urarea normala zilei de 1. Nu gasesti vreo propozitie in care sa spun ca n-a fost criza sau ca n-au fost o gramada de alte probleme. La baza mai reprosam ca m-am referit la un singur subiect in postul precedent in care m-am adresat catre tine (citatul din discutia topicului respectiv…si nimic altceva), iar tu mi-ai raspuns cu o avalansa de chestii la care nu ma referisem deloc si care nu avea absolut nici o legatura cu Cezar si cu vreo afirmatie a sa despre vreo limba a aquitanilor. Adica chestii care incarca si incurca discutia inutil.
Ati semnat pe un alt topic alaturat cu „Prefer Anonimatul”?
Da. Dar cum văd că am făcut prea multe comentarii cu acest nume, nu mă mai pot numi anonim, deoarece nu pot fi anonim de unul singur.
Vream sa va intreb de etimologia Sarmizegetusei, este corecta explicatia prof.Ioan Russu cetatea de pe munte ? Au mai fost formulate ipotezele cu resedinta zeului Sarmis ( identificat ca fiind Hermes) sau cu o asezare sarmato-geta.
Daca ipoteza Russu ar fi corecta atunci apare corecta si ipoteza ca la Subcetate sa fie adevarata capitala a lui Decebal
În acest moment trebuie să recurg mai degrabă la rațiunea umană decât la știință, resursele disponibile fiind insuficiente, iar timpul prea scurt.
Să vedem cu ce pot începe :
Înainte de a vedea care este sensul cuvântului, trebuie reconstruită pronunția.
Problema principlală este că nu știm cum se pronunța cuvântul la daci, deoarece există riscul foarte mare a unei alofonii în limba latină și greacă a anumitor foneme care sunt foneme separate în limba dacă. Este notat de romani ca Sarmisegetusa.
Concluziile la care am putut ajunge :
– Etimonul „Sarmis” nu dispune de surse fiabile, deci îl putem exclude. Sursele sale sunt Tăblițele de la Sinaia și Dacia Preistorică a lui Densușianu.
– Ipoteza domnului profesor Ioan Russu pare destul de rațională, dar se bazează pe o pronunție aberantă, care ar consta din faptul că vocala frontală care este percepută de romani ar fi fost deschisă, în timp ce dacii o considerau închisă. În latina clasică exista o gamă variată de vocale frontale semiînchise și închise : [ɛ], [e:], [ɪ], [i:].
– Este un răspuns dat mai degrabă din comoditate faptul că ar fi o așezare sarmato-getă. Sursa este contestabilă.
Este nevoie de mai multe săpături arheologice pentru găsirea unor alte inscripții cu un nume similar, dar nu identic, pentru a putea deduce pronunția originală prin efectele alofoniei la greci și romani.
Sorine,
Amice! Amicus
vorba latiniștilor, ai căzut în plasă precum elefantul sau crocodilul, pentru
că te-am zgîndărat intenționat ca să arăt românilor adevărați, nu numai că ești
antidac, dar și că ești împlicit și antiromân. Am strecurat intenționat o inexactitate, ca să produc confuzie, și se te fac să te dai de gol singur. Acum îmi permit și eu să afirm ca alți comentatori aici la dl Coja: cine te plătește din banii românilor, să te plimbi cu rucsacul prin EVROPA, și să le calci în picioare românilor, ISTORIA ADEVĂRATĂ?
Te-am aruncat pentru a treia oară în istoria dacilor sud-dunăreni, iar tu ce-ai făcut(?), i-ai ascuns din nou sub covor, precum pisica rahatul în pămînt. Același lucru ai făcut aruncînd în derizoriu cu schetele de uriași, subiectul arzător al istoriei românilor, care se cheamă ARGEDAVA LUI BUREBISTA și istoria preromană a dacilor. Trădători au fost și înainte, nu ești tu ceva nou în istorie, așa cum și Decebal a fost trădat. De trădători nu duce pămîntul lipsă, nu numai pe pămîntul dacilor, dar și în prezent pe pămîntul românilor, descendenții legitimi ai traco-geto-dacilor, cît și pe pămîntul neamurilor de pretutindeni.
De ce n-avea voie Decebal să treacă Dunărea, ca să-i elibereze pe dacii sud-dunăreni, atacînd romanii într-un moment de cumpănă în istoria lor, în opinia ta de nerușinat anti-patriot? Decebal a fost unul din cei mai mari patrioți ai românilor din toate timpurile, și soldații daci care s-au jertfit pentru neatîrnare, tot cei mari patrioți din istoria românilor. Dar tu ești un tip nesimțit, nu de bun simț, adică simțit, cum te etichetează gazda, care idolatrizează cuceritorul, călcînd în picioare istoria dacilor și implicit a românilor. Neobrăzat nici măcar nu pot să folosesc la adresa ta, pentru că nici măcar n-ai obraz. Ca să pot spune așa ceva, trebuia mai întîi să ai obraz, dar tu nu ai, pentru că dacă ești român și-ți vinzi neamul pe-un pun de gologani, tot trădător se cheamă, deși mă îndoiesc c-ai fi român.
Te-am provocat la discuție și cu columna lui Traian, cel mai mare monument de comemorare a victoriei pe care romanii l-au construit vreodată. Asta ca să arate importanța cuceririi Daciei nord-dunărene în istoria lor, care nu era numai o victorie de cuceritor militar, dar și una de cuceritor economic. Visteria Romei se golise înante de Traian. Romanilor le trebuia aurul dacilor ca să redreseze imperiul care se clătina peste tot, din cauza revoltelor militare pentru că soldații nu erau plătiți corespunzător și nici aprovizionați la timp. Războaile se duc cu bani, mîncare, haine și echipament militar. Războaile dacice au fost pentru romani cele mai sîngeroase din istoria lor, iar ocupația Daciei Felix cea mai costisitoare din istoria lor, cu toate că au cărat cu nemiluita aur și alte bogății în timpul ocupației. Dacia a fost ultimul bastion cîștigat de romani în istoria lor și primul pierdut. Papalitatea a vrut să demoleze columna lui Traian, ocazie cu care se ștergea din istorie și cea mai mare victorie a romanilor, nu numai istoria dacilor cuceriți. Noroc cu urmașii romanilor din Roma care s-au opus, pentru că erau conștienți de faptul că cineva vrea să-i șteargă din istorie, și astfel columna lui Traian a supraviețuit, chiar dacă statuia lui Traian a fost înlocuită cu cea a Sfîntului Petru. Dar nu e tîrziu pentru unul ca tine să-i pună o bombă, ca să-i șteargă pe daci din istorie, dar nu uita că-i ștergi din istorie totodată și pe favoriții tăi romani, deși pot
afirma acum, că nu ești nici măcar romanofil, deoarece nu le cunoști istoria, și
dac-ai putea ai ascunde și columna lui Traian sub covor, numai ca să-i ștergi
pe daci din istorie. Dar fi atent că dacii au foarte multe statui prin Roma,
chiar pe arcul de triumf al lui Constantin cel Mare! Trebuie să mergi foarte
bine pregătit.
Ai auzit vreodată de terorism istoric? Ai auzit că mai nou se șterg neamuri din istorie și cu bombe, nu numai cu pana pe hîrtie? Ai auzit că în Irac sau Afganistat au fost distruse monumente antice, și sustrase antichități? Și cine știe ce s-o mai fi întîmplat și-n Libia?! Ai auzit de licitații de antichități? Ai auzit că mai nou ale dacilor au mare trecere pe piața licitațiilor de antichități? Ai auzit că Aisis, manipulat de mai marii lumii, a distrus monumente antice și sustras antichități din Siria și Irac? Ce mai aștepți? du-te și pune o bombă la columna lui Traian! Poapte-poate îi ștergi din istorie pe daci, strămoșii românilor!
Acum mai nou ești și specialist în lingvistică, și-i dai directive dlui Coja, ce să facă în domeniul lui. Dimineața cînd te scoli spală-te bine pe ochi și citește-ți
comentariile, ca să vezi că n-ai habar nici măcar să scrii în limba română,
darămi-te să te angajezi în discuții de lingvistică, afaristule – pafaristule! Orice limbă se studiează prin comparație, inclusiv dpdv al sintaxei, al morfologiei, declinării genurilor, pronumelor personale, lexicului și desigur, și al foneticii și ortografiei, etc. Bașca că nu ești numai un specialist în comparație lingvistică, între latină și română, dar pe deasupra mai sugerezi și sanscrita. Nu numai că n-ai habar cu ce se mămîncă, dar nici n-ai habar că e mult mai bătrînă decît romanii tăi. Asta denotă că abordezi problema ANACRONIC, nici măcar SINCRONIC sau DIACRONIC. Anacronismul tău istoric și genetic, de care-ai dat dovadă, se răsfrînge acum și asupra anacronismului lingvistic. Ai auzit vreodată de VEDELE SANSCRITE? De la indo-europeanul VEDE și românescul a VEDEA? A ajuns în India cu mult înainte de a se naște romanii și limba latină. Indienii au confirmat prin termenul de ARIAN, om alb, că europenii au ajuns în India, nu invers, ca noi astăzi să-i numim manipulativ Indo-Europeni, adică vezi Doamne(!), procesul a avut loc în sens invers, din India spre Europa. Cel care a definit și denumit corect indo-europenii a fost Hașdeu, cu termenul ARIO-EUROPEI, deoarece exprimă implicit nu numai direcția transmiterii, dar și etnia celor care au transmis, transmițători sau EMIȚĂTORI, cum ne învață teoria structuralistă, indienilor care au fost RECEPTORI. Din cauza asta s-au păstrat prin sanscrită cuvinte nu numai cu rezonanță, dar și cu semantică românească în nord-vestul Indiei.
În afară de ANACRONIC, SINCRONIC și DIACRONIC, mai există și un alt moment în cercetarea istorică, cel PROTOCRONIC, pe care vezi Doamne(!), doar dacopații îl practică. Se practică încă din antichitate, cel puțin de la egipteni care declarau că frigienii au inventat roata, și se practică și-n ziua de astăzi, că grecii au fost prima civilizație, iar evreii că sînt cel mai vechi neam pe pămînt.
Mă acuzi pe mine că tratez subiectele cu superficialitate, cînd tu le trimiți în derizoriu intenționat, cînd vine vorba de daci și descendența românilor din daci. Că vezi Doamne(!), fac diversiune aruncînd cu alte zece subiecte, în loc să răspund la întrebările tale. Cînd eu arunc cu alte 10 subiecte, nu este pentru că evit sau fac diversiune, așa cum m-acuzi tu pe mine dar faci tu continuu, ci pentru că cele 10 subiecte aruncate de mine se leagă de subiectul în discuție. Din păcate mintea ta îngustă nu poate să guste. A îngusta lucrurile înseamnă a nu le gusta. Asta o face numai cineva care are mintea îngustă ca tine.
Cine ești tu să-mi pui mie întrebări, atîta timp cît n-ai răspuns la nici-una din ale mele, iar pe deasupra iei în derizoriu istoria românilor și faci diveriune, de
exemplu de la subiectul ARGEDAVA la schelete de uriași, dezavuînd istoria
arzătoare a daco-românilor numită ARGEDAVA. Probabil te bucuri și-ți rîzi în
barbă că a ajuns un maidan de gunoaie și mai marii României vor să bage
buldozărele și excavatoarele?! Apari numai să mă bricolezi cu textele care-ți
convin ție pentru a mă arunca în degringolada cu dacist-dacoman-dacopat, iar pe deasupra îmi ceri să dau citate și să-ți mai și răspund la întrebări. Tu nu
ești nici măcar romanofil, nu numai romanoman sau romanopat, deoarece nu
cunoști nici măcar istoria romanilor, nu numai a românilor, pe care-i fluturi ca singura componentă majoră a formării neamului românesc. Nu meritai nici-o atenție, din cauzele arătate mai sus și mai ales din acest motiv. Am făcut-o doar ca să-ți arăt goliciunea, nu numai trupească, dar și din cap, indiferent dacă ești român sau alogen.
Ia și citește ce-i scrie îngerul bisericii din Laodicea, dar nu uita să te speli pe ochi, pentru că și comentariul ăsta al meu l-ai băgat sub covor să nu se vadă! Și nu uita că Laodicea a fost sora lui Priam, regele Troiei, căsătorită cu Telefus, regele Misiei, iar biserca Laodicea se afla tot la traci pe vremea lui Ion, autorul Apocalipsei. Asta ca să-ți dau și-o amprentă lingvistică, deși nu meriți, dar sînt nevoit, pentru că trebuie să te fac să-ți vezi goliciunea, atît trupească cît și cea spirituală, de care dai dovadă cu vîrf și-ndesat, indiferent dacă ești român sau alogen. Goliciunea trupească și spirituală n-au etnie.
Vrei mereu lincuri. Nici cînd ți le dau nu-s bune. Ia de-aici lincuri care mi le cereai! Dar vezi să faci analize comparative între ce spun versiunile străine și ce spune versiunea scurtă românească, ca să nu mai vorbim de traducerile lor în alte limbi, prost făcute de unii ca tine, cu scopul de a ne deforma istoria în ochii lumii.
https://en.wikipedia.org/wiki/Domitian's_Dacian_War
https://en.wikipedia.org/wiki/Trajan's_Dacian_Wars
https://en.wikipedia.org/wiki/First_Dacian_War
https://en.wikipedia.org/wiki/Second_Dacian_War
Și nu uita să vizionezi pînă la capăt problema arheologică ARGEDAVA, lăsînd de-oparte derizoriul cu oasele de uriași, și ascunzînd sub covor buldozărele și excavatoarele pregătite, încă de pe vremea lui Ceauș-ESCU, și reluate de
post-decembriști, indiferent dacă ești român sau alogen!
https://www.youtube.com/watch?v=DhSO5clCo4Y
Amicus Sorin, pot declara fără nici-un fel de rețineri că, ești un terchea-berchea semidoct, nu doct așa cum te susține dl Coja, și nici de bun simț, ci un NESIMȚIT, care indiferent c-ai fi român sau alogen, vinzi istoria românilor pe-un pumn de galbeni, plimbîndu-te cu rucsacul în spate și pe banii românilor prin EVROPA, în timp ce visezi la un post în parlamentul european,
MĂSLUIND, MISTIFICÎND și MANIPULÎND identitatea românilor, adică istoria și limba lor. Mai nou încercai și-n genetică, că de(!), ești un doct de bun simț
în toate, după opinia dlui Coja. Dar din păcate bine te-au întrebat colegii de
discuții: pe ce bani ai tu timp să calci istoria românilor în picioare, așa cum
autoritățile calcă-n picioare sistematic urmele dacilor, strămoșii românilor?
Cine te plătește și din ce fonduri?
Ai exprimat toata frustrarea care zace in tine. Chiar te chinuie rau complexele.
Baga sursa care sa dea datele concrete privitoare la pierderile de ambele tabere in razboaiele daco-romane. Asta te intrebasem. Lasa gargara. Ti-am mai spus, te comporti ca un pusti tupeist prins la copiat, care tot el face gura in momentul ala. Mai ai datorii:
-citatul cu Traian, prin care acesta ar pretinde ca se intoarce in tara strabunilor sai. (unde se gaseste, la ce autor, trimitere)
-studiul genetic al italienilor, in care ei spun ca italienii se trag din traci. (link)
–studiul care echivaleaza etruscii cu tracii (LINK).
–linkuri referitoare la pasul roman care il dau ca fiind 0.74m
–sursa, studiu, lucrarea, orice, care diferentiaza Dacia Traiana de
Dacia Romana…asa, ca sa vad ca nu e o hotarare ad-hoc a dv. (acelasi
lucru, LINK, fara alte divagatii)
-sursa concreta care sa prezinte numarul pierderilor de ambele tabere (daci si romani) in cele 2 razboaie. (asta adaugata de curand)
-nu ai raspuns la o intrebare a mea, adica ai afirmat „Burebista la ajutat cu Cosoni pe Brutus și cu armată.”, iar eu te-am intrebat „Impotriva cui?”
ca sa amintesc cateva.
Referitor la prezumtiva capacitate de mobilizare a Daciei lui Decebal (oricum marcat cu „unknown” numarul efectiv de combatanti), gasesti datele aici (am discutat de cartea asta nu o data pe blog):
https://books.google.de/books?id=swDMiX4_9GIC&printsec=frontcover&hl=de&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
Cifra este oricum foarte, foarte mult exagerata, chiar daca ai lua in considerare si pe cei cunoscuti mai tarziu drept dacii liberi (care oricum nu au luptat alaturi de Decebal). Sunt inca dispute daca numarul combatantilor de care dispunea Burebista ar fi ajuns intr-adevar la 200.000 asa cum spunea Strabo (desi e incomparabil mai plauzibil).
Asta (cifra sugerata de Schmitz) nu calca totusi granita ridicolului, precum asta (probabil facuta dupa 6 beri si 4 tzuici):
https://adsumus.wordpress.com/2008/01/15/incercare-de-calcul-demografic-dacii-la-vremea-invaziei-lui-traian/
„Dar vezi să faci analize comparative între ce spun versiunile străine și ce spune versiunea scurtă românească,”
Wikipedia e cea mai primara sursa posibila de informare asupra evenimentelor istorice. Citeste Xenopol, Intaia expeditie a lui Traian, respectiv A doua expeditie a lui Traian (eu unul il consider cel mai bun istoric al rom^nilor)
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/Xenopol-vol1/lupteledacilorcuromanii2.pdf
http://www.unibuc.ro/CLASSICA/Xenopol-vol1/lupteledacilorcuromanii3.pdf
ori Istoria militara a Daciei Romane a lui Christescu
http://de.scribd.com/doc/98448048/Christescu-1937-Istoria-Militara-a-Daciei-Romane#scribd
Ori Giurescu, Istoria Rom^nilor
https://docs.google.com/file/d/0B8A1XwltvJcrM1A3cXJDMlNjOUk/edit
Daca vrei un autor strain, cu o lucrare ampla:
http://sarmizegetusa.org/cetati/Sarmizegetusa%20Regia
dai scroll pina jos si il gasesti pe Everett Wheeler.
Ceea ce nu te-ai prins este ca daca istoriografia rom^na da in general cifre estimative mai mici pentru forta combatanta daca, nu o face „contra dacilor” (e doar obsesia ta), ci mai curand pentru a pastra atitudinea rezervata in lipsa de date suficiente, si poate chiar partinitor, pentru a sublinia mai mult eroismul dacilor, adica faptul ca au luptat impotriva imperiului roman, dispunand de forte militare inferioare numeric. E impresionant Vasluiul (batalia) tocmai pentru ca Stefan, cu 47-48mii de oameni a infrant peste 100 de mii de turci.
Dupa Michael Schmitz, dacii i-au depasit numeric grav pe romani, in primul razboi chiar cu 2:1. Deci dupa el, Decebal, dispunand de o forta de lupta de un sfert de milion de oameni, pierde pe terenul propriu, pe care il cunostea, in fata romanilor care erau cam de 2 ori mai putini (asta considerand toata forta concentrata in zona, forta efectiva de invazie care a trecut Dunarea fiind mai mica).
Pun aici o caracterizare de pe Velico Dacus a dacomanului model:
„- lipsa celor 7 ani de-acasă
– lipsa crasă de logică
– lipsa crasă de cunoștințe despre subiect
– infatuare nefondată (ei nu discută, ei știu mai mult decât toți la un loc)
– nu își recunosc greșelile nici arși cu fierul roșu
-nu răspund la nici o întrebare la obiect, deoarece nu dețin răspunsul, din această cauză și pentru a ascunde acest fapt, o iau pe arătură și deschid alte 10 subiecte în locul unui răspuns simplu și la obiect.”
Ultimele 2 te caracterizeaza perfect. Ultima parca ar purta numele tau (nu ca celelalte nu ti s-ar potrivi si ele…). Imi aduci perfect aminte de un altul care acu vreo doi ani posta pe aici (Dan Calin Tocaciu).
„ca să vezi că n-ai habar nici măcar să scrii în limba română,
DARĂMI-TE să te angajezi în discuții de lingvistică, afaristule – pafaristule!”
Ooo, din partea ta, dupa cum se vede, e un compliment. xD
la români e o vorbă, cînd unul în vîrstă se adresează unuia mai tînăr îi spune taică, iar dacă e invers, îi spune neică. Dacă e vorba de femei se spune maică și tanti.
așa că taică Sorine,
nu sînt frustrat nici material și nici cultural, spre deosebire de tine. Ți-am dat șansa cu Argedava de trei ori înainte și nu ai reacționat deloc, mai mult ai luat în derizoriu și-ai bătut șaua mai departe de trei ori cu dacomania lui nea Stan și mișto cu oasele de uriași. Ai procedat bine? Eu unul nu cred.
te-ai corectat foarte tîrziu. Eu dau dreptul oricui să se gîndească bine de tot, de trei ori, Ai ratat momentul.
ți-am mai spus că lincuri nu-ți mai dau, și nici nu-ți mai răspund la întrebări. Dacă nu știi să descjfrezi un text în engleză și să faci comparații cu textul în limba română, n-am ce-ți face. Dar dacă știi și continui să ceri lincuri, aruncînd totul în derizoriu, atunci e foarte grav. Tendința să desconsideri trimiterile, mai ales la surse, nu la cei care le citează, e foarte grav, și-am observat abordarea asta a ta și față de alți colegi de discuții.
tu ești un personaj ciudat, care oscilează între una și alta. Nu vreau să le numesc, și nu te exprimi pozitiv niciodată la adresa dacilor, dar pretinzi că nu negi elementul dac în etnogeneza românilor. Asta e o mare contradicție. iar dacă ți-e frică să recunoști sau să aduci argumente pentru elementul dac, nu mai pretinde că tu accepți și elementul dac, atîta timp cît îi dai într-una cu romanii.
după ce mă bricolezi de atîta timp, cred că am și eu dreptul să spun ajunge. Se vede clar programul după care lucrezi. Ți-au atras și alții atenția cu mult înaintea mea. Iar dacă nu-ți dai seama n-am ce-ți face. Eu am avut răbdare și am sperat că te vei echilibra, dar m-am înșelat.
în afară de asta cine ești tu să mă iei pe mine la-ntrebări cu lincuri? De ce trebuie ca eu să mă justific mereu față de tine, cînd tu te-nvîrți după deget? Și mai află un lucru, că nu pun aici pe ecranul de sticlă tot ce studiez eu. E valabil și pentru dl Coja, cît și pentru ceilalți comentatori, și nu trebuie nimeni să-ți dea ție socoteală pentru asta, nu numai eu. În plus nu uita că între lincuri și surse e mare diferență.
tot timpul ai impresia că știi tot, că numai ce știi tu din sursele pe care le iei e adevărat. Ar trebui să-ți pui întrebări serioase, dacă așa stau lucrurile. Deci uită de mine pentru că dialogul cu mine se încheie aici, mai ales că tu m-ai bricolat continuu, nu eu pe tine. Și nu uita că totul are o limită. Probabil amîndoi am atins-o?!
„tot timpul ai impresia că știi tot, că numai ce știi tu din sursele pe care le iei e adevărat.”
Nu, eu intotdeauna imi acopar afirmatiile, iar cand fac o trimitere, o fac cum trebuie (autor, pagina), pe cand tu nu o faci niciodata. Ceea ce afirmi e intodeauna adevarat, pentru ca afirmi tu. Tu esti sursa singura necesara si suficienta.
„ți-am mai spus că lincuri nu-ți mai dau”
exprima-te corect, deci nu „nu iti MAI dau”, pentru ca nu ai facut-o niciodata. La nici una din intrebarile din lista (si mai sunt destule). Nu ai de unde pune, ca sunt chifle.
Ai fost prins din prima la copiat, in primul post pe care l-am vazut de la tine pe blog (la revenirea ta) ai vehiculat un citat fals (despre Traian), apoi te intrebai ce au adus romanii in Dacia.
Reproduc citatul din postul tau, pentru a nu fi discutii:
„Ce cadou ne-a făcut Traian nouă? Mai ales că și el pretindea că s-a întors în patria strămoșilor lui?”
iar raspunsul meu la aceasta idee a fost:
„Atentie cu chestia asta. E un hoax. Nu a pretins nicicand asa ceva decat intr-o inventie a lui Savescu-Chelaru. Adica citatul acela lui Dio Chrysostom e pura inventie, nu exista. La fel cum s-a atribuit tot un citat fals (inexistent, nu ca trunchiat sau modificat) lui Dio Cassius ( acela cu „sa nu uitam ca Traian a fost trac veritabil,
razboaiele cu dacii au fost fratricide….etc”). Sunt multe din astea. Si cel atribuit lui Horatiu din Ode de exemplu. Stiti probabil, ala cica din Ode I.20 : „Dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă
latină”. E curat facatura.
In Dacia a fost un razboi sangeros.
In razboi oamenii mor, de ambele parti (nu am vrut sa fiu cinic, sa nu fiu inteles gresit, doar ca pur si simplu nu am alta exprimare mai buna
in cazul asta). Cand e vorba de un al doilea razboi, e si mai grav. A avut o rafuiala mare cu Decebal practic, nu cu toti dacii. Dacia a avut totusi pina la urma cel mai mare numar de orase colonii din imperiu, luat bineinteles la suprafata provinciei. Una dintre cele mai dense infrastructuri, la fel, raportat la suprafata. Iar Ulpiei (ajunsa si ea oras colonia si capitala provinciei) i-a spus tot Sarmisegetuza.
Just saying :)”
Asta e TOT postul meu. Care va sa zica, ti-am atras atentia asupra unui fals (fara sa te fi acuzat), apoi ti-am raspuns la a doua parte, fara sa fi denigrat pe cineva sau sa fi elogiat pe careva. Am vorbit de date perfect verificabile (si pentru care am dat surse).
Asta a fost primul contact al nostru. Prins la copiat (te-ai simtit cu musca), ai replicat ca postul meu e „impertinent” si chipurile am facut eu vreo apoplexie la Dacia si am facut vreun elogiu romanizarii:
„dragă Sorinel,
una rece alta caldă. Pregătisem un răspuns de 3 pagini A4 la întrebările pertinente de mai jos, dar după ce am citit răspunsul ăsta impertinent, m-am decis să nu ți-l mai trimit. tu ai niște obsesii patologice, cînd vine vorba de Dacia, daci și daciști. Faci apoplexie și te apuci de zeificarea romanilor și aduci elogii romanizării și a latinizării.”
Cu alte cuvinte, ai cautat si un pretext sa nu mai fie nevoie „sa dai linkuri”. Apoi ai turnat chifla dupa chifla.
„Ți-am dat șansa cu Argedava de trei ori înainte”
Ce sansa mi-ai dat tu MIE cu Argedava? Cand mi-ai postat tu despre asa ceva?
„Și mai află un lucru, că nu pun aici pe ecranul de sticlă tot ce studiez eu.”
Snif-snif…ce sa mai vorbim…tu nici macar nu stii ce contine wikipedia, sursa basica.
„Asta e o mare contradicție. iar dacă ți-e frică să recunoști sau să aduci argumente pentru elementul dac, ”
Minti pe cum respiri. Pe probate. Iti pot scoate daca e cazul bucati din postarile mele.
„Deci uită de mine pentru că dialogul cu mine se încheie aici,”
Util pentru tine pe viitor, trebuie sa inveti abecedarul logicii si al felului cum se sutine un argument. Si sa nu mai lansezi fabulatii. Altfel faci doar clovnerie.
Si nu, nu o sa-i las niciodata netaxati pe cei ca tine, nici sa nu te gandesti. Toarna tu o noua chifla, o noua duda de neprobat si o sa ma intalnesti din nou. Daca ar fi doar legat de ceea ce cred eu, as da din maini a lehamite si as lasa sa treaca. Problema e ca daca se procedeaza asa, va ajunge internetul sa se infecteze cu fabulatii lansate de cei ca tine (s-a infectat destul cu alde N Savescu si suita). Tu torni gogoasa aici (si bineinteles, cum spuneam, nu ai nevoie sa le probezi, ca tu esti proba insasi), iar un sarac cu duhul o transmite…”pai scrie pe net, a spus-o unu’ Stan Patitu”.