Un proiect de pornire la actiune

De mai multa vreme observ un fenomen imbucurator: in societatea romaneasca apar actiuni care, fara a avea vre-un caracter politic, au un pronuntat iz legionar, adica respecta intru-totul doctrina legionara. In Bucuresti, doi oameni de suflet au infiintat un serviciu gratuit de taximetrie. Suni, spui ca esti un om nacajit si fara bani care trebuie sa ajunga la spital si unul din cei doi vine cu masina lui, pe benzina lui, pe banii si din timpul lui, ca sa faca un bine unui semen necunoscut, dar care are nevoie de ajutor. La Cluj a aparut initiativa „O masa calda“. Niste insufletiti de o idee generoasa, pun la dispozitia celor fara mijloace o masa calda, gratuita. Au inchiriat o sala de pe la primarie, aduna mancarurile ramase pe la restaurante, pun bani de la ei, aduna donatii in scopul acesta caritabil. Sunt activitati laudabile, care dovedesc un spirit civic in urcare.

De remarcat un singur lucru: oricine incearca sa fie altruist, sa-si ajute aproapele, sa-si jertfeasca timpul si castigurile pentru altul, e crestin, chiar daca nu prea da pe la biserica si respecta doctrina legionara, chiar daca n-o cunoaste. Este un semn ca timpul nu mai are rabdare si momentul in care mase mari de oameni se vor inregimenta sub flamura doctrinei legionare se apropie. Micul bulgare de zapada se va transofrma intr-o uriasa alvalansa, de neoprit.

Pe blogul dumneavoastra, domnule Profesor, apar mereu apeluri scrise din toata inima de vizitatorii dumneavoastra, care va roaga sa porniti la actiune. Chiar ieri Miroslav facea un astfel de apel. In conceptia lui, infiintarea unui partid pe care dumneavoastra sa-l conduceti ar fi solutia. Eu sunt un simplu vizitator pe blogul dumneavoasta si-mi iau nemaipomenita aroganta de a sugera niste cai care, dupa parerea mea, ar duce la reinvierea miscarii. Nu o sa ma supar nici daca ma veti combate, nici daca veti avea alta parere, atat dumneavoastra, cat si cititorii de pe blog. E o incercare pe care mi-o asum in intregime. Daca va ramane fara ecou, o sa zic si eu ce-am invatat de la dumneavoastra: N-a fost sa fie!

Eu cred ca viata politica din Romania in momentul actual a atins apogeul mizeriei si ticalosiei. Daca se va forma un partid, va fi neaparat aruncat in troaca politicii si atunci, inevitabil, se va murdari si porci, frecandu-se de lucruri mizere. Nu cred ca, adunand membri ca oricare alt partid, acesti membri vor fi de alt calibru moral, ca sa reziste presiunilor coruptiei. Unii vor lua drumul lui Stelescu si actiunea va fi compromisa. Nu mai pun in discutie faptul ca daca acest partid se va dovedi cumva mai cu mot decat altele, va fi usor de inscenat un scenariu si acuzat de…legionarism, ceea ce va duce inevitabil la interzicerea partidului, de preferat exact in ultima zi a campaniei electorale, dupa exemplele din anii 30. Apoi, un partid are nevoie de fonduri. Cum ai nevoie de bani, cum incepe sa se clatine esafodajul. Apoi, un partid are un statut. Acolo trebuie sa se reflecte „democratia“, altfel partidul nu va fi inscris oficial. I se vor pune piedici imense.

In concluzie, cred cu tarie ca pe calea politica insuccesul este previzibil iar miscarea noastra, oricat de bine intentionata ar fi, va fi infranta. Vom compromite in acest fel atat doctrina legionara, cat si memoria unor eroi ai neamului, precum Capitanul, Mota si Marin, Generalul Cantacuzino, etc.

Exista insa o cale ce nu poate fi atacata nici pe cale legala, nici morala. Eu lucrez la un astfel de concept de aproape doi ani. Mi-am cristalizat unele idei pe care doresc sa le confrunt cu „publicul“, adica cu vizitatorii acestui blog. Vom da drumul, daca domnul Profesor va fi de acord, unei debateri deschise pe aceste idei. Sper din tot sufletul ca in curand sa pot prezenta conceptul acesta in intregime, chiar pe acest blog. E o munca de care sunt foarte constient ca depaseste cu mult puterile unui singur om. Dar fiindca tineretul care vine din urma vrea actiune, sa le dam posibilitatea sa lucreze la un astfel de concept, inainte de a trece la fapte. Fiindca fara un plan bine chibzuit nu se poate. Planul trebuie bine structurat, sa fie echilibrat si realist. Eu zic ca planul meu este realizabil si acesibil fiecaruia care doreste sa se implice si sa actioneze.

In primul rand, daca i-am spus miscare apolitica, nu inseamna ca e fara organizare. Aceasta miscare trebuie sa aiba un centru de comanda. Fiindca „democratia“ stim cu totii unde duce, in miscare noastra nu va fi asa ceva. Va exista un nucleu care va conduce actiunea cu drepturi absolute, dar bazate pe principiile legionare. Fiindca domnul Profesor are autoritatea, experienta si capacitatea de a forma si conduce un astfel de nucleu, cred ca va fi persoana recomandata pentru acest post.
Acest „centru de comanda“ va avea functia de a dirija si supraveghea actiunile din teritoriu, respectiv omologarea unor asociatii care actioneaza conform doctrinei legionare si ale celor 6 legi de baza ale legionarului. Si ca sa nu se sperie necunoscatorii, cele 6 legi sunt legea muncii, educatiei, tacerii, onoarei, disciplinei si ajutorului.

Aceste cuiburi vor trebui formate de oameni de initiativa din teritoriu. De exemplu, sa spunem ca Miroslav traieste intr-o zona in care s-au facut taieri ilegale de paduri. Exista o mafie, in care e implicat primarul, padurarii zonei si niste afaceristi nenorociti. Miroslav ia contact cu toti cei care au fost pagubiti, pentru ca banditii au taiat si padurile particularilor. Oamenii fac un comitet de actiune si se duc la primar si-l avertizeaza, fac apoi o plangere la DNA, iau contact cu presa, organizeaza echipe care pazesc padurile care au mai ramas, fac agitatie printre sateni. Dar Miroslav nu are nici macar un singur copac in padure, el s-a implicat doar in virtutea legii ajutorului si al onoarei. Ascendentul lui moral asupra celor care au fost afectati va creste. El devine, fara sa se gandeasca la asta, seful unui cuib foarte puternic. El ia si initiativa de a deschide un blog in care sa prezinte convingator si cu fotografii lupta lor. Apoi, Miroslav se implica in actiuni de impadurire, ia contact cu scoala din sat, implica copii in actiunea de plantare a copacilor.

Apoi, la un moment dat, Miroslav face o cerere de a intra in asociatia cuiburilor condusa de domnul Profesor. Se ia blogul la cercetat, junalul scris al cuibului iar cineva din conducerea judeteana vine la fata locului sa-i cunoasca direct pe Miroslav si ai lui. Validarea este o chestiune de rutina cu astfel de oameni, astfel ca cuibul lui Miroslav intra in banca de date a organizatiei.

La un moment dat, Miroslav, care traieste intr-o zona muntoasa, sa zicem in zona Semenicului, pune pe roate un mic atelier de facut butoaie. Are probleme cu desfacerea. Dar in banca de date este inregistrat un cuib viticol de la Dragasani, care are mare nevoie de butoaie. Se pun in legatura cele doua cuiburi si afacerea se va face imediat, pe baza de incredere absoluta.

Astfel se vor face afaceri intre cuibuirile din Dabuleni, care produc pepeni si nu prea stiu unde sa-i vanda, altii produc cartofi si n-au desfacere. Avand si un caracter economic, cuiburile vor avea puterea de a se autofinanta. In acest fel cuibul nu va avea nevoie de nicio finantare externa!

Actiunile se vor multiplica prin schimb de experienta. O cetatuie din Moldova a infiintat un atelier de tesut covoare, dar nu au decat un razboi, si ala vechi de 100 de ani, putred pe jumatate. Miroslav se angajeaza sa mearga acolo si sa ia planul acelui razboi de tesut. Vine acasa si face 10 razboaie, pe care le duce in Moldova. Aceia nu au bani, sunt la inceput, dar vor plati cu covoare. Peste o luna Miroslav primeste pentru razboaiele lui cantiatea convenita de covoare, pe care un comerciant sarb le cumpara pe loc pentru ca sunt frumoase si tesute de mana, lucru extrem de cautat in occident.

Toate aceste activitati le va coordona „centrul de comanda“. El va avea putere de decizie absoluta, el nu are nevoie de un statut „democratic“ care mai mult incurca. Statutul nostru va fi doctrina legionara. Daca cineva calca cele 6 legi ale cuibului, va fi exclus imediat din organizatie. Sa zicem ca Miroslav este inselat si nu primeste covoarele asa cum s-a convenit. Cetatuia moldoveana va fi exclusa imediat si stearsa din baza de date a organizatiei. In felul aceste se poate asigura bunul mers al afacerilor, corectitudinea lor.

Se pot introduce apoi in banca de date mici pensiuni, care prin servicii si preturi modeste, pot fi recomandate membrilor organizatiei ca sa le viziteze, se poate face un cont tip CAR, cu fonduri de ajutorare ale celor in necaz, de acordat credite cuiburilor ce vor sa porneasca activitati economice si nu au fonduri…dar ma opresc aici. Imaginatia si spiritul de initiativa al fiecaruia care vrea sa poarte camasa verde trebuie sa se manifeste independent, nu sa astepte sa fie manati de la spate. Astfel se va face si autoeducatia in cadrul cuibului, se va intari spiritul de disciplina, se vor forma, alege si cali oameni de toata isprava, care vor dovedi aptitudini de conducator tocmai prin succesele economice pe care le va obtine cuibul lui.

Incet incet organizatia se va mari, in acelasi sat vor apare mai multe cuiburi, iar ele vor putea la un moment dat infuenta politica acelui sat prin alegerea unor reprezentanti de-ai lor drept consilieri sau primari. Si astfel, detinand puterea economica, cuiburile vor atrage dupa ele si obtinerea puterii politice.

In momentul in care coruptia va fi eradicata la baza, va fi foarte usor de a fi eradicata la varf. As putea spune ca va disparea de la sine. Pentru ca coruptia generalizata se bazeaza pe oameni fara caracter, pe slugi josnice, pe oameni fara demnitate, care cunosc aceste acte, dar tac. Cu oameni constienti si activi, cinstiti si corecti, coruptia nu va mai avea nicio sansa.

Miroslav, sfatul meu este de a nu te subaprecia si nu astepta ca altii sa inceapa ceva iar tu sa te alipesti lor. Ia initiativa, cauta oameni cu care te potrivesti, incepeti actiunile voastre, indiferent cat de mici si de neinsemnate ar fi. Am scris undeva odata ca miscarea legionara este organizata dupa o lege intalnita la pasarile calatoare. Fiecare cuib isi creste singur puii, dar cand e sa treaca marea, se unesc in stoluri imense, ca sa se ajute unele pe altele sa invinga toate greutatile ivite in cale.

Pe noi ne-a facut Dumnezeu dupa chipul si asemanarea lui, ne-a facut stapani peste tot pamantul. Daca nici macar ce pot face niste randunele nu suntem in stare sa facem, atunci n-are nici un rost sa ne mai racim gura de pomana.

 

Text primit de la dl Călin Kasper. Să-l rumegăm pe îndelete! Primul pas: introducem pe site o secțiune nouă: CE-I DE FĂCUT?

Text primit de la dl Călin Kasper