27 IANUARIE 2015
“Nu poate fi imaginat legionarism fără antisemitism”
Petru Clej
cadvre_jilava.jpg

Colaj, din arhiva CNSAS, din pădurea Jilava unde în ianuarie 1941 au fost uciși de către legionari peste 80 de evrei
Federația Comunităților Evreiești din România a comemorat victimele pogromului din 21 – 23 ianuarie 1941, când mai bine de 100 de evrei au fost masacrați, mulți alții răniți, numeroase proprietăți distruse, avariate sau jefuite, în timpul rebeliunii legionarilor împotriva generalului Ion Antonescu, cu care guvernau țara din 6 septembrie 1940.
Pe Calea Văcărești, la numărul 162, într-o hală a fostului abator pe locul unde au fost executați 13 evrei se rememorează scenele cumplite de atunci, prin lectura unor pagini din Cartea Neagră, a lui Matitias Carp, dedicată suferințelor evreilor din România în perioada 1940 – 1944.

“În zorii zilei de 23 ianuarie, un autocamion al fabricii Posbeck încărcat cu 15 evrei luați la întâmplare dintre cei arestați în prefectura poliției Capitalei a oprit pe Splaiul Unirii în dreptul abatorului comunal.

Victimele au fost coborâte cu mâinile legate la spate puse cu fața la gard și împușcate, fiecare dintre ele primind mai multe gloanțe dintre care cele mai multe în cap și în gât.

După terminarea macabrei operațiuni și după ce au mai tras câteva gloanțe în cei care păreau că mai mișcă, ucigașii au plecat. Au scăpat cu viață, dar grav răniți, Lazăr Aron și Maier Vainer”.

Cadavrele unora dintre evreii uciși au fost atârnate în cârligele de la abator și pe piept li s-a atârnat pancarta pe care scria “Carne cașer”, termen care desemnează carnea curată din punctul de vedere al ritualului iudaic. Azi, în fosta hală de abator funcționează un service auto.

Pogromul legionar a făcut victime și în cartierele locuite în majoritate de evrei, după cum își amintește colonel în rezervă Aurel Ianovici, pe atunci un adolescent evreu în vârstă de 14 ani.

“La întretăierea dintre strada Colonel Olero și strada Olteni se găsea o casă cu zidurile vopsite în roz, unde locuiau evrei. Această casă era încercuită de legionari însetați de sânge.

Și au dat foc întrucât porțile erau închise ca să-i silească pe evrei să iasă afară. Probabil din cauza fumului un bătrânel evreu, slăbuț, mic, a vrut să iasă pe poarta acestei case.

Atunci am văzut ceva despre care nu mi-am închipuit că pot să facă niște oameni: l-au prins și l-au rupt în bucăți, efectiv cum rupi o păpușă, cum un copil obraznic își rupe păpușa”, spune Aurel Ianovici, acum învârstă de 88 de ani.

Pogromul legionar din 21 – 23 ianuarie 1941 a făcut 125 de victime din rândul evreilor din București majoritatea împușcați în Pădurea Jilava. Dr Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a descoperit în arhiva CNSAS niște fotografii ale cadevrelor descoperite acolo care prezentau niște mutilări greu de descris.

El spune că antisemitismul constituia de fapt principala motivație a legionarilor.

“Antisemitismul este cosubstanțial legionarismului. Dacă citim orice text fundamental, începând cu textele lui Corneliu Zelea Codreanu vedem că antisemitismul înseamnă 80 – 90% din conținutul tematic al acestor scrieri, deci nu poate fi imaginat legionarism fără antisemitism”, este de părere istoricul Adrian Cioflâncă.

Reportaj realizat de Petru Clej