Primit de la Nicolae Doftoreanu din Bucuresti – patriot roman
MIHAI ANTONESCU
De obicei, într-o republică, atunci când moare o regină, e sărbătoare, nicidecum prilej de doliu naţional. Bine, acum, în istorie, poporul era de faţă la trecerea în eternitate şi putea arunca în voie cu pietre, cepe, mere putrede şi cotoare de varză.
Când a răposat Regina Ana, poporul n-a fost de faţă. Poporul n-a fost de faţă nici când a trăit Regina Ana. Poporul vieţuia în România, defuncta s-a născut în Franţa, a locuit în Spania, Portugalia, Statele Unite şi a murit în Elveţia. Când era în viaţă, nimeni n-ar fi recunoscut-o pe regină pe stradă. Foarte puţini ştiau că există şi mai puţini ştiau cum o cheamă.

Regina Ana n-a fost de fapt regină. S-a căsătorit cu un domn care nu mai era rege. Nici când a fost rege, săracul, n-a prea fost rege, nu l-a lăsat taică-său, nu l-au lăsat Mareşalul, ruşii, comuniştii. Cred că doar atunci când a abdicat, lumea şi-a dat seama că a avut un monarh, exact cum, atunci când Ana a murit, lumea şi-a dat seama că Maiestatea Sa era însurat.

Acum că a murit sărmana femeie, toţi suntem trişti. Atât de trişti că ne punem problema unei zile de doliu naţional. Soţia Preşedintelui, şeful Republicii, spune că a admirat-o şi a iubit-o pe Ana. Probabil că e monarhistă în suflet şi a acceptat cu greu ideea că e măritată cu un uzurpator. Klaus se uită la televizor şi-şi dă seama cu cine stă în casă.

La televizor, toţi sunt trişti şi uşor încurcaţi că nu pot folosi toate echivalentele lingvistice pentru a relata moartea: nu pot spune „a plecat dintre noi” sau „ne-a părăsit”, că e impropriu, săraca femeie n-a fost niciodată printre noi; nu se poate afirma nici că „a pierdut lupta cu viaţa”, ca stereotip mediatic suprem, căci, observând longevitatea, putem spune că a fost meci egal, decis în prelungiri. Nici măcar colocvialul „a dat ortu’ popii” nu e potrivit, Ana nefiind ortodoxă. (În anul 2016, BOR nici nu i-ar fi dat voie lui Mihai s-o ia de nevastă)

Suntem trişti pentru că suntem needucaţi! Când moare un cap încoronat, nu e loc de tristeţe, ar fi o ofensă adusă succesorului. Când o să treacă în nefiinţă Regele Mihai, ne vom bucura pentru moştenitorul tronului! Dar… care moştenitor? Radu Duda? Nu, el va fi prinţ consort. Pe tron va urca Margareta. Dar… nu există tron!

Rămâne de văzut dacă nu apare vreun alt pretendent (Ar fi posibil, e unul şi nu mai e la puşcărie, e sub control judiciar. Tehnic, lupta dinastică nu e descrisă de regimul de restricţie şi, dacă învinuitul se prezintă la sediul organului de poliţie în datele şi la orele indicate, poate să se şi întronizeze dacă pofteşte, în timpul său liber.)

Ana va fi înhumată la Curtea de Argeş. Nu se ştie precis dacă văduvul Mihai va putea participa la ceremonie. E ironic să fii înmormântat într-un loc în care nu te-ai născut, n-ai trăit şi n-ai murit, în prezenţa unor oameni necunoscuţi, cu care n-ai avut nicio treabă, dar în lipsa bărbatului cu care ţi-ai petrecut cea mai mare parte din viaţă.

Mihai nu se ştie dacă va fi la Curtea de Argeş, în schimb vor fi militari în uniformă de paradă. Pentru a avea parte de onoruri militare, Regina trebuie decorată. Decoraţiile se dau în principiu pentru merite deosebite, cam ca diplomele de doctorat. Dar să nu ne batem capul cu practici şi principii anacronice.

Dacă nu va veni acum, Mihai va sosi cu siguranţă la propria sa înmormântare. Se pare că România e un loc de veci bun.

Poate că şi Charles Prinţ de Wales va dori să fie îngropat la noi. E mai ieftin ca în Anglia, mai ecologic şi, în plus, Coroana Britanică va putea păstra, strategic, un picior în Uniunea Europeană. La fiecare parastas va trebui să dăm viză rudelor, n-avem ce face.

Până atunci, lui Charles îi place în România şi viu fiind. Petrece mai mult timp la noi decât regele nostru. În plus, pe banii lui. Casă şi-a luat singur, de la particular, nu de la Stat, ba îşi plăteşte şi taxele. (Ei, şi aici e o şmecherie, căci Prinţul a scos la închiriat casa de la Viscri şi cred că are de gând să-şi ia chiria cu el în Anglia, ca Papalekas. Poate lansează o modă şi o determină şi pe maică-sa să nu mai ţină goale toate castelele alea construite de Plantageneţi, şi să mai aducă un ban în casă, de pe urma unui botez, a unei cumetrii. Poate să închirieze baronilor locali, am auzit că şi în Anglia au de-aştia)

E bine că ţara asta, care nu atrage turişti, nici investitori, nici măcar Fonduri Europene, aduce regi de toate naţiile, vârstele şi semnele vitale. Când ne vom fi mutat cu toţii în străinătate, nu se va putea spune despre România că e un loc pustiu, ci unul exclusivist, nu foarte populat, frecventat doar de capete încoronate.

Imaginea României va câştiga enorm, căci despre un rege mort, îngropat la noi, se va spune că „acum e într-un loc mai bun”.

*
Nota redacției: Excelent comentariu! O capodoperă! Aferim, cui l-a scris! M-aș fi bucurat să fie domnul Nicu (Cohen)!
O întrebare: cine e doamna din fotografie? Căci domnul, după urechi, nas și unghiul facial nu poate fi decât ”Nicu al nostru„!