Culisele trădării
No issue detected

surena 30 minutes ago
.
Timpul de gândire oferit de germani, românilor a fost inspirat tot de la romani (asta pentru că lui Nea Nicu i-a scăpat). Când Regele seleucid Antioh al IV lea se pregătea să ocupe Egiptul, Senatul Romei a trimis un sol, proconsolul Gaius Laenas care a prezentat un ultimatum regelui sirian de a se retrage imediat nu numai din Egipt, ci și din Cipru. Regele care în copilărie fusese ostatic la Roma și mai târziu aliat al Romei a cerut un răgaz, pentru consultări în Antiohia. Romanul i-a dat un termen, a trasat un cerc în jurul lui și i-a spus că înainte de a ieși din cerc vrea răspunsul. Nemții au fost „generoși”, ne-au lăsat 5 minute, Antioh a avut mai puțin de 1 minut.
Hitler a făcut totul deliberat pentru că, pe de o parte nu a dat toată Transilvania Ungariei, ceea ce l-a dezamăgit pe Horthy, a cedat o bucată care i-a revoltat pe români și le-a dat de înțeles, mai târziu, lui Antonescu și lui Horthy că este loc, la finalul războiului de o revizuire. Fiecare parte a înțeles că este în favoarea lui. Hitler și nu numai el a recunoscut modul cum Mareșalul Antonescu a apărat și cerut revenirea Ardealului de Nord cu argumente istorice, politice și etnice inclusiv cu dovezi ale istoricilor germani. Hitler era conștient că Mareșalul era hotărât să reia Ardealul cu forța armelor mai ales când acesta a refuzat compensații pe seama Iugoslaviei. Jocul de-a șoarecele și pisica (romanul divide et impera) a avantajat inițial Germania, dar pe frontul din Răsărit s-a văzut efectele acestuia. Dezamăgirea nemților față de corpul expeditionar maghiar, dornic doar să se întoarcă acasă și să evite lupta prin orice mijloace, a devenit o adevărată piatră de moară pentru Hitler. Jocul duplicitar al ungurilor cu sovieticii a fost dovada clară a eșecului politicii lui Hitler și a prostiei lui. Pierderea petrolului românesc a avut consecințe incalculable pentru germani, a fost certitudinea pierderii războiului și sfârșitul oricărei șanse de armistițiu ori a unei păci cât de cât onorabile. Germania a mizat pe Ungaria, Bulgaria în dauna României așa că actul de la 23 August 1944 nu numai că era necesar, dar și o modalitate de a salva Ardealul de Nord și de a pedepsi un aliat ingrat și ticălos. Hitler a recunoscut că Mareșalul și România au dreptate în privința Ardealului, dar a ales să meargă pe mâna maghiarilor. Nu este vorba de o gafă a lui Hitler, este vorba de un cretinism al unui austriac care a uitat că în Primul Război Mondial, în timpul ultimei ofensive majore austriece în Italia (care în caz de reușită ar fi avantajat major Ungaria și mai puțin Austria) , maghiarii și-au retras trupele au pus de negocieri cu Antanta și au zis că fac Revoluția crizantemelor (un fel de revoluție de catifea). O asemenea perfidie maghiară și trădare ar fi trebuit să – l determine pe Hitler să nu acorde niciodată Ungariei vreo bucățică de pământ romanesc. Pentru că Revoluția crizantemelor nu a avut niciun efect, maghiarii au făcut Revoluția bolsevica și cu armata odihnita și dotată de austrieci și nemți a invadat Ardealul. A urmat înfrângerea, contraofensiva românească și ocuparea Budapestei, intervenția marilor puteri panicați, agitația Moscovei și atârnate opincilor de Parlamentul de la Budapesta, simbolul persecuției românilor în perioada dualismului austro-ungar.
Dacă un singur civil ungur ar fi fost omorât ori o singură unguroaica ar fi fost violată, Ungaria ar fi avut grijă să prezinte „genocidul romanesc”. Aceste lucruri nu s-au întâmplat în cele două ocupații ale Budapestei. Ziarele maghiare, politicienii maghiari și populația maghiară din vremea ocupației au numai cuvinte de laudă la adresa soldaților români care au împărțit hrana lor cu populația înfometata și i-a aprovizionat cu lemn de foc. Ce națiune din lumea civilizată a făcut așa ceva cu dușmanul tradițional care i-a masacrat civilii și profanat soldații morți? Ce națiune s-a purtat cu prizonierii așa cum s-au purtat românii?
Care șef de stat din Al Doilea Război Mondial a primit mulțumiri din partea prizonierilor de război și recunoștința Crucii Roșii pentru respectarea nu numai a legilor războiului, ci ale umanității? Zilele acestea, cu ocazia holocaustului, s-a vorbit de noi mai rău decât de nemți ori turci, care au inițiat și realizat genociduri, ca fiind cei mai antisemiti și barbari de pe planetă. S-a uitat de cozile lungi de civili maghiari, cehi și slovaci hrăniți de români, s-au uitat de mulțumirile rudelor prizonierilor din România care au fost informați de soarta acestora și de faptul că pot trimite pachete.
Colonelul Duțu are articole inclusiv de prizonierii sovietici din România, măsurile intreprinse de Mareșal pentru a se evita, elimina și pedepsi abuzurile. Aceste lucruri nu sunt mediatizate, se vorbește în schimb de genocidul românesc asupra celor care în timpul ocupației Basarabiei s-au dedat la acte și acțiuni de un barbarism egal cu al hortystilor.
Americanii acuzați de comportamentul soldaților americani împotriva Axei au spus-o clar, pe șleau :”soldații noștri au plătit cu aceeași monedă cu care li s-a plătit, nu noi am început războiul, ce poți să-i spui unui soldat care și-a văzut camarazii uciși?” Deontologii noștri o dau cotita, sunt revoltați, șocați, plin de compasiune, dar îi uită pe români, uită de morții noștri, de suferințele noastre, de drama refugiaților, orfanilor, de bisericile și casele distruse și profanare, uită că sunt români, că războiul ne-a luat nu numai oameni, bunuri ci ne-a rupt ca națiune, ne-a condamnat la sărăcie și neputință pentru că în cazul nostru Pactul Ribbentrop Molotov e încă valabil.
.
SURENA