Despre același Traian Bo(i)eru
Contains Link

surena5 minutes ago
.
„Macelarul de la Galati” este epitetul pe care l-a primit in 1907 sublocotenentul Ion Antonescu,viitor maresal, de la istoricul Iorga ca urmare a interventiei acestuia in Rascoala din 1907 la Galati. Iorga a cerut judecarea si condamnarea lui Antonescu de la tribuna Parlamentului Romaniei, Iorga fiind deputat independent.
(sursa:http://adevarul.ro/locale/g…
Despre legatura lui Ion Antonescu cu Cristescu,seful serviciilor secrete, a se vedea afirmatia istoricului Cristian Troncota in cartea dedicata lui Cristescu, respectiv : ” mareşalul Antonescu a ţinut să-l aducă pe Eugen Cristescu la conducerea S.S.I.-ului şi condiţiile puse de Cristescu, ştiută fiind adversitatea acestuia faţă de Horia Sima…Documentele de arhivă prezentate dau girul afirmaţiei că Eugen Cristescu a fost un consacrat adversar al Mişcării Legionare iar afirmaţiile memorialiştilor legionari, cum că toate ghinioanele şi nenorocirile care s-au abătut asupra Mişcării Legionare s-ar datora fostului şef al siguranţei şi al S.S.I.-ului nu sunt lipsite de substanţă”
(sursa:http://www.art-emis.ro/isto…
„Academia a tacut. Universitatea a tacut. Biserica a tacut. Magistratura a tacut. Armata a tacut. Societatea scriitorilor romani a tacut. Presa a tacut. O tara intreaga a tacut. Imi ascund capul in maini de-atata rusine. Hotarat, nu l-am meritat” poetul Al. T. Stamatiad, catre Perpessicius, 25 decembrie 1940″
Curtea de Apel Bucuresti intocmeste, in aprilie 1941, la cererea presedintelui Consiliului de Ministri, o „expunere succinta, dar cuprinzatoare a rezultatelor obtinute pana acum in instruirea asasinarii profesorilor N. Iorga si Virgil Madgearu” (dosar 293/1940). Niciodata nu au mai fost adaugate elemente judiciare certe, in afara de cele cuprinse in raportul Curtii de Apel, din care reproducem concluziile:
„Din ansamblul indiciilor si prezumtiilor ce se degaja din intreaga instructie urmata in cauza resulta ca acest asasinat a fost conceput la Bucuresti, la Institutul National al Cooperatiei, unde era director Traian Boeru si unde toti ceilalti invinuiti detineau functii importante.
Desi Cabinetul II Instructie a fost investit cu cercetarea asasinatului inca din 28 noiembrie 1940, totusi, pana in present, nu s-au putut identifica decat doi din cei sase asasini.
Motivele sunt urmatoarele:
1. Pana la 23 ianuarie 1941 nu s-a intreprins nici un fel de urmarire contra invinuitilor, desi zvonul public colporta numele asasinilor. Instructia, pina la aceasta data, a fost complet ineficace, deoarece toti informatorii erau stapaniti de un sentiment de teama si nu dadeau nici un fel de informatiuni care sa poata duce la identificare.
2. Dupa 23 ianuarie, toti invinuitii au disparut, astfel ca marturia lor sau confruntarile intre ei si anumiti informatori, atat de necesara instructiei, nu s-au putut face.
Siguranta si Politia locala, cat si cea generala a Statului, nu ne-au procurat nici un fel de informatie sau proba care sa ne ajute la identificarea asasinilor, dar mai mult, nici pe cele pe care le-am cerut noi nu le-a dus la indeplinire. (…)
In descoperirea tuturor infractorilor, judecatorul de instructie si procurorul sunt ajutati de organele Sigurantei, Politiei si Jandarmeriei. Or, cand acesti auxiliari indispensabili instantelor de instructie si urmarire sunt complet absenti de la datorie sau incapabili sa colaboreze in mod eficace este explicabil faptul ca in speta de fata instructia, pana in present, nu a dat rezultate normale”
(sursa:http://m.jurnalul.ro/specia…
Dupa parerea mea cazul Iorga si Madgearu trebuie redeschise,trebuie revazute inclusiv rapoartele Politiei,Sigurantei si Jandarmeriei pentru ca prea multe institutii au tacut si nu au tacut intamplator.