UndoOK
Între Constantin Daicoviciu și Adolf Armbruster – Cine a greșit? Cine a…
No issue detected
Victor Grigor46 minutes ago
grigor.victor@yahoo.com82.78.94.173
Fragment din PROCESUL VERBAL al sedintei Comisiei Superioare de diplome din 29 01 1972:
Tov. Daicoviciu:
Este penibil pentru noi sa discutam aceasta sentinta, dar parerea mea este ca este ceva necaz cu tovarasul. El vrea sa demonstreze originea noastra de la Traian. El confunda lucruri care nu trebuiesc confundate. El uita ca sunt romanisti in Transilvania. Ei vorbesc rom^neste. Vreau sa va citesc cateva fragmente( citeste)…………………………………………………………………..
Rom^nii sunt de origine latina, dar la un moment dat nu mai spune, pentru ca se formeaza cele doua state Moldova si Tara Rom^neasca. Eu semnez lucrarea, nu pot sa o trec, de aceea cer ca teza sa fie vazuta de tovarasii propusi cu toata seriozitatea.
C. Dinulescu: Sectia de stiinte istorice apreciaza ca lucrarea este valoroasa sau nu ?
C. Daicoviciu: Este oribila.
Si acum un fragment dintr-un text al lui Daicoviciu din HISTOIRE DE LA ROUMANIE DES ORIGINES A NOS JOURS, 1970, p.88:
” Cei ce foloseau limba rom^na , nascuta la nordul Dunarii si-au dat intotdeauna numele rum^ni (rom^ni), e un semn incontestabil al constiintei originilor lor romane”.
Cu doi ani mai tarziu, in TRIBUNA din 27 01 1972:
” E autohtonia pe care noi, astazi, o stim ca inseamna descendenta din daci si colonistii romani, dar pe care masele populare si chiar paturile inalte ale neamului le uitasera cu totul……………………………………………..
acea traditie sau constiinta, dupa cum am vazut , nu exista”.
Cam aceleasi lucruri le afirma Lucian Boia, bineinteles utilizand un stil mult mai slefuit.
*
Nota redacției: lingvistica românească academică, academică și marxistă, după 1948 a avut ca țintă – probabil impusă de Moscova, să diminueze gradul de romanitate al limbii române. Bunăoară s-a spus că mitul Bădiței Troian nu ne vine de la romani, ci de la slavi. Am cerut deslușiri. Și mi s-au prezentat două argumente:
1. În trecerea de la latină la română, orice A + N devine Î(Â): cane – câne, pane – pâne, canto – cânt și așa mai departe în sute de exemple. Am replicat: dacă A este precedat de I(vocala sau semivocală) nu se mai produce trecerea lui A la Â. În limba română nu se poate pronunța diftongul IÂ . Forma TRĂIÂN care ar fi conformă cu legile fonetice invocate nu „sună” românește deloc! În cuvîntul vechi CALOIAN avem aceeași situație: A nu se modifică. La fel în SÂNZIANA, în BOIAN, NOIAN, CUVINTE VECHI. În plus, într-o inscripție antică găsim forma TROIANUS, care dovedește că trecerea lui A la O nu este caracteristică numai limbilor slave.
2. E greu de motivat pătrarea la nivel popular a amintirii lui Traian. Am replicat: sigur că da, este un fapt excepțional păstrarea amintirii lui Traian la români. Totuși, Traian i-a adus pe romani în Dacia și aceasta putea fi o piedică în calea uitării! Dar este cu totul inexplicabil de ce slavii ar fi păstrat amintirea lui Traian!
L-am auzit pe Iorgu Iordan zicând că latina s-a păstrat în Dacia la fel cum s-a păstrat engleza în Africa după plecarea englezilor, fiind engleza singura limbă în care se puteau înțelege între ele triburile băștinașe vorbitoare a zeci de limbi diferite. Nu era nevoie de vorbitori nativi ai latinei pentru ca aceasta să de păstreze în Dacia, concluziona Iorgu Iordan, bulgar după mamă. Această teorie plină de răutate era o prostie. O prostie care m-a stimulat să aprofundez conceptul de limbă maternă și am putut dovedi că elementele moștenite din latină sunt de o asemenea subtilitate sintactică și morfologică încât nu se pot explica decât prin faptul că cei care au adus latina în Dacia au fost niște cunoscători prefecți ai latinei, care le era limbă maternă, unica limbă pe care o cunoșteau!
Daicoviciu, la care am ținut fără să-l cunosc prea bine, așa cum țin la toți arheologii – mai puțin Radu Vulpe junior, nu mă mir că nu a fost sensibil la argumentele lui Armbruster. Desigur, a fost o perioadă când conștiința romanității noastre au avut-o puțini dintre vorbitori. Azi sunt zeci de mii care habar nu au dacă-i întrebi de latini, de romani, de daci! Dar ei sunt o minoritate jalnică. Când am citit cartea lui Armbruster am urmărit cu sufletul la gură aceastp chestiune: a existat o perioadă în care românii au pierdut conștiința romanității? Străinii ne-au zis VLAHI, ceea ce înseamnă ROMANICI. O întrebare de bun simț: de unde au știut străinii că românii sunt VLAHI?! Puteau să știe străinii mai mult decât știam noi despre noi înșine?
ion coja
Vin cu rugămintea ca, în limita timpului dumneavoastră, să vizionați acest interviu. Pentru moment, sunt nelămurit și, pentru că nu sunt de specialitate, mă abțin să fac comentarii. Există câteva puncte cheie ce lasă semne de întrebare. Poate ne vom lămuri… Cu bunăvoința domnului profesor Coja.
https://www.youtube.com/watch?v=fnXBffpU7U0&list=WL&t=277
Și mai am o rugăminte: să nu ținem cont de sursa interviului ci de persoana ce este intervievată!
Mulțumesc!
Cunosc teoria, este absurdă, Dacă spaniola este descendenta limbii iberice, iar limba română este descendenta limbii dacilor, cum explicăm asemănarea între limba spaniolă și limba română?! Numai dacă introducem latina în „ecuație” putem explica asemănările dintre cele 11-15 limbi romanice! E simplu, e logic!
Mulțumesc pentru lămurire! Cu stimă!
Istoricul Ioan Aurel Pop a clarificat de mult problema si vechimea numelui România,iata ce spunea,reputatul nostru istoric, cu ceva vreme in urma : ” Foarte mulţi oameni au uitat, iar alţii nu au ştiut niciodată că, până târziu, în secolul al XIX-lea, ceea ce românii numeau generic „Ţara Românească” era pentru orice străin „Valahia” (cu diferite variante de scriere şi pronunţare). Datorită acestei constituiri târzii a statului român modern şi a impunerii denumirii oficiale de România abia în a doua parte a secolului al XIX-lea, mulţi autori străini au rămas derutaţi în legătură cu dualitatea numelui de Valahia-România şi de valah-român. S-a spus şi s-a scris adesea că numele de România a fost «inventat» sau folosit pentru prima oară de către un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, când el publica la Leipzig lucrările Istoria României şi Geografia României, referindu-se în linii mari la spaţiul vechii Dacii traiane.
Aşa cum pentru oricine denumirea de Germania este sinonimă cu cea de Deutschland (care, tradusă literal în româneşte, înseamnă „Ţara Germană” sau „Ţara Germanilor”), tot aşa numele de Ţara Rumânească/ Românească nu poate fi decât un sinonim al denumirii de Rumânia/ România“. „Dacă England (tradus literal „Ţara Anglilor”) este un sinonim perfect al denumirii de Anglia, dacă Scotland („Ţara Scoţilor”) este totuna cu Scoţia şi dacă Magyarország („Ţara Maghiară”) este numele oficial actual al Ungariei, nu vedem de ce şi cum am putea susţine că între numele de „Ţara Românească” şi cel de România ar fi vreo deosebire de esenţă? De altminteri, chiar şi astăzi, românii, mai ales în mediul rural, când se referă între ei, în limbaj colocvial, la statul român, nu spun România, ci „Ţara Românească“”
Există o afecțiune psihologică numită „Efectul Dunning-Kruger”. Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoștințe în domeniu.”
(sursa: http://velicodacus.blogspot.ro)
Purtând lupte pe baze ştiinţifice, comunitatea celor care ştiu mult pentru că au studiat mult, pierde energii şi timp preţios: Universitatea Google la care se formează cei care suferă de efectul Dunning – Kuger produce noi şi noi generaţii de specialişti imbatabili şi bine organizaţi. Mai mult, prin angajarea unui dialog ştiinţific, bazat pe argumente, cu persoane care nu au competenţe reale pentru a analiza aceste argumente, nu facem decât să discredităm aceste argumente. […]”
(Mirela Oprea citata de velicodacus pe http://velicodacus.blogspot.ro).
Din vasta corespondenta a lui Grigore cel Mare se pastreaza o scrisoare adresata episcopului din actuala Civitavecchia, din anul 590, prin care vestitul arhiepiscop al Romei ii cerea ierarhului local sa se ingrijeasca de vaduva „ilustrului tribun” Zemarchus , pe nume Luminosa, ramasa dupa decesul sotului fara surse de venit suficiente. Acest Zemarchus, reprezentant al autoritatii imperiale , este dupa numele sau , unul dintre ultimii purtatori al unui antroponim tracic . Daca el mai vorbea limba tracica nu putem sti, insa antroponimul sau este un indiciu ca macar parintii sai sau bunicii mai vorbeau aceasta limba.Numele sotiei sale , Luminosa, este in mod clar un nume latin! Intrebarea, la care oricare tracoman cu sanse de insanatosire ar trebui sa raspunda , este urmatoarea: DE CE INTELEGEM PERFECT SEMNIFICATIA NUMELUI LATINESC, DAR CEA A NUMELUI TRACIC, NU? Adica de ce ne pare luminoasa semnificatia LUMINOSA, si foarte intunecoasa cea a lui ZEMARCHUS?
De la romani la români
Voua nu vi se pare curios ca nimeni nu sustine ca românii se trag din latini ci din romani ?
Roman nu denumea o etnie ci un statut social , o clasa sociala .
Alchimie curata , bagi dac in eprubeta , scuipi virusi holim romani (coloni ) , torni popoare migratoare si iese valahi , pe valahi ii bagi la electroliza ,…… popii si carturarii papistasi coboara temperatura in solutie cu azot lichid sau tuica si ii face iar romani , in solutie ramin atomi de daci care se decanteaza si neutroni rataciti de cumani si slavi etc
Nici macar romanii nu vorbeau limba romana ci latina …….dar limba româna o vorbeau valahii .
Trista-i a noastra soarta omul viu si mintea moarta …….
Se zice ca calugarul grec George Kedrenos ar fi mentionat existenta vlahilor in secolul XI …Altii zic ca apelativul valah ar fi de origin germana (interest ca germani si olandezii se autonumesc deutsch – dutch – daci …Unii zic ca aces termed este celtic – triburile celtics acoperea normal Europe
Valahii cica ar fi neamuri cu valoonii si welshii . Astia s-au „romanizat ” si ei …dar numai administrativ corporatist nu si lingvistic …..
E misterios !
nici limbile nu se numesc latine, ci corect romanice. Numai la noi se promovează treaba asta cu limbile latine. Specialiștii care studiează limbile romanice sînt numiți romaniști. Latinist nu poate fi numit decît specialistul care studiează limba latină, limbă care e o limbă moartă în zilele noastre.
vlahii sînt menționați deja în timpul lui Iustinian, sec. VI, soldați și constructori la mănăstirea Sf. Ecaterina din Egipt.
Correct !
Mai pune mana pe carte!
http://verydumbgovernment.blogspot.ro/2017/06/legal-evil.html
Good article but …….most of the people do not know that …God in hebrew means and it refers to the king , emperor , high priest and is not the apellative of the creative cosmical consciousness .
English the same like romanian is a bastardized language desgned to be used by slaves .
People do not realize that those words were introduced in english from hebrew , greek and latin to deceive them
da, se poate. e usor sa schimbi istoria unui popor, mai ales cand invatatii sunt putini si nu se foloseste scrisul si arhiva la seif.