Mihai | În răspuns la Surena.
. Jurju asta al tău numai istoric nu e. Atâta timp cat e dispus sa minta doar pt a scuza prostiile regelui, nu poate fi istoric; istoricul prezintă realitatea, interpretează documentele, nu minte. * Nota redacției; La o emisiune au dat o forografie a reglui cu două cuffere/geamantane în spate, cu pretenția moeratorului că acelea erau toate bagajele cu care a plecat regele din țară!… Asta se cheamă pe românește „mă prostesc în față”! De la acest Jurju nu mă mir, căci nu-l știu, aud acum prima oară de dînsul! Dar cu colegul nostru nu reușesc să pricep ce se întâmplă! |
Din nou eviti răspunsul: de ce vorbește doar despre bagajele din ian 48 si nu si despre cele de la sfârșitul lui 47? Manipularea este evidentă.
Regele a aprobat Declarația de la Budapesta, nu mai conteaza ca a făcut-o doar verbal. Pt marele istoric Jurju asta nu conteaza, doar ca nu exista semnătura pe ea. Halal gândire!
Regele ar trebui sa fie un simbol, dar calitatile necesare unui simbol i-au lipsit cu desăvârșire. Ana nu a fost regina, niciodata.
Trebuia sa fie un raspuns catre Surena…
Urmariti emisiunile d-lui col.dr.Mircea Dogaru pe youtube: Mihai a scos din Tara colectia de tablouri, a plecat cu 22 vagoane,a avut o renta viagera de 200.000$,pe care I-a taiat-o Ceausescu in 1989…,nu era rege,era manipulat de Oculta,l-a declarat pe Stalin Cetatean de onoare…..El cunostea Istoria adevarata…, ar fi fost reabilitat daca isi scria Memoriile…
Mesajul de alarmă tras de un europarlamentar român: 40% dintre terenurile agricole sunt în deținute de cetățeni străini
13 Feb 2018 • 12:34
poza
Europarlamentarul Daniel Buda a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul PNL Bistriţa-Năsăud, că peste 40% din terenurile agricole din România sunt deţinute de cetăţeni străini, iar românii riscă să devină „căpşunari la ei acasă”.
În opinia lui Buda, ponderea mare a terenurilor deţinute de străini ar putea duce la creşterea importurilor de produse agricole.
„România este dată ca exemplu în Parlamentul European, de vânzare a terenurilor: 43% se află în mâinile străinilor. Sunt profesor de Drept, vă spun aşa: eu sunt proprietar pe acel teren, astăzi produc pe acel teren ce vreau, dacă vreau. (…) Dar de mâine nu mai produc nimic în România şi mănânci numai de la mine din Germania sau din Olanda sau din alte state. Aici este problema, faptul că acest teren va rămâne în nelucrare, pe deoparte, şi o să mănânci numai ce îţi dau eu, de dincolo. Şi nu poţi să intri pe terenul respectiv, pentru că eu sunt proprietar pe acel teren”, a spus Buda.
Europarlamentarul consideră că vânzarea terenurilor către cetăţenii străini este o chestiune de siguranţă naţională, care, dacă nu este reglementată, îi va transforma pe români în „căpşunari la ei acasă”.
„Suntem duşi cu capul, pentru că pentru terenurile astea au murit oameni prin războaie – şi nu vreau să fiu patetic, dar au murit pe la Mărăşeşti şi pe la Oituz şi noi le dăm pe o ciorbă la Paris, că pe atât s-au vândut terenurile la un moment dat. Este chestie de siguranţă naţională. Pe de altă parte, gândiţi-vă, o să devenim sclavi pe propriile noastre terenuri, o să devenim căpşunari la noi acasă în scurt timp, pentru că sunt unii care fac şi investiţii pe chestiunea asta”, este de părere Daniel Buda.
Întrebat dacă o astfel de reglementare legislativă nu ar putea declanşa procedura de infringement faţă de România, cum este cazul Ungariei, europarlamentarul a răspuns că se poate prelua un model restrictiv, care se aplică în statele europene vestice, pentru a nu exista reproşuri la adresa României.
„No, şi? (…) Păi dacă în Franţa, ca să cumperi un teren agricol, trebuie să stai 10 ani de zile în zona respectivă, trebuie să fii căsătorit cu o franţuzoaică, trebuie să demonstrezi că eşti fermier activ, eu nu fac altceva decât să preiau condiţiile din Franţa şi le pun în România. Nu trebuie să inventez roata. Şi atunci o să vedeţi că nu o să se mai poată cumpăra terenul aşa cum se cumpără acum, pentru speculă. Trebuie să iau un model care mi se pare mie cel mai eficient şi aş spune cel mai restrictiv, până la urmă, pe care să îl import încoace. Cine va putea să îmi reproşeze mie, de exemplu, că am importat modelul francez, care este în funcţiune şi este bine merci?”, a spus Buda.
Europarlamentarul a adăugat că, în acest moment, cele mai multe subvenţii agricole ajung la firme deţinute de acţionari din afara spaţiului european.
„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda.
În opinia europarlamentarului Daniel Buda, este nevoie şi de o definire clară a fermierului activ, astfel încât subvenţiile să nu mai ajungă la samsarii de terenuri, ci la cei care lucrează efectiv aceste suprafeţe.
https://m.antena3.ro/be-eu/mesajul-de-alarma-tras-de-un-europarlamentar-roman-40-dintre-terenurile-agricole-sunt-in-detinute-454923.html
PAMANTUL STRAMOSESC NU SE VINDE LA STRAINI ! ASTA E PACAT STRIGATOR LA CER ! NUMAI CEI CARE NE VOR RAUL, CARE VOR SA DISPAREM CA NEAM, CA OAMENI,CA SUFLETE, PERMIT O ASTFEL DE CRIMA….
” Jurju asta al tau…”
Ai impresia ca este fiul meu?
” Nu poate fi istoric; istoricul prezintă realitatea, interpretează documentele, nu minte.”
Nici macar Iorga nu a respectat punctul de vedere formulat de Tacitus, dar ce inseamna istoria azi?
„Istoria nu este ca matematica de aceea mai vorbim si cu se pare…, daca… etc.” (istoric Sorin Ghitau intr-o polemica cu Surena)
„Acest istoric(serios?) ocolește răspunsul la fel ca toți monarhiștii”
Dupa ce citesti „Tovarasii impotriva Coroanei” a lui Cornel Jurju discutam vizavi de lucrare.
Uite mai jos argument:
„Vezi că te afli în faţa Regelui Mihai şi a Reginei Ana. Te rog să-ţi ţii gura, să te înclini în faţa Regelui şi să săruţi mâna Reginei! ” (Mircea Eliade catre Sorin Pesoiu la vizita Regelui in SUA in 1973).
Mai bine să ne bucurăm , din cele 42 de tablouri sau câte or fi fost a fost recuperat unul, aşa, din întâmplare.
Nu e nici meritul statului român , nici meritul fostului rege.
Pictura „ne-a oferit-o fostul lui ginere, John Kreuger, la sfârşitul lui 2004, când a donat Muzeului de Artă al României tabloul Madona cu Pruncul de Francesco di Marco Raibolini (1450-1517), zis Il Francia. Opera a fost adusă la Bucureşti de Vasile Igna, de la Ambasada română din Berna. Fusese vândută de fostul rege mamei lui John Kreuger, cu mai mulţi ani în urmă.”
Vezi :
https://mihaipelin.wordpress.com/category/tablourile-coroanei-romaniei/
Link-ul a fost semnalat de Sarmis într-un comentariu. Domnul profesor l-a pus pe prima pagină pe 28 ianuarie 2018 (articolul
„MIHAI versus MIHAI. In memoriam Mihai Pelin”), dar fără text, doar link-ul.
E drept, e cam mult de citit, dar dacă nu l-ai citit, sigur nu acesta a fost motivul.
Merită citit, sunt mai multe articole, dar cel puţin vei înţelege cât de tare te-a minţit regele bunicilor dumitale.
La sfârşit ai şi lista cu 41 de tablouri.
„STÂNJENITORUL BILANŢ. în cele din urmă, se va constata că regele, cu ocazia plecării la Londra, a scos din ţară 42 tablouri din colecţia Coroanei României. în continuare, expunem numai 41 de titluri, rezervându-ne să-l prezentăm şi pe al 42-lea în secvenţa înscrisă în ordinea cronologică a obţinerii documentului doveditor. Deocamdată este vorba despre:
Madona şi pruncul de Francesco Raibolini, zis Francia (1450-1517), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 11, pictură pe lemn, 0,57 x 0,45 m.
Apariţia Fecioarei de Rafaelino del Garbo (1475-1530), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 20, pictură pe lemn, 0,44 x 0,30 m.
Adoraţia pruncului Iisus de Antonio Allegri (1494.1534), şcoala din Parma, catalog Bachelin poziţia 36, pictură pe lemn, 0,58 x 0,40 m. Provenea din colecţia ducelui Litta din Milano.
Răstignirea de Polidoro Caldara de Caravaggio (1495-1543), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 34, pictură pe lemn (?), 0,60 x 0,34 m.
Concert de îngeri de Domenico Zampieri (1581.1641), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 46, pictură pe pânză în semiboltă, 0,33 x 0,80 m.
Scenă câmpenească de Giorgio Barbarelli, zis Giorgione (1478-1510), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 62 A, pictură pe lemn, 0,33 x 0,75 m.
Sfântul Ieronim de Tiziano Vecellio, zis Tizian (1477-1576), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 66, pictură pe pânză, 0,53 x 0,34 m. Replică micşorată a unui tablou din Galeria Balbi din Genova, din care mai există un exemplar ceva mai mare la Muzeul Luvru din Paris.
Sfânta Treime de Georges Pencz (1500-1550), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 95, pictură pe lemn, 0,40 x 0,30 m.
Marină de Salvatore Rosa (1615-1673), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 79, pictură pe pânză, 1,00 x 1,25 m.
Marină de Salvatore Rosa (1615-1673), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 80, pictură pe pânză, 1,99 x 1,25 m.
Peisaj de Andrea Locatelli (1660-1741), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 82, pictură pe pânză, 0,45 x 0,59 m.
Peisaj de Andrea Locatelli )1660-1741), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 83, pictură pe pânză, 0,45 x 0,59 m.
Gloria Sfintei Fecioare de Paolo Caliari, zis Carletto Veronese (1528.1588), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 70, pictură pe pânză, 0,69 x 0,29 m.
Bunul samaritean de Adam Elzheimer (1578-1620), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 98, pictură pe pânză, 0,28 x 0,45 m. Figura şi în catalogul Péreire la poziţia 103.
Peisaj de Jean-Henri Roos (1630-1685), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 102, pictură pe pânză, 1.30 x 1,50 m.
Hristos în faţa lui Pilat de Hubert Coltzins cel Bătrân (Secolul XV), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 105, pictură pe lemn, 0,32 x 0,24 m.
Portretul unui cavaler spaniol de Antoon Mor van Dashorst, zis Antonio Moro (1519 ?-1575), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 108, pictură pe pânză, 1,30 x 0,90 m. Provenea din colecţia ducelui Litta din Milano.
Arta inspirată de Amor de Frans Floris (1520 ?- 1570), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 109, pictură pe lemn, 0,51 x 0,42 m.
Glorificarea Fecioarei de Frans Franck (1540-1610), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 110, pictură pe aramă curbată, 0,39 x 0,25 m.
Scenă ţărănească de Cornelius Molenear (1540-1591), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 111, pictură pe lemn, 0,22 x 0,19 m.
Peisaj de Jan Bruegel (1568-1625), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 112, pictură pe pânză, 0,35 x 0,51 m.
Portretul unei tinere femei de Jansz van Mierevelt (1567-1641), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 115, pictură pe pânză, 0,72 x 0,54 m.
Flagelarea lui Hristos de Anthonis van Dyck (1599-1641), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 122, pictură pe lemn, 0,57 x 0,43 m.
Schiţă de Frans Snyders (1579-1657), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 125, pictură pe lemn, 0,22 x 0,29 m.
Apariţia îngerului în faţa ciobanilor de la Bethleem de Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1608-1669), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 127, pictură pe aramă curbată, diametru 0,25 m.
Cap de bătrân de Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1608-1669), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 129, pictură pe lemn, 0,17 x o,12 m.
Peisaj de Willem Hensch (1638-1712 ?), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 136, pictură pe lemn, 0,50 x 0,61 m.
Peisaj de Jan van Goyen (1596 x 1656), şcoala olandeză, pictură pe lemn, 0,36 x 0,51 m.
Vânătoare de de Albert Cuyp (1620-1691), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 142, pictură pe lemn, 0,58 x 0,73 m.
Peisaj de Meindert Hobbema (1638-1703), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 143, pictură pe lemn, 0,46 x 0,63 m.
Un buchet de de Jan van Huysum (1682.1709), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 150, pictură pe lemn ?, 0,23 x o,17 m.
Portretul lui Diego Covarruvias de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1548 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 161, pictură pe pânză, 1,15 x 0,86 m.
Hristos purtând crucea de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 154, pictură pe pânză, 1,10 x 0,66 m.
Sfânta Familie de Domenicos Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 165, pictură pe pânză, 0,70 x 0,54 m.
Hristos îşi ia rămas bun de la Maria de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 167, pictură pe pânză, 0,23 x 0,20 m.
Don Carlos pe cal de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 168, pictură pe pânză, 1,08 x 0,58 m.
Sfântul Sebastian de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 169, pictură pe pânză ovală, O,99 x 0,68 m.
Adormirea Fecioarei de Francisco Zurbaran (1598-1662), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 174, pictură pe pânză, 0,55 x 0,30 m.
Portretul unui general călare de Diego Rodriguez da Silva Velasquez (1599-1660), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 176, pictură pe pânză, 0,33 x 0,29 m.
Peisaj de Claude Gellée, zis Le Lorrain (1600-1682), şcoala franceză, catalog Bachelin poziţia 191, pictură pe pânză, 0,19 x 0,25 m.
Portretul lui Gluck de Jean-Baptiste Greuze (1725-1805), şcoala franceză, catalog Bachelin poziţia 204, pictură pe pânză ovală, 0,61 x 0,50 m.
Cu asta, România a încetat să mai dispună de cea mai importantă colecţie de tablouri de El Greco din afara hotarelor Spaniei.”
Ştiu că îţi place să citeşti, încearcă să le citeşti şi pe acestea, dar cu aparatul critic băgat în priză.
Nu este chiar aşa de mult dacă te raportezi la «dosarul pe care l-a întocmit avocatul Ripoşanu, împreună cu Comisia guvernamentală, care conţine „atâta material cât să încapă în 18 volume”, aşa cum s-a exprimat un membru al comisiei», deci nu ai de citit cât judecătorii care trebuiau să judece în procesul tablourilor, mutat din State în Elveţia.
Sper să vrei. Şi spune dacă ţi se pare că ceva nu este adevărat.
Eu ţi-am semnalat textele, fiindcă nici eu nu am urmat, la vremea respectivă, link-ul indicat de colegul Sarmis.
(citisem altundeva despre tabloul recuperat şi o mică parte din povestea cu tablourile)
Cred că pun şi o poză care să arate că demnitatea regală trebuie însoţită şi de ceva creier.
http://ioncoja.ro/wp-content/uploads/2017/08/maita-cu-sok.jpg