Pagină 1 din 6
Totul a început la Iași
• Prima universitate românească, Universitatea “Al. I. Cuza”, a fost înființată
la Iași, la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul lui Mihail
Kogalniceanu. Sediul actual a fost inaugurat la 21 octombrie 1897, în prezența Regelui
Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul Universității este opera arhitectului Louis Blanc si
a fost construit pe o suprafață de 100.000 mp. Clădirea combina stilurile clasic si baroc,
iar monumentala intrare centrală, cu doi lei masivi, de piatră, duce in „Sala Pașilor
Pierduți”, renumita prin ample picturi murale, realizate de Sabin Bălașa. La
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” s-au format profesori universitari si savanți de
prestigiu, precum: Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Alexandru Philippide, Alexandru D.
Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, Alexandru Miller, Octav Mayer, Gheorghe Brătianu,
Grigore T. Popa, Gheorghe Platon, Alexandru Zub, Ștefan Procopiu, Constantin
Ciopraga, Gheorghe Ivănescu ș.a.
• Primul teatru național românesc, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” a
fost construit in Iași (1894 -1896), conform planurilor celebrilor arhitecți vienezi
Fellner si Helmer. A fost inaugurat la 1 decembrie 1896, concomitent cu uzina electrică
a teatrului, marcându-se astfel începutul iluminatului electric în Iași. În anul 1956, cu
ocazia aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, prezentat pe
scena teatrului, Teatrul Național a primit numele marelui poet, dramaturg si om de
cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).
Pagină 2 din 6
Totul a început la Iași
• Primul monument românesc, Obeliscul cu lei a fost amplasat în noiembrie
1834, in Parcul Copou, din Iași, în semn de recunoștință față de Rusia si Turcia, pentru
prima lege de organizare politică, juridică si administrativă, “Regulamentul
Organic”(1832). Impresionantul monument de piatră, a fost realizat de către arhitecții
Johan Freywald si Mihail Singurov, conform proiectului elaborat de Gheorghe Asachi.
Cu o înălțime de 13 m și o greutate de 10 tone, având la bază un postament solid,
obeliscul este sustinut de patru lei masivi, de piatră, sculptati de catre Johann Semser,
la Lemberg.
• Prima tipăritură de pe un teritoriu romanesc, un Liturghier (1508), tipărit
de ieromonahul sârb Macarie (în prezent expus la Casa Dosoftei).
• Prima Grădină Botanică din Principatele Române (Iași, 1856) a fost
înființată de medicul si naturalistul Anastasie Fătu. Suprafața actuală este de
aproximativ 100 ha si include circa 2.000 de specii de arbori, arbuști și plante din
diverse continente. Este cea mai mare grădină botanică din România și una dintre cele
mai mari din Europa.
• Primul Muzeu de Istorie Naturală din Principatele Române (Iași,
1834) avea drept scop sa prezinte vizitatorilor bogățiile pământene si subpământene
ale Moldovei, precum si curiozități din alte părți ale lumii.
Pagină 3 din 6
Totul a început la Iași
• Primul muzeu memorial literar din România, Bojdeuca lui Ion Creanga a
fost inaugurat în Iași, la 15 aprilie 1918. În această casă din zona Țicău a locuit scriitorul
Ion Creangă, din iulie 1872, pana la moartea sa (31 decembrie 1889). Aici s-a cunoscut
și s-a împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Povești, Povestiri,
Amintiri din copilărie.
• Primul teatru evreiesc din România și din lume a fost înființat (Iasi, 1876) de
către dramaturgul Avram Goldfaden (1840-1908), la „Pomul Verde”. O placă
inscripționată, orientată spre Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, în esplanada – parc,
amintește despre existența acestui teatru.
• Prima școală medicală cu caracter universitar, din România, Școala de
chirurgie a fost înființată la Iași, de către Nicolae Negura si inaugurată la 30
noiembrie 1859, cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Instituția a funcționat
in localul Academiei Mihăilene. Activitatea didactică s-a desfășurat în limba română.
Școala de chirurgie a fost precursoarea directă a Facultății de Medicină din Iași.
• Sinagoga Mare, prima casă evreiască de rugăciune din România a fost
construită la Iași (1659-1670). În exterior clădirea este simpla; interiorul este
ornamentat si dotat cu obiecte de cult specifice, candelabre, sfeșnice valoroase etc
• George Emil Palade, primul român laureat al Premiului Nobel s-a născut la
Iași (1912 – 2008); în 1961 a devenit membru al Academiei de Științe din S.U.A. În
colaborare cu Keith Porter, a editat revista „The Journal of Cell Biology”, cea mai
importanta publicație științifică în domeniul biologiei celulare (1955). În 1974 i s-a
acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. La 12 martie 1986, Președintele
S.U.A., Ronald Reagan, i-a decernat Medalia Națională pentru merite deosebite în
domeniul științei.
Pagină 4 din 6
Totul a început la Iași
• Prima femeie profesor universitar din România, Elena PuscariuDensusianu
(1875-1966), a organizat și a condus, în calitate de medic, prima Clinică
de Oftalmologie (Iași, 1920), fiind totodată, la nivel mondial, prima femeie profesor
universitar la o clinică oftalmologică.
• Prima femeie medic chirurg din România, Marta Trancu-Rainer (judetul
Iași, 1875 – Bucuresti, 1950) a absolvit Facultatea de Medicină din Iași; a efectuat
intervenții chirurgicale în timpul Primului Război Mondial, salvând sute de vieți; a
devenit membră a Academiei de Medicină din România (1935) și membră de onoare a
Societății de Biologie din București.
• Prima femeie avocat din România, Ella Negruzzi (judetul Iași, 1876 –
București, 1948) a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”
din Iași (1913); a fost prima femeie avocat admisă în barou; a activat pentru acordarea
drepturilor social-politice ale femeilor, implicându-se, alături de intelectuali români, în
combaterea fascismului si războiului, pledând pentru libertate si independența
națională.
• Grigore Cobălcescu (1831-1892) a fost primul profesor de geologie si
mineralogie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru al
Academiei Române (1886), creatorul școlii românești de geologie, inițiatorul
cercetărilor geofizice din România; a editat primul manual de geologie – “Elemente de
geologie pentru clasele gimnaziale” (1859); a elaborat prima lucrare științifică de
geologie, “Calcarul de la Rapidea” (1862), ambele in limba română.
• Prima societate științifică românească – Societatea de Medici și
Naturaliști, a fost înființată la 18 martie 1833, la Iași, cu sediul in clădirea unde in
1834 a fost inaugurat Muzeul de Istorie Naturală.
• Eduard Gruber (1861-1896) a fost primul cercetător din România in
domeniul psihologiei artei; a fost primul român care a obținut titlul științific de
doctor in psihologie, la Leipzig (1893); la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași
a înființat primul laborator de psihologie experimentala din România (1893).
• Primul tratat de chimie fizică din Romania – publicat la Iași, în patru volume,
1921-1929; autorul tratatului, Petru Bogdan, a fost profesor la Universitatea “Alexandru
Ioan Cuza” din Iași, membru al Academiei Române, întemeietorul școlii de chimiefizică
din România (1913).
• Primul laborator de electricitate din România înființat la Iasi, in anul 1910, la
Facultatea de Științe (transformată in 1913, in Institutul Electrotehnic), a fost organizat
de Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), membru al unor societăți științifice europene
Pagină 5 din 6
Totul a început la Iași
(Germania, Franta), membru al Academiei Romane (1916) si membru fondator al
Academiei de Științe din România.
• Prima hologramă 3D într-un muzeu memorial din România – Iași,
februarie 2012 îl reprezintă aproape identic pe Mihail Kogalniceanu (în interpretarea
actorului Nicolae Urs). Înregistrarea poate fi vizionată și audiată în cadrul Muzeului
Memorial „Mihail Kogalniceanu”.
• Primul român membru al Academiei Regale de Științe din Berlin,
Dimitrie Cantemir (1673-1723) – Domnitorul Moldovei (Iasi, 1710–1711) a devenit,
in iulie 1714, membru al Academiei Regale de Științe din Berlin (președinte – Gottfried
Wilhelm Leibniz). Prima lucrare științifică despre muzica islamică (1704) – “Cartea
muzicii” (în limba turcă), prima creație literară în limba română (și greacă) – “ Istoria
hieroglifică ” (1705), prima prezentare etnografică și prima hartă geografică a Moldovei,
în lucrarea “Descriptio Moldaviae” – (în limba latină, 1714–1716, la solicitarea
Academiei din Berlin si publicată la Hamburg, in 1769-1771), primul eseu filosofic din
literatura română, compus după modelul Dialogurilor lui Platon – “Divanul” sau
“Gâlceava înțeleptului cu lumea” sau “Giudetul sufletului cu trupul” (Iasi, 1698) sunt
câteva din lucrările remarcabile, grație cărora Dimitrie Cantemir este “domnitorul”
umanist, moldovean si european, al științelor si literaturii din toate timpurile.
Pagină 6 din 6
Totul a început la Iași
• Prima operetă românească, “Baba Harca” (text, Matei Millo) a cărei muzică
a fost compusa de violonistul, profesorul, compozitorul și șeful de orchestră, Alexandru
A. Flechtenmacher (1823, Iasi – 1898, Bucuresti), a fost prezentată în premieră la
Teatrul Mare din Iași (sediul inițial, din Copou), la 26 decembrie 1848. Alexandru
Flechtenmacher a compus muzica si pentru alte creații dramatice, scrise de Vasile
Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Constantin Negruzzi, cât și melodia imnului “Hora
Unirii”, pe versurile lui Vasile Alecsandri, la unirea Principatelor Romane (1859).
Sursa: turism-iasi.ro