Subject: Fw: Fwd: Fw: Nou despre apa: bem doar cand ne e sete sau ne fortam sa bem 2 litri/zi?

Dr.Henriette Stavri
 
CANTACUZINO INSTITUTE
Mycobacterial Antigens Laboratory,
Spl. Independentei 103, CP 1-525 050096, Bucharest , Romania
tel.(40.21) 3069228, Fax:(40.21) 3069307, Mobile:(40)723267931
alternative e-mail: hstavri@cantacuzino.ro

Subject: Nou despre apa: bem doar cand ne e sete sau ne fortam sa bem 2 litri/zi?

Mit spulberat?
UE: „Apa nu hidrateaza organismul”

O comisie de ancheta a Uniunii Europene a ajuns, dupa trei ani de cercetari, la concluzia ca apa nu hidrateaza organismul.
Regulamentul (UE) nr 1170/2011 din 16 noiembrie 2011, publicata in  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 299/1, SE, statueaza ca „apa nu poate preveni deshidratatrea”.
Directiva europeana se bazeaza pe un studiu care a durat trei ani si care s-a facut intr-un centru de cercetari din Italia, reusind sa combata o credinta de zeci de ani. Concluzia studiului este ca apa nu este responsabila de hidratarea organismului.
Daca pana acum ne straduiam sa bem zilnic 1-2 litri de apa ca sa fim sanatosi, aflati ca acest obicei nu ne aduce niciun beneficiu.
O noua lege a Uniunii Europene pretinde ca oricata apa consuma o persoana, acest lucru nu poate combate deshidratarea organismului.
Dupa o dezbatere de trei ani, Uniunea Europeana a decis sa interzica firmelor care imbuteliaza apa sa mai foloseasca mesajul publicitar cum ca apa asigura o hidratare corespunzatoare.
Cei care nu vor respecta aceasta decizie si vor continua sa faca reclama mincinoasa, risca pana la 2 ani de inchisoare – scrie The Telegraph.
Decizia a primit deja avizul presedintelui Comisiei Europene, Joe Manuel Barroso.
Cei care sustin legea, precizeaza ca deshidratarea este o afectiune provocata de un dezechilibru in organism, care nu poate fi combatut numai prin consumul de apa.
O persoana sanatoasa nu se va deshidrata, chiar daca nu va bea multa apa – sustine profesorul Brain Ratcliff, purtatorul de cuvant al Societatii britanice de Nutritie.

STUDIUL STIINTIFIC 1
Pana acum, aproape toti doctorii si expertii in medicina ne-au sfatuit sa bem, in mod constant, cat mai multa apa, cel putin un litru pe zi. Iata ca situatia se schimba, din cauza unui specialist, cercetatoarea scotiana Margaret McCartney.
McCartney a scris in publicatia de specialitate British Medical Journal, citata de All Headline News, ca studiile sale arata ca, daca un om bea apa fara sa-i fie sete, pot aparea unele deficiente: puterea de
concentrare scade, in loc sa creasca. De asemenea, unele substante chimice care se folosesc in dezinfectarea apei imbuteliate sunt nocive pentru organismul uman.
McCartney a mai avertizat, de asemenea, asupra pericolului aparitiei unei afectiuni rare, dar iminenta, cauzata de consumul ridicat de apa.
Aceasta boala se numeste hiponatremie si are ca efect scaderea brusca a nivelului de saruri din corp, precum si aparitia unei tumori la creier.
Expertii avertizeaza acum ca prea multa apa consumata poate dauna sanatatii.

Dr. Margaret McCartney spune ca a bea apa in exces poate conduce la o pierdere a somnului si implicit la o proasta odihna, pentru ca cei care fac asta vor fi nevoiti sa se trezeasca des in timpul noptii, pentru a merge la toaleta.
Cum? Serviciul National de Sanatate, impreuna cu medici recunoscuti si nutritionisti, nu recomanda publicului sa bea cel putin 1-2 litri de apa pe zi, pentru prevenirea afectiunilor rinichilor, pentru scaderea in greutate si cresterea nivelului de concentrare?
Oamenii au fost condusi sa creada intr-o serie de numeroase beneficii asupra sanatatii atribuite consumului unei ample doze zilnice de apa, dar intr-un studiu publicat in British Medical Journal, dr. Margaret McCartney a spus, ca recomandarea celor „sase-opt pahare de apa pe zi” era „nu numai o prostie, ci si un nonsens complet demascat” – relateaza publicatia Mail.
Ea a spus ca cercetarile aratand beneficiile unui consum sporit de apa au fost adesea „exagerate” de producatorii de ape imbuteliate.
Dr. Paul McCartney a avertizat ca prea multa apa ar putea conduce la o situatie fatala numita hiponatremie, caz in care nivelul de saruri din organism scade, ceea ce ar putea determina aparitia de umflaturi in zona creierului.
Profesorul Stanley Goldfarb, un expert in metabolism de la Universitatea din Pennsylvania din Statele Unite, a declarat: „Datele din prezent arata ca in realitate nu exista nici o dovada…”
Cel mai bun lucru de facut este sa bei numai atunci cand ti-e sete si sa mananci numai atunci cand ti-e foame.

Ce este hiponatremia?
Hiponatremia (hiperhidratarea) este o stare potential letala, care intervine atunci cand nivelul de sodiu din plasma atinge o valoare mai mica de 130 milimoli pe litru. Se poate evita prin mentinerea echilibrului de electrolit.
Hiponatremia poate fi adesea confundata cu deshidratarea, datorita faptului ca multe dintre simptome sunt similare. Cele mai distinctive simptome sunt culoarea, volumul si frecventa urinei. Sportivii care prezinta hiponatremie vor avea o urina deschisa la culoare, cu volum mare si
frecventa crescuta a urinarii. In schimb, sportivii deshidratati vor avea o urina inchisa la culoare, cu volum mic si rara ca frecventa a mictiunii.
Sodiul este esential pentru multe functii ale corpului, inclusiv mentinerea echilibrului fluidelor, reglarea tensiunii arteriale si functionarea normala a sistemului nervos.
Hiponatremia a fost uneori mentionata ca „Intoxicatia cu apa,” mai ales atunci cand se datoreaza consumului de apa in exces, fara suplimentarea adecvata de sodiu.

Ce se intampla in timpul intoxicatiei cu apa?
Intoxicatia cu apa produce aceleasi efecte ca si inecul. Dezechilibrul  electrolitic si umflarea tesuturilor poate cauza batai neregulate ale inimii, permitand lichidului sa intre in plamani. Umflarea tesuturilor creierului provoaca convulsii, coma si moarte in cele din urma, cu exceptia
cazului in care consumul de apa este limitat si se administreaza o solutie salina hipertona (sare).
Intoxicatia cu apa provoaca tulburari digestive si tulburari ale constiintei. Daca tratamentul este administrat inainte de umflarea tesutului, pacientul se poate recupera complet in termen de cateva zile.

Trebuie sa bem apa numai atunci cand ne este sete?

STUDIUL STIINTIFIC 2
Un medic roman, Dr. Dan Negoianu, aflat in Statele Unite ale Americii, a realizat o cercetare ampla in urma cu 3 ani, in urma careia afirma ca apa nu este benefica organismului, atunci cand este consumata in exces, scrie The Telegraph

„Prea multa apa poate afecta echilibrul de saruri in organism, ceea ce cauzeaza intoxicatie cu apa, care poate fi fatala”.

A bea multa apa potabila are un beneficiu mic asupra sanatatii
Doi experti in rinichi si-au asumat faptul de a risipi o mana de mituri cu privire la apa. Dr. Stanley Goldfarb si dr. Dan Negoianu din cadrul diviziei de studii renale, a electrolitilor si a hipertensiunii arteriale de la Universitatea din Pennsylvania – Philadelphia au revizuit mai multe studii clinice publicate, despre beneficiile obisnuintei de a bea o cantitate mare de apa pe zi, si au
constatat ca exista prea putine dovezi care sa sustina teoriile respective.

Sunt o multime de mituri ce graviteaza in jurul ideii despre beneficiile consumului unei cantitati insemnate de apa, iar unele dintre aceste mituri par aproape reale din cauza popularitatii lor. Recomandarea standard in SUA de a bea 8 pahare de 8 ml de apa pe zi este cunoscuta, dar
nu prea exista dovezi pentru a demonstra beneficiul acestui lucru.
Goldfarb si Negoianu fost de acord ca unii oameni – cum ar fi sportivii sau cei care traiesc in medii foarte uscate, cu climat cald – pot simti nevoia de a consuma multa apa pentru a evita deshidratarea, dar pentru o persoana care traieste intr-un mediu obisnuit, nu exista absolut nici o dovada ca bautul acestei cantitati de apa este benefica.

Studiul lor, care a fost publicat in iunie 2008 in Jurnalul Societatii Americane de Nefrologie, ar trebui sa poata risipi multe dintre miturile legate de apa.
Goldfarb insista asupra faptului ca sursele acestui „mit al apei” fac parte din lumea medicinei complementare si alternative, precum si asupra faptului ca raspandirea mai departe a mitului respectiv s-a realizat prin intermediul internetului, odata cu aparitia sa.
Specializarea in rinichi a lui Goldfarb a determinat ca el si colaboratorul sau Negoianu sa se poata ocupa de revizuirea literaturii din domeniu – referitoare la beneficiile consumului de apa potabila – ca urmare a unei preocupari comune, aceea de a studia modul in care rinichii se ocupa
de fluidele din organismul uman.
Perechea de cercetatori a desfiintat cel putin patru mituri populare despre apa, prin studiile pe care le-au facut.
Primul mit, acela ca apa potabila reduce durerile de cap, avea la baza doar un singur studiu facut, si acesta avand niste rezultate fara semnificatie statistica.
Un al doilea mit – cum ca aportul crescut de apa imbunatateste tonusul pielii – este, de asemenea, lipsit de dovezi. Desi exista dovezi pentru faptul ca deshidratarea poate afecta pielea, Goldfarb a spus: „Nu exista date care sa sugereze ca hidratarea imbunatateste cu adevarat structura dermei. ”
S-a afirmat, de asemenea, ca un consum mare pe apa ajuta la suprimarea poftei de mancare. Multi sustin ca, daca bei suficienta apa, aceasta poate ajuta in lupta impotriva obezitatii, sau cel putin contribuie la o mai usoara mentinere a greutatii corporale. „Multi oameni beau apa inainte si in
timpul mesei pentru a incerca in acest fel suprimarea poftei de mancare” a declarat Goldfarb, dar „Nu exista dovezi coerente”, cum ca apa suprima pofta de mancare. „Pentru ca apa se absoarbe foarte repede si tranziteaza atat de repede tractul gastro-intestinal, probabil ca nu da satietatea la care oamenii se asteapta si folosirea ei nici nu conduce la eliberarea de hormoni care suprima pofta de mancare, din cate stim”- a afirmat Goldfarb.
A patra afirmatie eronata este aceea ca prin a bea o cantitate mare de apa se elimina toxinele din organism si se imbunatatesc functiile renale. Expertii de rinichi au fost rapizi in risipirea acestui mit. Nu exista dovezi clinice pentru a sustine asta. Unii chiar au sustinut ca aportul ridicat de apa poate determina o mai buna functionare a organelor interne, cu toate acestea nu exista studii care sa sustina acest tip de beneficiu.
Goldfarb a precizat clar ca nu acesta este modul in care functioneaza rinichii. „Cand bei multa apa, ajungi doar sa ai un volum mai mare de urina, dar nu creste neaparat excretia diferitelor elemente constitutive ale urinei”. Sodiul si ureea ar putea fi eliminate astfel, dar nu este nici un studiu care sa sustina vreun beneficiu clinic al acestui lucru.
Goldfarb spune ca nu exista absolut nici o baza rationala pentru „regula 8 × 8” si este foarte neclar chiar si de unde a pornit aceasta recomandare. Nu numai ca nu exista dovezi care sa sustina beneficiul unui consum suplimentar de apa, dar chiar exista unele circumstante in care
supra-consumul ei poate fi nesanatos. „In cazul alergatorilor pe distante lungi, de exemplu, mai mult rau face bautul suplimentar de apa in timpul curselor decat bautul de prea putina apa” explica Goldfarb.
In continuare, acelasi Goldfarb si-a sustinut afirmatiile prin citarea cazului unei femei care a murit recent datorita umflarii creierului – fenomen aparut in urma unui consum continuu si rapid de apa de baut timp de cateva minute, ca parte a unui concurs desfasurat la radio.
In ciuda lipsei de dovezi despre beneficiul consumului ridicat de apa, Food Standards Agency si alte organizatii isi mentin recomandarea de a fi baute 6 – 8 pahare pe zi.

………….
Alte date rezultate in urma cercetarii Stiintifice
Apa in corpul uman provine din 2 surse:
. din lichidele si alimentele ingerate;
. din oxidarea substantelor organice in procesul de dezasimilatie.
In organism, apa alcatuieste partea fundamentala a mediilor interne (plasma sangvina, lichidul tisular si limfa); are rol de solvent al substantelor care se absorb prin sange si limfa, transporta substantele dizolvate in ea la celule, din care ia produsii de dezasimilatie pe care ii duce la organele de excretie, (rinichi si piele); inlesneste toate reactiile chimice si oxidarile din organism, avand rol de catalizator si ia parte la mentinerea temperaturii constante a corpului, gratie evaporarii prin piele.
Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urina, aproximativ 1500 ml in 24 de ore) si inca 1000 ml prin piele (transpiratie), prin plamani odata cu aerul expirat si prin intestinul gros (fecale).

~Forme de apa intra si extra celulara~
Compartimentarea apei:
– apa libera;
– apa partial legata;
– apa legata, care – se evapora greu;
– ingheata la o temperatura mai mica de O grade Celsius;
– nu dizolva cristaloizi;
– nu participa la osmoza.