Nota redacției: Colegul care a semnat „Anonimul basarabean” a avut o contribuție excepțională în combaterea diversiunii antiromânești încercată de cei care au promovat teza „noi nu suntem urmașii Romei”!
Ne-am dumirit în urmă cu câteva minute că ne lipsește condeiul ager și doct al Anonimului”, a cărui identitate ne-a rămas necunoscută. Îl invit să ne dea un semn de viață, să ne bucurăm cu toții. Textul de mai al „Basarabeanului” este unul din textele care au stârnit pe site cele mai multe comentarii: 122 !
i.c.
Revine ANONIMUL BASARABEAN în ajunul Congresului de daciologie de la Oradea
8 iulie 2014de Ion CojaDoctrină naţionalistă , Lingvistică122 comentariiEdit
Și iată ce ziceMândrul Basarabean:
„Parafrazându-l pe ROMÂNUL ABSOLUT, titanul martir Eminescu,
PENTRU CA SĂ NE IA INDIVIDUALITATEA ROMÂNEASCĂ,
Rusia VREA SĂ NE BAGE ÎN CAP O ALTA ÎN SCHIMB,
”identitatea DACICĂ PURĂ,NEROMANIZATĂ și NEROMANIZABILĂ”.
Dar foarte ușor RUSIFICABILĂ.
Nu degeaba vicleanul toxinKGB băgase șopârla cu originile traco-SLAVE ale …. ROMÂNILOR…
Acolo bate ”TRACISMUL” lui toxinKGB.
La impunerea în rândul ”dacizaților” a UNUI NUMITOR COMUN SLAV între ROMÂNI(convertiți peste noapte în ”DACI PURI”) și RUȘI.
Evident pe fundalul RESPINGERII TOTALE a tot ce înseamnă FUNDAMENTUL ETNO-GENEZEI daco-ROMANE ce a dus la FORMAREA POPORULUI NOSTRU ROMÂNESC.
Adică LA NEGAREA a tot ce înseamnă ROMÂN și ROMÂNIA.
Visul de sute de ani al BOZGORILOR și RUȘILOR.
P.S.:
Bună să vă fie seara domnule Profesor COJA!
”Anonimule transilvănean”,
FRATE ROMÂNE ,bine te-am regăsit!
Salutare ”Șoimule Arhanghel”!
Îi salut pe toți FRAȚII MEI ROMÂNI care luptă pentru apărarea ROMÂNISMULUI!”
1.
În răspuns la gabi.
SECTA ”dacistă” îi tot dă cu ”Școala Ardeleană”.
DE CE MINȚIȚI doamnă?
Ce spuneau strămoșii noștri că sunt?
DACI?
Nu doamnă.
ROMÂNI spuneau că sunt și că vorbesc LIMBA ROMÂNĂ.
Pentru a susține o continuitate PUR DACICĂ ar trebui să demonstrați că a existat O CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ DACICĂ.
Puteți demonstra așa ceva?
CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ DACICĂ este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar LIPSEȘTE CU DESĂVÂRȘIRE.
Dumneata REFUZI SĂ ÎNȚELEGI că până și substantivul ”dac” ESTE NEOLOGISM în limba română?
”NEOLOGÍSM s. n.
CUVÂNT NOU, ÎMPRUMUTAT DINTR-O LIMBĂ STRĂINĂ sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă;
împrumut lexical RECENT. ”
La asta se rezumă ”CONȘTIINȚA DACICĂ”.
La ”UN ÎMPRUMUT RECENT”.
Adică dacă vechii cronicari i-ar fi numit pe strămoșii noștri ”MACI” în loc de ”daci” matale acuma te băteai cu pumnul în piept că te tragi din mândru neam de…MACI.
În schimb după 106 a apărut TREPTAT A NOUĂ CONȘTIINȚĂ ROMANĂ.
La început a fost MÂNDRIA de a fi ”NATUS DACUS” dar ”CIVES ROMANUS SUM ”-”Născut dac,Cetățean ROMAN SUNT” .
MÂNDRIA DE A FI CETĂȚEAN ROMAN a devenit în sute de ani MÂNDRIA DE A FI ROMÂN.
Tocmai cei aproape 2000 de ani de CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ ne fac ceea ce suntem azi:ROMÂNI.
FRATELE ROMÂN ”Anonimul Transilvănean” a avut amabilitatea să reposteze câteva cronici medievale.
Vă întreb de pe acum:
DESPRE CE ”Școală Ardeleleană” putem vorbi în 1532,dar în 1570 sau 1574?
Francesco della Valle scrie în 1532 că ROMÂNII “se denumesc ROMEI în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : “Sti ROMINEST?”:
“…si dimandano in lingua loro ROMEI…se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti RIMINEST? Che vol dire: Sai tu ROMANO ?…”
în:/Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai ROMENI nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90./
* Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, MOLDOVA şi ŢARA ROMÂNEASCĂ se desemnează ca « ROMANI »: „…Valacchi, qui se ROMANOS nominant…„
“Gens quae ear terras (Transsylvaniam, MOLDAVIEM et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a ROMANIA ducit originem, tametsi nomine longe alieno…“
/Transsylvaniae, MOLDAVIAE et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120/
Francezul Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în MOLDOVA, ŢARA ROMÂNEASCĂ şi cea mai mare parte a Transilvaniei,
“ se consideră adevăraţi urmaşi ai ROMANILOR şi-şi numesc limba “ROMÂNEŞTE”, adică ROMANA”
“Tout ce pays: la Wallachie, la MOLDAVIE et la plus part de la Transylvanie,
a esté peuplé et des colonies ROMAINES du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des ROMAINS et nomment leur parler ROMANECHTE, c’est-à-dire ROMAIN … ”
DESPRE CE ”Școală Ardeleleană” putem vorbi la Francesco della Valle, Ante Verančić sau Pierre Lescalopier?
Dar STRĂMOȘII NOȘTRI la ce ”Școală Ardeleană” învățaseră că SUNT ROMÂNI și URMAȘI AI ROMANILOR?
Pentru că iată,avem dovada cronicărească a unei asemenea CONȘTIINȚE ROMANICE în Evul Mediu.
Apropo,cine i-o fi învățat pe strămoșii noștri ”Plugușorul”?
De unde știau strămoșii noștri COLINDA despre ”BĂDICA TROIAN-TRAIAN” adică despre Împăratul Nostru TRAIAN?
Încă odată le spun tuturor celor din SECTA ”dacistă” de Moscova:
Pentru a susține o continuitate PUR DACICĂ-NEROMANIZATĂ ar trebui să demonstrați că a existat
O CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ DACICĂ.
Puteți demonstra așa ceva?
Evident,nu puteți.
CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ DACICĂ este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar LIPSEȘTE CU DESĂVÂRȘIRE.
Și totuși strămoșii noștri aveau o anumită reprezentare a dacilor…Dar nu cred că vă va plăcea.
Istoria Țării RUMȘNEȘTI
de Constantin Cantacuzino
(1639 – 1716)
“Însă ROMANII, carii era tot mai varvari, îi ținea pe DACHI, cum și era și să véde, căci când să mâniia și să certa între dânșii,
ÎN LOC DE OCARĂ cum s-ar zice,
ROMANUL zicea celora:
DAC, adecăte “înțelége, VARVARE(adică BARBARE-nota mea).
Care cuvând și pănă acuma să aude de câte vreun RUMÂN DE CEI BĂTRÂNI, la carii au mai rămas doară câte o urmă de acei mai bătrâni, den om în om păzindu-se, carii ca aceștea țin și au și câte un cuvânt de acelea.
Că iată,
CÂND VOR SĂ CERTE
sau SĂ ZICĂ ÎN LOC DE OCARĂ
vreunul om ce-l véde MOALE, CĂSCĂUND și BLESTEMAT,
ÎI ZIC: DAC,
care va să semnéze acéia ce zicea pe atuncea.”
Da,asta a spus EXACT ACEL Cantacuzino CITAT MINCINOS în documentarele ”daciste” clocite la Moscova.
Repet:
CONȘTIINȚĂ NAȚIONALĂ DACICĂ este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar LIPSEȘTE CU DESĂVÂRȘIRE.
În schimb,de la Împăratul Nostru TRAIAN(”Bădica TROIAN”),avem mărturiile cronicărești ,lingvistice ,arheologice și etno-folclorice a 1900 de ani de NEÎNTRERUPTĂ CONȘTIINȚĂ ROMANICĂ,ROMÂNEASCĂ.
Domnul Țării ROMÂNEȘTI a Moldovei -Dimitrie Cantemir
(n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723):
“Noi, moldovenii,
LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI
iar limbii noastre
NU DACICĂ,
NU DACICĂ ,
NU DACICĂ ,
nici moldovenească,
ci ROMÂNEASCĂ
astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de ştie limba noastră, nu-l întrebăm: „Ştii moldoveneşte?” ,ci: „Ştii ROMÂNEŞTE?”, adică „Scis ROMANICE?”. ”
Dimitrie CANTEMIR:
Hronicon a toată ȚARA ROMÂNEASCĂ
http://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2011/11/hronicul-romano-moldo-vlahilor-hronicon-a-toata-tara-romaneasca.jpg
”Hronicon a toată ȚARA ROMÂNEASCĂ (carea apoi s-au înpărțit în Moldova, Munteneasca și Ardealul) din descălecatul ei de la TRAIAN ÎMPĂRATUL RÂMULUI.
Așijderea pentru numerele, carele au avut odată, și carele are acmu, și pentru ROMANII CARII DE ATUNCEA ÎN TRÂNSA AȘĂZÂNDU-SĂ,, întraceiaș și PĂNĂ ACMU NECONTENIT LĂCUESC.”
http://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2011/11/hronicul-romano-moldo-vlahilor-prolegomena.jpg
”Arată-să pre scurt neamul Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor
(carii cu toții cu un nume de obște ROMÂNI SĂ CHEAMĂ) să fie din rodul său hireși Romani, și precum Dachia au fost descălecată de Traian împărat cu cetățeani și slujitori Romani.
Aceștea dară mai sus pomeniți și în toată lumea
CU NUME NEMURITORIU VESTIȚI ROMANI,
nepoții adecă și strănepoții Ellinilor Troadeani,
sânt moșii strămoșii noștri a Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor,
și a tuturor oriunde să află a ROMANILOR,
precum și singur NUMELE CEL DE MOȘIE NE ARATĂ (ROMÂNI CHEMÂNDU-NE)
și limba cea părințască
(carea DIN ROMÂNEASCĂ sau LĂTINEASCĂ ESTE) NEBIRUIT MARTUR NI ESTE […]”
http://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2011/11/hronicul-romano-moldo-vlahilor-1835.jpg
*********
******
*********
2.
În răspuns la Dacul -dd.
Dacul -dd
07.07.2014 la 3:37 pm
”Dacii vorbeau si ei o limba apropiata de limba romana.”
Domnule de ce continui să promovezi MINCIUNA ASTA NERUȘINATĂ?
Domnule ”arheolog lingvist”,credeam că ROMANUL Ovidius te-a învățat minte SĂ NU MAI MINȚI.
Acum 2000 de ani,la TOMIS,redenumit ulterior de către STRĂMOȘII NOȘTRI ROMANI,CONSTANTIANA,după numele SOREI Sfântului Nostru Împărat CONSTANTIN cel Mare,
Poetul ROMAN Publius OVIDIUS Naso scria în poemul ”Tristele”:
„NU-I NIMENI ALE CĂRUI URECHI AR PUTEA SĂ-MI ÎNȚELEAGĂ POEZIILE ,
Daca i le-aș citi.”
”ADESEA ÎNTREB DESPRE VREO VORBĂ, de un nume sau loc,
Dar NU-I NIMENI CARE SĂ MĂ POATĂ LĂMURI .”
„NU E ÎNSĂ NIMENI PE AICI CĂRUIA SĂ-I RECIT POEZIILE MELE;
NIMENI CARE SĂ ASCULTE CU URECHILE LUI VORBE LATINEȘTI .
SCRIU ȘI-MI CITESC MIE ÎNSUMI; căci ce să fac?”
”pe cât pot îmi ușurez soarta tristă cu poezia.
Deși NU AM PE NIMENI CUI SĂ I-O CITESC”,
”BARBARII NU CUNOSC LIMBA LATINĂ”
,
”În această mulțime NU-I NIMENI CARE ÎNTÂMPLĂTOR SĂ ȘTIE LATINEȘTE
ȘI CARE SĂ POATĂ ROSTI MĂCAR CÂTEVA CUVINTE.”
”EU TREBUIE SĂ MĂ ÎNȚELEG PRIN SEMNE .
Eu sunt aici barbarul, căci NU SUNT ÎNȚELES DE NIMENI” :
”NU-I CINE SĂ-ȘI PLECE URECHEA
ȘI SĂ ÎNȚELEAGĂ CUVINTELE MELE.”
Mai clar de atât nu se poate.
Și nu uita domnule ”arheolog lingvist”că Ovidius era UN POLIGLOT și UN ÎNVĂȚAT al antichității,un erudit care și-a petrecut tinerețea prin BIBLIOTECILE ROMEI,cum el însuși amintește în poemele sale.
Ori ce spune el?
Că geții NU ÎNȚELEGEAU NICI MĂCAR UN CUVÂNT din ce spunea el în latină.
Cum ar fi fost dacă astăzi Ovidius ar ajunge pe undeva prin estul României?
Se știe că atunci când vrei să comunici cu străinii încerci CUVINTE DE BAZĂ legate de hrană,adăpost.
Să ne imaginăm că Ovidius ar vedea o franzelă pe masă și ar întreba:
”PANE”?
Țăranul nostru ROMÂN i-ar răspunde imediat:”PÂNE”!
Aha,ar zice Ovidius,”PANE” se spune ”PÂNE” în limba română.
Încurajat de acest succes ar arăta mai departe pe masă:
”CARNE”?
Da,i-ar spune țăranul român,
CARNE de la porcul de crăciun.
În timp ce Ovidius se ospătează să zicem că afară începe să latre câinele din curte.
”CANE!” ar zice Ovidius.
CÂNE! poate vrei să spui… ar răspunde țăranul nostru pricepând cum merge treaba…
Ovidius a petrecut ANI DE ZILE printre strămoșii noștri traco-geto-daci.
Și mai mult, s-a străduit să învețe limba localnicilor,ba chiar a și scris poeme în limba geților.
Dacă o asemenea scenă precum cea imaginată de mine s-ar fi desfășurat,cu siguranță Ovidius ar fi pomenit-o în poemele sale.
Concluzia vine implacabil:
Strămoșii noștri geto-daci NU VORBEAU “o limbă apropiată de limba romană”.
Strămoșii noștri geto-daci
NU VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.
Și punctum!
În plus nu-l uitați pe
Marcus Ulpius CELERINUS- INTEPRES DACORUM
DACUL ROMANIZAT Marcus Ulpius ROMANUS(ROMANUL) și tatăl său
DACUL ROMANIZAT Marcus Ulpius CELERINUS-INTEPRES DACORUM-
TRADUCĂTORUL legiunii I ADIUTRIX DIN LIMBA strămoșilor noștri DACI
în LATINĂ-LIMBA strămoșilor noștri ROMANI.
În pseudo-documentarul lui daniel toxin se lansează MINCIUNA PERFIDĂ că strămoșii noștri daci VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ!
Ba chiar s-a invocat și în documentar și pe mii de bloguri și site-uri că
Împăratului Nostru TRAIAN NU I-AU TREBUIT TĂLMACI(traducători)când a intrat în Dacia,aducându-se argumentul FALS că pe pe Columnă NU APAR TRADUCĂTORI.
Toate aceste ABERAȚII trebuiau să susțină MANIPULAREA RUSEASCĂ ”noi NU suntem urmașii Romei”.
Ei iată dovada arheologică incontestabilă că
STRĂMOȘII NOȘTRI ROMANI
AU AVUT NEVOIE DE TRADUCĂTOR
pentru a se putea înțelege
cu strămoșii noștri daci.
Priviți fotografia sarcofagului lui Marcus Ulpius Celerinus-TRADUCĂTOR DACO-ROMAN al limbii dacilor
descoperit în 1943 pe locul anticului BRIGETIO(provincia ROMANĂ Panonnia Superior,acum Szöny,Komarom, pe Dunăre, la vreo 30 km vest de Budapesta, puternică așezare romană pe frontiera Imperiului și locul unde era campată
legiunea I Adiutrix)!
http://2.bp.blogspot.com/-Jm2ieC9Deq0/Ubsw_hEU8vI/AAAAAAAAADA/0XSM23opOho/s1600/poza.png
Ce scrie acolo?
Fragment:
„[…]Marcus Ulpius Celerinus
SALARIARIUS LEGIONIS I. ADIUTRICIS
piae fidelis interprex Dacorum[…]”
”Marcus Ulpius Celerinus
INTERPREX DACORUM”!!!!!!!
Interpret DE LIMBĂ DACĂ ANGAJAT DE LEGIUNEA I-a ADIUTRIX,adică ”SALARIARIUS”(salariat…)
http://www.academia.edu/3686880/Dan_Deac_Negotiating_with_the_Dacians._The_Case_of_M._Ulpius_Celerinus_interpres_dacorum_in_Eph._Nap._XXIII_2013
“Cazul lui Marcus Ulpius CELERINUS,
TRADUCĂTORUL dacilor”-Dan A. Deac
Vezi și:
”Interpreters as diplomats: a diplomatic history of the role of interpreters in world politics”
By Ruth A. Roland
http://books.google.ca/books?id=xJ__Arpje0UC
pag.22-fotografia și textul care demonstrează că Marcus Ulpius CELERINUS era INTERPRET DE LIMBA DACĂ
Vezi și în carte
Sarcofagul lui Marcus Ulpius Celerinus:
http://sites.google.com/site/supersimplex/Home/MarcusUlpiusCelerinus.JPG
********
****
******U
3.
În răspuns la Ion Pribeagu.
ROMANIZAREA DACILOR.
Tata-DACUL DAIZI COMOZOI,
fii-dacii ROMANIZAȚI Iustus și Valens
La Troesmis-CASTRU ROMAN
( azi lângă Igliţa, judeţul Tulcea)
s-a găsit mormântul dacului
DAIZI COMOZOI(NUME TIPIC DACIC),
ridicat de fii săi IUSTUS şi VALENS, NUME TIPIC ROMANE.
DAIZI COMOZOI
Inscripţia descoperită la Troesmis:
“D(is) M(anibus) / Daizi Co/mozoi vi/xit an(nos) L inter/fectus a Cas/tabocis Iu/stus et Val(erius) pa/tri b(ene) m(erenti) posu/erunt”
(CIL III, 14214)
D M
DAIZI CO
MOZOI VI
XIT AN L INTER
FECTVS A CAS
TABOCIS IV
STVS ET VAL PA
TRI B M POSV
ERVNT
Link spre site-ul ”HEIDELBERGER AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN”-Epigraphic Database Heidelberg
http://edh-www.adw.uni-heidelberg.de/edh/inschrift/HD032415
Un alt caz relevant este la Drobeta, acolo unde
AELIU ARIORT(“Aelius”-Nume ROMAN,după Împăratul Nostru Aelius HADRIANUS,fiul adoptiv al Împăratului Nostru TRAIAN) a fost numit de izvoare “DAC aflat în fruntea oraşului“.
Dacul ROMANIZAT AELIU ARIORT
“DAC aflat în fruntea oraşului“ Drobeta!
Deci mărturiile istorice reţin faptul că era dac, neîndoios datorită faptului că respectivul menţiona aceasta. Dar cum ar fi putut fi într-o asemenea funcţie, DACĂ NU VORBEA PERFECT LATINA şi nu ar fi fost CETĂŢEAN ROMAN?
Şi da.
Aceste inscripţii SUNT DOVEZI ARHEOLOGICE INCONTESTABILE care dovedesc în mod clar ROMANIZAREA DACILOR de către romani.
DACUL Daizus Comozoi și-a botezat fii CU NUME ROMANE.
La rândul lor,fii DACULUI Daizus Comozoi erau conştienţi că se trag din daci, dar totuşi n-au renunţat la numele lor romane.
Ba și mai mult și-au imortalizat NUMELE ROMANE alături de NUMELE DE DAC al iubitului lor tată căruia i-au înălțat placa funerară.
“Natus dacus-Civis ROMANUS SUM”.
”Născut dac,CETĂȚEAN ROMAN SUNT”.
Deci ,
SCRIAU ÎN LATINĂ strămoșii noștri ROMANI?
Da au ba ?
Constat in continuare cu uimire ca mai usor ii este unei camile sa treaca printre urechile acului, decat unui dacist sa treaca pe la biblioteca!
O intrebare pe care AdD i-a adresat-o lui Vinereanu chiar pe acest site nu cu mult timp in urma ( ramasa fara raspuns) m-a facut sa-mi amintesc ca in cartea lui I.I.Russu, „Limba traco-dacilor”, exista foarte multe exemple de cuvinte tracice si frigiene( al caror inteles este in mod sigur cunoscut inca din antichitate) care constituie tot atatea dovezi asupra caracterului distinct al acestor limbi in raport cu latina . Sa luam numai cateva exemple: BEDY, lat.AQUA, rom,APA; BECOS, lat.PANEM, rom.PAINE; _ESPO,lat. EQUUS, rom.IAPA; ZILAI, lat. VINUM, rom. VIN; BRIZA, lat. SECALE, rom.SECARA ; ZELCIA, lat.VIRIDIA , rom. VERDEATA; ZETNA, lat.PORTA, rom. POARTA; GENTON, lat.CARNE, rom. CARNE. Toate cuvintele cu Z sunt si dovezi ale caracterului SATEM al limbilor (limbii?) traco-daco-frigiene!
Cateva nereguli in expunerea de mai sus.
ToxinKGB sau cum il vreti nu a vorbit de originea traco-slava a românilor, ci doar de cea tracica.
Sa-mi aratati unde a scris/spus asa ceva, ca sunt curios sa citesc.
De asemenea, nu a spus ca românii sunt usor rusificabili.
Prin urmare introduceti o tema de discutie FALSA.
Nu a vorbit nici de o identitate dacica PURA, ci doar considera romanizarea o poveste; de aici nu reiese originea/identitatea PURA DACICA.
Niciodata nu a negat tot ce inseamna român si România, ci considera ca radacinile noastre sunt mult mai vechi si ca suntem urmasii dacilor/tracilor si ca nu am aparut dupa romanizare, ci eram aici dintotdeauna.
Legat de spusele lui Ovidiu, faceti confuzii.
Cand a ajuns Ovidiu aici? Acum vreo 2000 de ani.
Cat de vechi era neamul tracilor? Mult mai vechi de 2000 de ani.
Teoria lui Toxin&co spune asa – ca dacii si romanii se trag din acelasi mare neam al tracilor, ca N Italiei de azi era ocupat de traci, ca Roma a fost infiintata de Eneas si neamul sau care erau traci, de aici asemanarea de limba.
Ori limba tracilor din Italia are o vechime de peste 3000 de ani, nu? Pt ca Eneas a ajuns acolo dupa razboiul troian.
Ovidiu a fost exilat aici acum 2000 de ani, adica la vreo 1200 de ani dupa venirea lui Eneas in Italia.
Ori limba tracilor din Italia si limba tracilor din Dacia au evoluat fiecare in zona ei, fiecare in mediul ei, fiecare cu influentele ei, deci era normal ca dupa o perioada de 1200 de ani(sa nu zicem mai mult) sa sune diferit. Asta nu inseamna ca au disparut cu totul asemanarile. Au rezultat limbi diferite, dar inrudite.
Poate din cauza asta Ovidiu nu intelegea limba getilor/dacilor?
Ovidiu era poliglot. Ok. Ce limbi vorbea? Latina clasica, greaca. Sa fii poliglot inseamna sa stii mai multe limbi, nu toate limbile. Pt ca nu invatase limba getilor, nu o intelegea. Simplu. Ce argument e asta, ca daca un poliglot nu intelegea limba getilor, cum sa fie inrudite limba latina si limba getilor…?
Apoi – NU E ÎNSĂ NIMENI PE AICI CĂRUIA SĂ-I RECIT POEZIILE MELE; NIMENI CARE SĂ ASCULTE CU URECHILE LUI VORBE LATINEȘTI.
Vorbe latinesti!!!
In ce limba a scris Ovidiu? In latina clasica. Ce era latina clasica? O limba artificiala, creata, NU limba materna a romanilor. Cum sa inteleaga dacii latina clasica???
Ori inrudirea de limba era intre latina vulgara si la limba dacilor, nu intre latina clasica si limba dacilor.
Sunt o serie de chestii aici de discutat.
– una dintre ele ar fi o contradictie din teoria lui Roxin&co, mai ales N. Savescu o mentiona. La fel, spunea ca Ovidiu nu intelegea limba dacilor si mai ales, dacii (ma rog, getii, cum le spunea el, mai exact) nu-l intelegeau pe el. Pentru ca el ar fi vorbit latina clasica. Pe de alta parte insa, pretindea ca Traian se intelegea fara probleme cu dacii, dovada (pretindea el ca ar fi) faptul ca atunci cand se gasea printre daci, nu apare redat nici un translator pe columna. Traian nu o fi fost el poet si mare literat, de talia lui Ovidiu, dar era un aristocrat, provenit dintr-o famile aristocrata, cu educatie elevata etc., nu stiu daca putem presupune ca vorbea limba vulgara a randasului oarecare din Italia. Daca Ovidiu nu-i intelegea, greu de presupus ca Traian putea.
O parte a teoriei lui Roxin spune ca nu a existat romanizare pentru ca nu era cazul, limbile erau inrudite, deci cel mult un fel de slefuire pe aceeasi structura de baza. Adica puteau deveni usor inter-inteligibile. Or nu stiu cum se impaca asta cu chestiile de mai sus.
-nu cred ca se poate crede ca Ovidiu nu intelegea bine si latina populara, limba pe care o vorbeau oamenii de rand prin Roma, Latium etc. Presupunem ca, din cauza intervalului mare de timp, un mileniu sau mai bine, limbile romanilor si a dacilor au ajuns sa se diferentieze mult, desi initial fiind o limba a aceluiasi mare popor. Problema e ca Ovidiu se plangea ca nu gaseste cale de intelegere nici incercand cu cuvinte simple.
„Adesea întreb despre vreo vorbă, de un nume sau loc,
Dar nu-i nimeni care să mă poată lămuri.”
O fi fost posibil sa fi fost asa? Poate. Daca avem atestat cuvantul tracic zilai pentru vin, iar Ovidiu cand poftea intreba de „vinum”, n-o scotea la capat. Daca intreba de casseus (cas), dar getii stiau doar de branza, iarasi era greu. La fel daca intreba de brassica iar getii stiau de varza. Daca era la fel cu o gramada alte cuvinte de baza? Adica diferenta totala?…
-dupa niste ani, Ovidiu a invatat limba getilor suficient de bine sa compuna, dupa cum spunea el, niste poeme in limba lor. N-a semnalat totusi nici o revelatie, o mentiune ca in limba geta ar sesiza o urma de asemanare sau inrudire cu limba pe care o vorbeau poporenii in Italia (bunaoara cum ar putea sesiza un italian cand s-ar duce prin Castilia sau ar veni prin Rom^nia (fara sa fi studiat vreodata spaniola, cu atat mai putin dialecte spaniole sau rom^na). El zice ca ” am scris o cărțulie în limba getică, În care cuvintele barbare au fost așezate după ritmul versurilor noastre”. Aici pare ca tot ca pe o limba cu cuvinte straine o percepe.
-nu stiu daca Eneida o putem trata ca pe un soi de document istoric. In primul rand e cam anacronica. Caderea Troiei s-a stabilit arheologic (hai sa zicem, i s-a dat ca cea mai mare probabilitate, in sec. 12 i Hr. Totusi Eneas ajunge intr-un oarecare ciudat mod in drumul lui si poposeste o bucata de vreme intr-o Cartagina care va fi infiintata cam 3 secole mai tarziu.
– in fine, romanizarea nu afirma in vre-un fel ca poporul rom^n d.p.d.v etnogenetic atunci a luat fiinta, la venirea romanilor si ca pina atunci nu erau acolo. Dacii fusesera, iar teoria romanizarii nu afirma disparitia fizica a dacilor.
observații bune cu o singură atenționare. Există și istorici care vorbesc de descendența romanilor din Eneas, nu numai scriitorul Vergilius. Titus Livius de exemplu cu AB URBE CONDITA. În diverse republicări apare sub titlu diferit:
https://www.google.com.au/search?q=ab+urbe+condita+by+titus+livius&client=firefox-b&ei=dheIWb7_AcW40ASQxp6QCg&start=50&sa=N&biw=1012&bih=628
ultima adresă pe pagină, document pdf.
prefața autorului e bine venită, deoarece comentează hărțile și denumirile geografice.
Împăratul Claudiu a scris o istorie a etruscilor în 20 de volume, el considerîndu-se etrusc, care nu s-a păstrat, ca și cînd ar fi fost un singur exemplar. Și în antichitate se găseau mai multe exemplare prin copiere. Romanii aveau și biblioteci personale.
Iar acum de curînd am atras atenția asupra primului muzeu de istorie din istorie, ELOGIUM, construit de Augustus și înglobat de Traian în forumul lui, despre care se știa de la istorici antici, dar nu a fost descoperit decît în 1990. Muzeul consta în statui și inscripții care demonstrează linia regală a casei ALBA LONGA, întemeiată de Eneas. Inscripțiile au fost cuprinse în cel mai complet Compendiu de inscripții latine întocmit de un grup de lingviști nemți, apărut în 1992. Mihai a trimis o imagine cu Eneas Regele Latinilor.
https://www.google.com.au/search?q=ab+urbe+condita+by+titus+livius&ie=utf-8&oe=utf-8&client=firefox-b&gfe_rd=cr&ei=rhaIWeC9E9HN8geexLtg
perseus online.
există multe traduceri. Aici e una din 1858:
https://archive.org/details/titiliviaburbec04weisgoog
Titus Livius îi scria lui Cicero: strămoșii noștri învățau limba etruscă în școlile de elită, așa cum noi astăzi învățăm limba greacă.
Nici eu nu cred in argumentul lipsei unui translator pe columna; Traia putea sa aiba translator si sa nu-l reprezinte pe columna.
Latina vulgara era limba materna, in ea vorbeau toti latinii.
Latina clasica, fiind artificiala, nu era un mijloc de comunicare verbal decat daca interlocutorii nu vorbeau aceeasi limba. Latina clasica nu se folosea pe strada, se folosea in scris.
Pt ce au mai inventat aceasta limba, de ce nu au inventat un alfabet doar pt limba vorbita, latina vulgara, daca toti vorbeau aceeasi limba?
Evident ca au inventat-o pt a se intelege cu cei de alta limba. Latina clasica a devenit limba literatilor, dar nu a ajuns pe strada.
Altfel, de ce a murit? De ce nu s-a perpetuat?
Roxin nu spune ca nu a existat romanizare pt ca NU ERA CAZUL, limbile fiind inrudite. Spune ca romanizarea nu s-a produs pt ca nu avea cum, nu avea mijloacele si timpul necesar.
Ovidiu intelegea si latina populara, unde am spus ca nu? Am spus ca a scris in latina clasica si ca limba lui cu siguranta era diferita de cea a getilor din cauza perioadei mari de timp si a distantei care il despartea de geti.
Italiana si romana sunt inrudite? Sunt. Au cuvinte asemanatoare? Au.
Dar un italian cu un roman se inteleg? Nu.
Aceeasi situatie era si atunci.
Teoria romanizarii spune ca din daci si romani a rezultat un popor nou, cu o limba noua.
Disparitia fizica a dacilor nu, dar contopirea celor 2 popoare(care popoare, unul era la el acasa, dar celalalt nu era suficient numeric pt „contopire” si nici de aceeasi etnie) da.
Mai sus vad ca se aminteste de un interpret de limba daca.
Din ce am gasit, acesta a trait la vreo suta de ani dupa cucerirea Daciei, pana prin 220. Deci, dupa primii 110-115 de ani de romanizare, dacii si romanii inca nu se intelegeau. Dar in urmatorii 55 toti dacii au invatat latina?! Inclusiv cei liberi care nu s-au intalnit niciodata cu latinii?! Nu cred, sincer.
Cu translatorul pomenit in articolul de mai sus e o eroare, mai bine zis, o neintelegere. Acel Marcus Celerinus nu a trait in Dacia Romana (nici nu e clar daca a calcat prin provincie), el a fost angajat ca translator pentru legiunea I adiutrix, care avea castrul chiar pe unde ar veni azi granita Ungariei cu Slovacia (pe unde e Komárom acum) si mijlocea comunicarea cu triburile dacice de acolo.
Nu pot spune ca un rom^n si un italian s-ar intelege (in sensul unei conversatii de baza), dar cuvinte, poate chiar expresii separate sigur da. Din cate am inteles totusi, noi ii intelegem mai bine pe italieni decat ne-ar intelege ei pe noi. Interesant, cele mai inrudite (sau apropiate de rom^na) am inteles ca ar fi dialectele din sud, pe langa Reghion sau prin Sicilia.
Bun, nu a trait in Dacia Romana, era translator pt triburile dacice din afara provinciei. Adica dacii din afara provinciei nu fusesera romanizati pana in acel moment. Asta e valabil si pt dacii din Moldova, Maramures, Bucovina; tot in afara provinciei erau. Totusi, conform teoriei oficiale a romanizarii, dacii din Panonia nu fusesera romanizati, pe cand ceilalati da.
Cum vezi asta?
Si te mai intreb ceva: compara urmatoarele doua situatii.
In Italia de azi, care a fost inima Imperiului Roman si care a facut parte din acest imperiu pt cea mai indelungata perioada, nu s-a impus latina, nu se vorbeste o limba unitara.
In Romania, cu toate ca doar o parte a fost inglobata din imperiu si pt o perioada mult mai mica, avem o limba unitara, latina a invins.
„Totusi, conform teoriei oficiale a romanizarii, dacii din Panonia nu fusesera romanizati”
Nu am auzit de teoria asta, cine a enuntat-o? De fapt cronicarii de prin sec 12, care s-au perindat prin campia Panonica imediat dupa Anonimus (autorul lui Gesta Hungarorum) vorbeau de Panonia ca de „campia romanilor” iar de bastinasii de acolo ca de „blac ac pastores romanorum”.
Referitor la Italia, banuiesc ca te referi la dialecte, ele se formeaza prin izolare, lipsa de migratie interna si interactiune intre zonele tarii respective, astfel ca in timp, se ajunge la ceva mai mult decat graiuri, cum ar fi la noi (ardelenesc, moldovenesc…), se ajunge la dialecte. Dar tot aceiasi limba e, nu-i alta decat italiana….sunt dialecte ale aceleiasi limbi. Impartirea statala in Italia a fost mai maruntita si mai rigida in separare una de alta (asa retin, s-ar putea sa ma insel). Nu mai vorbim de sicilieni sau cei din Sardinia.
Limba unitara eu zic ca e data de limba literara (mai recent) si de interactiunea populatiei, cum spuneam, muntenii, oltenii, treceau carpatii in Transilvania, moldovenii la fel etc.
Chiar si cu graiuri, ca la noi, daca am prespune o izolare, fara scoala (unde sa se invete limba literara), fara tv samd, cred ca moldoveanul ar casca ochii la ardelean cand l-ar auzi de sarca, lepeghieu, tagasit, topchila, salitz^n sau tenchi, la fel ardeleanul ar ridica din sprancene sa-l auda pe moldovean cu calishit, chisleac, balabula, dusag etc. Dar tot rom^na e.
Nu, exprimare eronata, altceva voiam sa spun, voind sa fac acea comparatie.
Teoria aparitiei poporului roman spune ca au fost romanizati toti dacii, inclusiv cei din afara Provinciei Traiane, adica inclusiv cei care nu au avut latini printre ei, ca doar a aparut poporul nostru pe un areal mult mai mare, dupa cum vedem azi.
Pai daca dacii din Panonia nu au fost romanizati(aveau translator in 217 d Ch), de ce au fost romanizati cei din Bucovina, spre ex?
E aceeasi situatie.
Sau pana in 217 nu intelegeau latina, dar din 217 pana in 275 au ajuns sa o inteleaga?!
Situatia din Italia nu are nici o legatura cu cea de la noi.
In Italia, cei din N cu cei din S nu se inteleg daca vorbesc in limba materna si trebuie sa apeleze la limba italiana, oficiala, pe cand la noi se inteleg toti, indiferent de zona din care provin.
Ca avem regionalisme, da, dar nu ele formeaza limbajul comun, ne intelegem perfect toti; italienii nu.
Aceeasi situatie o gasim si in Franta, si in Spania. Limbile seamana oarecum, dar oamenii nu se inteleg prea bine.
Chiar nu e aceeasi situatie.
Oricum, revin, de ce in inima Imperiului Roman, anume Italia, nu avem o limba unitara, pe cand la noi avem? Chiar daca garnitele au fost mai rigide la ei, de cand sunt deschise ca urmare a unificarii? De peste 140 de ani. Si inca nu au aceeasi limba.
Daca vei fi sincer, vei recunoaste ca in aproape toate cartile de istorie si mai ales in manuale se spune ca in 275 procesul de romanizare era aproape complet si ca a continuat inclusiv dupa retragerea aureliana, IN LIPSA elementului latin.?!
Deci perioada de timp este aproape aceeasi de la unificarea Italiei, dar daca luam in calcul si perioada Imperiului Roman. Si tot au limbi diferite.
Pe cand la noi…
foarte bune observațiile. Ce nu vor să recunoască lingviștii e separarea limbilor și înainte de aparația latinei clasice. Marele neam al tracilor, traco-celto-șciții, au generat multe graiuri și dialecte în istorie, mai ales în contact prin migrații cu alte populații. Fiind populații diferite au dat naștere la încrengături și ramuri, care au condus la separație lingvistică.
limba tracă a lui Eneas de exemplu, nu mai era ce-a fost la contactul cu latinii autohtoni din peninsula Italică, și a evoluat diferit în timp de traca vorbită de tracii din Balcani sau Anatolia, ori de traca vorbită la nord de Dunăre de exemplu, de geți.
Swadesh, pe care-l consider unul din cei mai mari lingviști, a generat și formule matematice de calcul, pentru a determina momentul separației, deci e vorba de o durată de timp, cînd populațiile venite în contact se amestecă genetic, iar limba se îngemănează, dînd naștere la alt grai, dialect sau limbă. Swadesh afirmă prin calculele lui că italiana s-a separat de română prin secolul XIV, 1300 și ceva. Se pune întrebarea cînd traca lui Eneas ajunsă cu tracii etrusci în peninsulă, s-a separat de traca vorbită de tracii care au rămas pe loc, în Balcani sau în Anatolia. Dar e foarte clar că limba tracă, etrusca lui Eneas, a influențat și latina vorbită de triburile de latini din peninsula Italică, mai ales că o peninsulă e un spațiu mai bine delimitat geografic, fiind înconjurată de ape, decît în mijlocul continentului. Cu toate astea au existat influențe ale altor dialecte din lumea tracă, cum ar fi limba galilor sau a celților, ori punică, după războaiele punice, sau mai înainte de limba greacă, purtată în peninsula Italică de coloniștii greci. Și astăzi există diferențe regionale între dialectele vorbite în Italia. Italiana vorbită nu e unitară, așa cum e limba română, în toată peninsula. Italienii au nevoie să apeleze la limba literară, ca să se poată înțelege. E la fel cum în antichitate se apela la latina clasică, literară, la fel ca italiana literară din zilele noastre. Ce e important de reținut e că limba tracă a etruscilor poposiți în Italia a influențat într-o măsură mult mai mare limba triburilor de latini, decît a făcut-o de exemplu limba greacă, care și ea a avut un cuvînt de spus, mai ales prin preluarea de către romani a multor cuvinte, care au fost adaptate la latină. Limba latină s-a născut din amalgamarea graiurilor dialectelor trace, care au poposit în peninsulă, celt, galez, retian, ventic, care și ele evoluaseră diferit deja, alături de de cel etrusc. Impactul lumii traco-celto-șcite a fost mult mai mare asupra triburilor de latini, și a lăsat urme serioase asupra limbii latine și a limbii italiene mai trîrziu.
etrusci existau în peninsulă cel puțin cu 3.500 de ani înainte de Cristos. Etruscii, traci din Balcani și Anatolia aveau colonii în peninsulă încă de atunci. Există dovezi arheologice. Apoi coloniile se consolidează cu fuga multor traci etrusci cu Eneas. Mai mult au existat mai mulți regi traci care după înfrîngerea suferită la Troia, au fugit chiar și în peninsulă, cu oameni după ei. E cazul venetilor. Titus Livius vorbește de fenomenul ăsta. Tracii ăștia au mășăluit prin Balcani și au generat ceea ce cunoaștem astăzi regiunea și dialectul venetic din Italia, diferit de piet-montez, lombard, galez, sau cel cu influențe grecești din sudul Italiei, de exemplu.
evoluția în timp a unei limbi e determinată de contactul dintre populații diferite, de cantitate și se modifică, creînd diferințe față de limba mamă de origine. Traca vorbită de etruscii lui Eneas nu a rămas aceeași tracă vorbită acasă la Troia. Lingviștii care tratează sincronic problema fac o mare greșeală, deoarece procesul e de natură diacronică în mișcare. Era normal ca Ovidiu să nu mai înțeleagă limba geților, după cîteva momente de separație în istorie. Inclusiv limba geților, deși clar descendenți traci, așa cum ne spune Herodot, nu mai putea fi la momentul lui Ovidiu aceeași tracă vorbită în Balcani, deoarece de la Eneas la Ovidiu sînt sînt cca 1200 de ani. Graiurile trace au evoluat și ele diferit, mai ales că au avut trei ramuri importante, prin migrații diferite și amestec cu alte populații. După 1500-2000 de ani e normal ca să apară separația între ele. Din păcate lingviștii vor să găsească cuvinte trace în limba latină după atîția ani, pentru a recunoaște influența limbii trace asupra latinei din peninsulă, altfel nu vor să recunoască că limba tracă a influențat limba latină. Despre ce tracă vorbim la momentul Eneas sau Ovidiu de exemplu? E o abordare sincronică, nu diacronică, deoarece între timp traca vorbită de Eneas nu mai era cea vorbită de tracii din Balcani la vremea lui Ovidiu. Asta înseamnă că au existat separații și înainte de formarea imperiului roman, nu numai după apariția lui și promovarea latinei clasice, prin limbile zis latine, mai corect romanice.
e ca și cînd limbile romanice au apărut doar odată cu apariția romanilor și a imperiului roman. Amalgamarea și separațiile au existat și înainte de romani, nu numai după romani. Nu avem cum să mai găsim cuvinte trace din Balcani în traca etruscilor din peninsulă după 1200 de ani de la Eneas. Ele au evoluat diferit în această perioadă. De fapt nici astăzi nu se cunoaște foarte bine limba etruscă. Sînt mai multe interpretări și curente. Mai întîi trebuie lămurită limba etruscă și limba tracă, după care să ajungem la comparații diacronice, față de evoluția lor în timp, nu sincronice, adică să vedem cum au evoluat diferit în spațiul de 1200 de ani. Altfel vorbim degeaba, numai căutînd cuvinte similare sau asemănătoare.
din studiile mele personale pentru limba etruscă, am identificat un singur lingvist care se apropie mai mult de descifrarea și înțelegerea limbii etrusce, Mel Copeland, dar din păcate lumea academică nu-l ia în seamă, deși e lingvist de profesie, deoarece nu respectă canoanele academice.
nu am știut de el, decît foarte tîrziu, deși amîndoi mergeam pe aceeași linie cu cercetarea limbii etrusce, și am ajuns amîndoi cam la aceleași concluzii, neacademice, după mai bine de 30 de ani de studii efectuate în paralel, fără să știm unul de altul.
cel mai bun exemplu e sunetul CÎ (cu Î, nu cu I sau E), care există în limba etruscă, dar nu exista la triburile de latini. Cu toate astea s-a transmis la italieni în zilele noastre. Latina clasică nu l-a avut, deci s-au impus indigenii latini din peninsulă, dar el a supraviețuit în limba colocvială pînă la italienii din zilele noastre. CEZAR nu era CEZAR în latină, ci era KEZAR sau scris CHEZAR. Suna diferit. Se poate spune că grupa latină nu era CENTUM ci KENTUM. Sunetul CÎ s-a păstrat și-n limba tracilor, vlahilor din Balcani, și în limba română, cu variații în alte limbi romanice, cum ar fi de exemplu la moldoveni și francezi, pentru care CÎ e echivalent cu Ș în cuvinte. E vorba de graiuri, nu de limbi diferite ca rădăcină de plecare.
Ar mai fi și sunetul J de exemplu, care are și el alte echivalente în alte limbi romanice. Dar diferențerile astea fonetice, vin cu mult înainte de apariția romanilor în istorie, și s-au păstrat, deoarece limba latină nu are sunete de genul acesta, dar ele s-au conservat în limbile zis latine, mai exact romanice din zilele noastre.
http://www.maravot.com/frame197618.html
(Gaius iulius) Kaisar sau Kaesar…ceva de genul se pronunta (scris Caesar).
Spune-mi ce diferente crezi ca existau intre latina clasica si cea populara? Poti vorbi de-o diferenta intre romana literara si cea populara?
Neavand argumente istorice,lingvistice dacopatii pleaca de la premisa ca legionarii nu stiau latina,ca ar fi fost o adunatura din tot Imperiul,eventual luati si cu arcanul.In realitate legionarii au fost cetateni romani,cine nu are habar cum se lua/primea cetatenia in Roma antica,pana la Constitutio antoniana,ar trebui sa se gandeasca cum se da azi cetatenia americana.Evit sa transpun evenimente de azi in antichitate pentru ca nu prea e corect.
Auxiliarii din armata romana erau cei la care se refera Neapoleon&Toxin,dar acesti auxiliari se aflau sub comanda ofiterilor romani si pana sa ajunga „auxiliari” satisfaceau o asa zisa perioada de proba, nu intrau in paine care cuprindea o perioada de 1-2 ani in care trebuiau sa se obisnuiasca cu limba,cu corveziile (inclusiv bataia),disciplina. Daca armata rom@na inainte de ’89 reusea performanta sa-i invete rom@neste pe etnicii maghiari cum isi inchipuie alde Toxin ca puteai sa fii legionar ori auxiliar in armata celui mai puternic Imperiu care a existat si va exista vreodata fara sa cunosti latina.
In Imperiul persan al ahmenizilor unde armata persana era formata dintr-un mozaic de populatii limba de comanda pe care o intelegeau toti ofiterii era limba persana. Alexandru Macedon a avut grija sa promoveze un numar mare de ofiteri si soldati persani si bastinasi,dar ofiterii trebuiau sa stie greceste.Exista chiar o informatie despre nemultumirea ofiterilor si macedonienilor ca Alexandru a inceput sa li se adreseze in greaca.Alexandru a inteles ca armata, indiferent de componenta etnica, trebuie sa vorbeasca o singura limba. Rom@nii ardeleni in armata austriaca si mai tarziu in cea cezaro-craiasca au invata limba germana. Cu siguranta ca nu o vorbeau ca un neamt (austriac),dar puteau sa converseze si sa scrie.
Revenind la problema noastra trebuie sa spunem ca in Scitia Minor din vremea exilului lui Ovidius se vorbeau multe limbi si dialecte. Ce nu recunoastem noi este ca pe teritoriul antic al Romaniei de azi era un mozaic de populatii trace,celte,scitice,ilire si germanice nu era o unitate. Faptul ca tovarasii comunisti au acreditat ideea statului dac centralizat pe care l-au si incadrat de la Burebista la Decebal trebuie vazut intr-un context politic si nu istoric.In antichitate descentralizarea a fost regula si nu putem vorbi de state centralizate si acum exista o intreaga polemica daca Regatul ptolemeilor a fost de un anumit centralism. Nu o sa gasesti la nici un istoric respectabil al antichitatii din vest tampenia cu centralismul dacilor.Cea mai buna dovada o reprezinta aliatii lui Decebal din al doilea razboi in care vedem ca nu este niciun trib tracic de la nord sau sud de Dunare.Unde sunt carpii,costobocii si ceilalti?Un alt lucru pe care nu il acceptam este ca dacii si-au intins hegemonia asupra altor triburi nord trace care i-au si parasit inca din timpul primului razboi cu Traian.Al doilea aspect pe care l-a punctat Scoala Ardeleana si astazi este uitat este ca majoritatea elitei militare si preotesti a dacilor a fost distrusa si aici ar trebui facute analogiile cu triburile galice (celte) aflate intr-o situatie similara. In fine,ultimul aspect cel mai important este faptul ca ”filmul razboiaelor daco-romane”, respectiv Columna lui Traian este complet ori aproape complet ignorata. Ori daca noi nu suntem in stare sa intelegem cel mai important izvor istoric o sa bajbaim mult si bine si o sa venim cu tot felul de ipoteze aiuristice care ne trimit in ridicol.
In Romania nu se stie aproape nimic despre arheologia ofiterilor habsburgici in Transilvania in sec XVIII, in schimb Mommsen, Francke si alti istorici ai sec XIX au avut acces la aceste informatii deosebit de pretioase
Brazda lui Novac a fost realizata de,dupa cum demonstreaza si Mommsen, de Tiberius Plautius Silvanus Aelianus in vremea lui Nero. Istoricii care s-au ocupat exclusiv de istoria limesului roman au stabilit ca realizarea acestuia presupunea o zona de tampon si ”extragerea populatiei” din zona respectiva,adica mutarea acesteia in Imperiu.Astfel, se poate intelege de ce Aelianus a adus de la Nord de Dunare 100000 de bastinasi. Acest lucru inseamna ca inca din vremea lui Nero romanii aveau un control militar asupra Munteniei si era normal sa asigure siguranta Tyrusului. Cum ramane cu cei 15% din teritoriu ocupat de romani.
Diferenta este ca latina culta atat de bine s-a impus incat a murit, azi este considerata limba moarta, la fel ca greaca clasica.
Iar vii cu exemplul maghiarilor care au invatat limba romana in armata. Da, asa e, au invatat-o, DAR NU AU UITAT-O PE CEA MATERNA. Cand au ajuns acasa au vorbit cu familia tot in maghiara. Cand au avut copii, i-au invatat limba maghiara, pt ca au vorbit cu ei acasa in limba lor materna.
Ori dacii si-au abandonat limba materna si au invatat-o pe cea latina. DE CE?
De ce nu au ramas cu limba lor, in timp ce invatau si limba latina?
Si ca sa inveti o limba trebuie sa iei contact cu ea, zilnic, trebuie sa o folosesti zilnic.
Unde o auzeau si unde o foloseau dacii atat de des incat sa ramana cu ea si sa renunte la a lor?
O buna parte din dacii din provincie nu traia langa soldatii si colonistii romani. Acestia cum au invatat latina?
Presupui ca acei soldati si colonisti au fost prezenti in absolut toate asezarile dacilor si ca au fost si mai multi numeric, altfel cum ar fi putut sa-i determine pe daci sa invete latina? Oare asa a fost?
Te intreb din nou – unitatea limbii romane fata de diversitatea din Italia.
Chiar asa, la noi au impus limba si pe unde nu au ajuns, iar la ei nu; sa nu mai vorbim de perioada de timp in care puteau sa o impuna la ei si la noi.
Toate dialectele italiene provin direct din limba latina.Nu a existat o italiana comuna din care ele s-au desprins. De aici si marile diferente dintre ele. Cele nordice s-au edificat pe un fond celtic, cele sudice pe un temei mediteraneean si illiric. Dialectele romanesti s-au desprins tarziu dintr-o limba numita de specialisti limba straromaneasca. Unitatea unei limbi este cea mai buna dovada a faptului ca avem de-a face cu o limba recenta. Stravechea limba basca, desi se vorbeste pe o arie foarte redusa , are OPT dialecte! Deci, argumentul unitatii limbii noastre nu este in favoarea vechimii ei , ci dimpotriva, confirma faptul ca avem de-a face cu o limba noua_ neolatina! Numai incultura neodacista poate vedea aici o dovada a faptului ca nu a existat romanizare!
Nea Gligore,
Iar jignesti, de unde ai ramas cu apucaturile astea, de la statul indelungat in biblioteci?
Cum o intorci din condei, doar sa iasa romanizarea.
Pai o perioada indelungata de timp ar fi permis limbii oficiale sa se impuna. Oamenii se misca dintr-o zona in alta, se stabilesc in alte zone, populatia se amesteca in timp. Tocmai asta sa duca la diferentierea limbilor?
Iar unitatea limbii noastre este pe o zona mai mare decat cea in care au ajuns romanii, tocmai asta e problema. Ca ar fi impus o limba noua in provincie, hai sa zicem, dar dincolo de ea?
Exista o problema cu acel dincolo de provincie. Nu o sa placa cum suna, dar asta confirma istoricii antici. unul din ei este Aurelius Victor, care spune ca carpii au fost deportati la greu in Panonia (majoritatea) si o alta parte la sud de Dunare. Cel care a inceput chestia asta a inceput-o Aurelian in 276 (daca tin minte exact anul, in momentul asta….se poate verifica, in orice caz). El i-a infrant in acel an pe carpi si a deportat un numar mare in Panonia. A continuat Diocletian, despre care acest Aurelius Victor scrie ca i-a deportat „pe toti cei ramasi (carpii) peste cei ai lui Aurelian” (peste cei deportati deja de el). Trebuie sa se fi inselat totusi (ca ar fi fost vorba de „toti”), pentru ca mai tarziu a mai bagat si Constantin carpi in imperiu, la sud de Dunare. Deci s-ar putea sa nu mai fi fost, datorita acestui lucru, cazul de romanizare pe acolo, sau sa fi decurs practic prin introducerea lor, a carpilor, in interiorul imperiului. Dealtfel ultimele pomeniri despre ei apar catre sfarsitul secolului 4. Stiu, repet, suna destul de nasol, de incomod, dar astea sunt marturiile vremii. Capacitatea asta de deportare o aveau romanii (logistica si altele), mai ales daca s-a facut pe mai multe etape. Numai daca ne gandim de deportarea bunaoara a 100.000 de „transdanubieni” (din zona Baraganului) la sudul Dunarii pe vremea lui Nero, facuta dintr-o data. Unii interpreteaza chiar (eronat, cred eu) ca a fost vorba de fapt de 100.000 de familii.
Una din teorii spune ca albanezii ar putea proveni din o parte din carpii din Panonia care au migrat intr-acolo.
Costobocii au avut si ei interactiuni continue cu imperiul, inclusiv si de modul descris mai sus (de ex. in perioada 180-192 sunt introdusi o parte din ei in provincia Dacia).
Draga Mihalita, nu eu te jignesc, ci Eugen Coseriu. Daca l-ai fi citit , ai fi stiut care este diferenta dintre dialectele italiene si cele romanesti. In sec VII , invazia slava in Balcani a dislocat romanitatea sudica . O parte insemnata a acestei populatii latinofone s-a deplasat spre N, ocupand spatiul locuit anterior de slavi, mutand astfel centrul de greutate al ROMANIEI ORIENTALE in zona carpatica. Populatia romanizata a fost nevoita sa se deplaseze adesea in spatiul carpato-balcano -pontic, abandonand si reocupand teritorii _de la Morava slovaca si pana la Nipru, din Tatra si pana in Pind, din Istria si pana la Marea Egee. Centrul acestui areal _ zona Timoc (unde se vorbesc trei subdialecte romanesti) care astazi face parte din ROMANIA SUBMERSA_ ne dovedeste ca aceasta continuitate a noastra in spatiul de care vorbeam, a fost un fenomen complex , cu multe fluctuatii, reveniri , cosolidari si diminuari , ba chiar extictii in anumite locuri si perioade. Envident, romanitatea dintre Nistru si Carpati provine dintr-o astfel de re-extindere rapida si masiva, produsa intr-o perioada favorabila, fapt care explica unitatea lingvistica a acestei zone. In Crisana, Maramures si Banat _ zone de refugiu_ avem trei subdialecte! In Transilvania intens colonizata nu mai avem decat influente ale graiurilor limitrofe. Poate graiul romanesc (siflant) vorbit de ciangai sa fie dovada existentei unui grai transilvan aparte. Oltenia, teritoriu intens latinizat, desi nu are un subdialect propriu-zis, se caracterizeaza din punct de vedere al fonetismului , al lexicului si al gramaticii printr-un arhaism care nu se regaseste in Muntenia si Dobrogea, teritorii cucerite sau re-ocupate lingvistic mai recent.
Limba latina este limba oficiala a Vaticanului, deci nu poti sa spui ca este o limba moarta.Limba sanscrita desi este considerata o limba moarta are peste 200000 de vorbitori fluenti numai in India si cateva mii in afara ei,bineinteles ca nu sunt nativi,la fel sunt vreo cateva mii de vorbitori nativi de greaca veche,dialectul pontic in Rusia. Pot sa-ti dau exemplul si arameica unde numai in SUA sunt cateva mii de vorbitori fluenti.
In concluzie o limba este considerata moarta cand nu mai exista nicio persoana care sa o vorbeasca.
Fără vorbitori nativi, orice limbă este moartă!
Limba ebraica ce este? Pentru ca putini rabini care o cunosc si o utilizeaza foarte rar,cu ocazia unor slujbe, nu sunt nativi.
De ce au adoptat dacii latina?Cei care au fost incorporati ca auxiliari si trimisi in provinciile Imperiului din Britania pana-n Siria este evident cum au invatat. Apoi acesti auxiliari,ca si ceilalti auxiliari si legionari corespondau cu rudele.Am uitat sa spun ca serviciul postal a fost dezvoltat de asirieni,persani si desavarsit de romani.Corespondenta o faceau in latina.Apoi comunitatile dace,asa cum o ilustreaza si descoperirile arheologice,interactionau economic,social,politic cu soldatii romani,cu colonistii,nu traiau in autarhie.Romanii au mentinut in provincii acelasi model de organizare ca al Romei cu aceleasi functii publice si aceleasi raporturi economico-sociale ale cetatenilor cu strainii. In Dacia au fost cantonati 10% din efectivele militare ale Imperiului,numai acestea ar fi reprezentat 40% din populatia Daciei inainte de razboi (estimata cam la 1 milion de locuitori).Dar, avand in vedere pierderile enorme (vezi Columna) mai ales in randul elitei dace si barbatilor (40 de acelasi neam cu Decebal ar fi mai ramas dupa Criton), la care se adauga numarul imens de prizonieri (500000 dupa Criton), la care adauga vreo 10000-20000 trimisi ca auxiliari ai imaginea completa a situatiei. Acum poate intelegi de ce a fost nevoie ca romanii sa aduca un numar asa mare de colonisti.
Despre rolul latinei in Italia si Dacia vezi :
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/26/latina-in-dacia-precum-swahili-in-africa/
Daca nu iei in calcul Columna lui Traian nu ai cum sa intelegi ce au insemnat cele doua razboaie pentru daci. Daca ignori ca Decebal,
disperat a recurs inclusiv la asasinarea lui Traian, daca ignori tratamentul prizonierilor romani nu ai cum sa intelegi reactia ulterioara a romanilor.Maltratarea prizonierilor romani, conform scrierilor istorice, atragea o pedepsirea exemplara (masacrare) a populatiei vinovate.
Te rog sa-mi spui in ce campania au mobilizat romanii asa de multe forte?Nu a fost un simplu razboi de cucerire,pentru infrangerea dacilor era nevoie de 4 legiuni care sub conducerea lui Tetius Iulianus i-a infrant in 88 la Tapae,a fost un razboi de masacrare.Din acest motiv corifeii Scolii Ardelene,care nu erau prosti si au avut acces la izvoare care azi sunt pierdute, au mers pe ideea exterminarii dacilor. Din pacate izvoarele directe cu privire la razboaiele daco-romane din vremea lui Traian s-au pierdut. Tacitus ne-a lasat in schimb informatii pretioase despre campania punitiva a lui Germanicus in Germania si ne putem sa seama prin analogie ce sa intamplat in Dacia.De ce toate triburile nord trace l-au abandonat pe Decebal dupa primul razboi?