„Geții care se cred nemuritori”!

 

 

„Geții, care se cred nemuritori”

 

 

Geții care se cred nemuritori, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, neamul cel mai numeros din lume după acel al inzilor… Astfel sună – în istoriile lui Herodot – prima menţiune amănunţită ce se face despre geto-daci, cei aflaţi sub stratul roman al etnicităţii noastre        şi pe care conştiinţa românească i-a recunoscut şi revendicat dintotdeauna drept începători şi întemeietori ai istoriei naţionale.

Geţii care îşi spun nemuritori, repetă Herodot, insistând asupra credinţei dacilor în nemurirea sufletului, credinţă ce va fi însemnat, la vremea aceea, o mare îndrăzneală a spiritului aplecat asupră-şi, construcţie sublimă a gândului izvoditor de faptă, căci această ipoteză dacii nu au formulat-o doar, ci au şi practicat-o, cu toţii, sub semnul ei desfăşurându-şi, plini de glorie, Istoria. O istorie ale cărei începuturi urcă în timp până dincolo de epoca războiului Troiei, aşezare întemeiată ea însăşi, se pare, de către un trac.

Cu gândul la această credinţă a strămoşilor noştri am adunat o parte din textele care ni s-au părut semnificative pentru prestigiul aparte în antichitate al traco-geţilor, dar mai ales pentru originalitatea culturii şi istoriei acestora. De la Herodot şi Strabon la Tacit şi Suetoniu, de la Platon şi Menandru la Ovidiu şi Horaţiu, iar de la aceştia la o mulţime de autori mai mult sau mai puţin necunoscuţi, antichitatea greco-romană a comentat fenomenul geto-dacic cu un interes mereu viu şi, credem, special.

Generozitatea „României literare” având limite (tipografice), multe texte importante rămân aici nepomenite. Ele pot fi însă cu folos găsite, împreună cu tot aparatul critic, în cele două volume de Fontes historiae daco-romanae, Editura Academiei, 1964 şi 1970, din care am operat şi noi selecţia prezentă. Ne-am îngăduit unele comentarii atunci când am crezut că ele permit sugestia ori dovada continuităţii în spirit a celor ce de două mii de ani şi mai bine locuim aceste ţinuturi ale lumii. Iar această continuitate, ce se proiectează prin noi, cei de azi, în zarea nesfârşită a istoriei viitoare, stă tot sub semnul nemuririi, nu a fiecăruia, ci a tuturor, nemurirea a ceea ce ne dă identitate ca popor cu un suflet propriu, aparte, distinct, acesta nemuritor!

În căutarea acestei continuităţi, începutul a fost făcut de cel deopotrivă savant şi vizionar de geniu care a fost Vasile Pârvan. Pilda sa nu trebuie uitată, pentru a păstra rigoarea temeiului ştiinţific chiar şi atunci când ne trezim visând în marginea textului străvechi.

Literatura noastră, atât de legată de istoria naţională încă de la origini, când primii scriitori erau mai întâi istoriografi – cronicarii, n-a epuizat izvorul nesecat de inspiraţie pe care îl reprezintă istoria, trecutul de gândire şi faptă al înaintaşilor noştri.

Celebrarea acestui trecut e mai mult decât o datorie. Este una din raţiunile de a exista ale culturii, ale literaturii române.

                                                        

                                                                                                   Ion Coja

 

 

 

 

 

 

„ÎNCEPÂND de la Herodot, care numeşte pe geţi „cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci”, literatura antică ne-a păstrat un şir întreg de mărturii foarte onorabile despre acest popor. Înainte de toate, credinţa lor în nemurirea sufletelor, care îi desparte de toţi ceilalţi traci şi de greci. Apoi, o orânduire şi o cuminţenie a vieţii lor sociale şi politice, care se manifestă într-un chip surprinzător în mai toate împrejurările grele ale istoriei lor. Astfel, împotriva tuturor aparenţelor, ei se arată ca un popor sedentar şi liniştit, care nu cere decât să fie lăsat în pace […]. Nu vom mai repeta aici însemnătatea în viaţa acestui popor a marei preoţii a Zeului Zamolxis, de un aşa accentuat caracter moral şi patriotic, nici rolul pe care se arată a-l fi avut ordinul călugăresc getic al „Întemeietorilor”. Spiritul de disciplină manifestat de acest popor, fie sub Dromichaites, fie sub Oroles, fie sub Scorilo, fie mai ales sub Burebista, când i se cere să distrugă toate viţele, ceea ce era şi o mare pagubă materială, în sfârşit vitejia tenace şi solidar disciplinată din răsboaiele lui Decebal cu romanii, îi ridică mai presus de toţi ceilalţi barbari, fie ei traci din sud, germani din nord, ori celţi din vest. Cu dreptate istoricii antici şi moderni şi-au arătat mirarea şi admiraţia pentru apariţia acestui popor aşa de deosebit în mijlocul celorlalţi barbari. Romanii, biruitorii dacilor, au fost în această privinţă de un perfect cavalerism, recunoscând atât pe Coloana lui Traian, cât şi altfel, toate calităţile, nu numai de eroism sălbatec, dar şi de respectabilă civilizaţie ale geto-dacilor.

                                                                               Vasile Pârvan (Getica)

 

IORDANES (sec. Vl)

 

GEŢII n-au fost deci lipsiţi de oameni care să-i înveţe filosofie. De aceea geţii au fost totdeauna superiori asupra tuturor barbarilor şi aproape egali cu grecii, după cum relatează Dio, care a compus analele lor în limba greacă. El spune că acei dintre ei care erau de neam s-au numit la început Tarabostes, iar apoi Pilleati: dintre dînşii se alegeau şi regii, şi preoţii.

 

CLEMENS  din Alexandria (sec. II-III)

 

Geţii, un neam barbar care a gustat şi el din filosofie, aleg în fiecare an un sol semizeului Zamolxis. Zamolxis a fost unul dintre apropiaţii lui Pitagora. Aşadar este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofía (s.n.). Cei care nu sunt aleşi se mâhnesc amarnic, spunând „că au fost lipsiţi de un prilej fericit “.

 

*

 

FILOSOFIA nu e numai speculativă şi intelectuală. Ea se şi practică, tocmai pentru că de ea nu se îndeletnicesc unii, ci toţi. Filosofía la geţi, câtă a fost, era „folclorică”. Altminteri, dacă ar fi practicată numai de o elită, ea nu ar ajunge la sacrificiul vieţii. Pentru că la acest gest erau gata oricând geţii şi pentru că acest gest rezultă dintr-o credinţă filosofică, deducem caracterul folcloric al acestei filosofii,

 

HERODOT (sec. V î.e.n.)

 

Iată cum se cred nemuritori geții: ei cred că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zamolxis. Unii din ei îi mai spun şi Gebeleizis. Tot la al cincilea an ei trimit la Zamolxis un sol tras la sorţi, cu poruncă să-i facă cunoscute lucrurile de care de fiecare dată au nevoie. Iată cum îl trimit pe sol. Unii din ei primesc poruncă să ţină trei suliţe (cu vârful în sus), iar alţii, apucând de mâini si de picioare pe cel ce urmează să fie trimis la Zamolxis şi ridicându-l în sus, îl azvârle în suliţe. Dacă – străpuns de suliţe – acesta moare, geţii socot că zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare, aduc învinuiri solului, zicând că e un om ticălos şi, după învinuirile aduse, trimit un altul, căruia îi dau însărcinări încă fiind in viaţă. Aceiaşi traci, când tună şi fulgeră, trag cu săgeţile în sus, spre cer, şi ameninţă divinitatea {care provoacă aceste fenomene) deoarece ei cred că nu există un alt zeu in afară de al lor (s.n.).

 

*

 

MOARTEA ca o răsplată, de care nu este demn un ticălos!  Despre cineva a cărui agonie se prelungeşte, am auzit-o pe mama spunând că „nu poate să moară, are prea multe păcate” sau „cine ştie ce păcate o fi având “ ori „s-a îndurat Dumnezeu şi a luat-o”.

Pasaj mult discutat în legătură cu monoteismul geţilor: „ei cred că nu există un alt zeu în afară de al lor”…

 

 

SOLINUS (sec. III)

Acum e locul să ne îndreptăm spre Tracia şi să întoarcem pânzele spre cele mai destoinice neamuri ale Europei. Cei care doresc să-i cerceteze cu grijă vor afla cu uşurinţă că barbarii traci au dispreţ pentru viaţa dintr-un fel de exerciţiu natural al înţelepciunii. Toţi sunt gata pentru moartea de bună voie, deoarece unii dintre ei socotesc că sufletele morţilor se întorc, iar alţii că ele nu mor, ci devin mai fericite.

*

 

CREDINŢA în nemurirea sufletului nu poate veni decât din adânca cercetare a acestuia (vezi, in acest sens, mai jos, textul lui Platon). Tocmai în asta constă superioritatea Viitoriei Lipan, a culturii „rurale”.

 

 

PLATON (sec. IV î.e.n.)

 

Tot aşa stau lucrurile, Carmide, şi cu acest descântec. Eu (Socrate) l-am învăţat acolo în oaste, de la un medic trac unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice că îi fac pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta că (medicii) greci aveaţi dreptate sa cuvinteze aşa cum v-am arătat adineauri. Dar Zamolxis, adăuga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seama de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: (anume) pentru că ei nu cunosc întregul pe care-l au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, zicea el, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său – vin de la suflet și de acolo curg (ca dintr-un izvor), ca de la cap la ochi; trebuie deci – mai ales și în primul rând – să tămăduim izvorul răului, ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înţelepciunea.

 

*

 

TOCMAI de aceea, suferinţa sufletească poate fi fatală trupului şi se poate muri „de inimă rea”. Acest fel de moarte se întâlneşte foarte des la noi, la români, fiind o explicaţie frecventă în popor. În câte limbi mai există acest diagnostic?

 

 

ARIAN (sec. II)

În ținutul acestor celţi se află și izvoarele lui. Cei mai îndepărtaţi dintre aceştia sunt cvazii şi marcomanii. După aceea o ramură a sarmaţilor și iazigii, apoi geţii care cred în nemurire. Urmează majoritatea sarmaţilor şi sciţii până la vărsare (a Istrului).

*

ESTE semnificativ că ajungând la geţi, Arian se abate de la seaca înşiruire a numelor de popoare prin ale căror ţinuturi curge Dunărea, spre a semnala faptul pentru care antichitatea i-a celebrat pe strămoşii noştri, deosebindu-i de toate celelalte neamuri: credinţa în nemurire.

Credinţa în nemurire este esenţă de umanism. Ea derivă din (sau justifică) ideea atât de omenească a omului centru al universului. Conştiinţa faptului că omul e ceva aparte, deosebit de restul naturii se reazemă, se confirmă în credinţa nemuririi. Nepieritor este sufletul – adică tocmai ceea ce are numai omul. Excepţional în ordinea naturală, omul nu poate să aparţină în întregime acesteia. Şi, singurul, va face excepţie de la legea inexorabilă a morţii.

Nietzsche (şi alţii) au explicat apariţia acestei idei ca pe o simplă consecinţă a visului în care cei morţi continuă să apară, să trăiască. De aici distincţia trup – suflet şi credinţa în nemurirea sufletului. Ceea ce însă trebuie explicat nu este apariţia, cât menţinerea acestei credinţe, care nu putea să reziste doar pe dovezile efemere ale visului (dacă e să acceptăm explicaţia filosofului german). Ideea nemuririi sufletului mai apare in antichitate, în alte forme, dar la geţi ea devine principiu ordonator ai vieţii. Din idee devine credinţă, sentiment, factor dinamic, prevestind creştinismul.

Omul este singura fiinţă care ştie că va muri. Conştiinţa acută a acestui lucru duce la încercarea de a rezista, înfrunta şi depăşi moartea. Şi astfel începe istoria.

Conştiinţa morţii şi, mai apoi, credinţa în nemurire instituie prestigiul, cultul morţilor şi, implicit, un ritual de înmormîntare tot mai complex. În comuna primitivă nu se practica înmormântarea rituală, nu exista cultul morţilor. Dovadă – lipsa (sau apariţia relativ târzie) a cimitirelor, a mormintelor. Acestea apar odată cu zorii istoriei, întrucâtva premergîndu-i chiar, aşa cum e firesc să se întâmple într-o relaţie cauză – efect

Credinţa în nemurire duce la cultul morţilor, iar acesta este o formă – poate cea mai veche, dar mereu prezentă, şi azi – a sentimentului istoriei. Cultul morţilor, al amintirii şi pomenirii acestora, îl au mai ales popoarele cu o veche istorie. „Voi ce-aveţi îngropat aici ?“ – întrebare capitală. Acest cult şi credinţa în nemurire te fac solidar cu cei dinaintea ta şi cu cei care îţi vor urma. Nu întâmplător începuturile culturii scrise româneşti stau în nişte pomelnice.

Nu este o (sau numai o) solidaritate cu un trecut abstract, impersonal, ci cu trecutul trăit de cei ce-au murit sub ochii tăi şi de cei ce-au murit sub ochii acestora ş.a.m.d., ştiuţi numai din poveştile bătrânilor, şi ele păstrate cu sfinţenie de cult.

Împăratul IULIAN (sec. IV)

Eu (Traian), Jupiter şi zeilor, după ce am luat conducerea imperiului amorţit şi descompus din cauza tiraniei care dăinuise mult la noi în ţară, şi din cauza silniciei geţilor, singur am cutezat să merg împotriva neamurilor care locuiesc dincolo de Istru şi am nimicit neamul geţilor, care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii ce au trăit cândva – şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor, dar şi pentru că îi convinsese să fie astfel (s.n.) slăvitul lor Zamolxis. Crezând că nu mor, dar că îşi schimbă locuinţa, ei sunt mai porniţi pe lupte, decât ar fi înclinaţi să întreprindă o călătorie.

*

UNII exegeţi consideră că Traian, în această scriere satirică, e pus de autor să se laude, exagerând războinicia dacilor. Dar ceea ce cu siguranţă aparţine în acest text nu personajului literar, imaginat, ci eroului istoriei, real, este legătura pe care o face între credinţa în nemurire a dacilor şi ardoarea cu care aceştia şi-au apărat patria.

Cât priveşte pretinsa lăudăroşenie imaginată de autorul scrierii, e de amintit că Traian avea uneori obiceiul să-şi lege cuvintele prin jurământ: aşa să văd eu supusă Dacia în rândurile provinciilor! (AMMIANUS MARCELLINUS). De unde se poate vedea că Traian într-adevăr s-a fălit totdeauna cu fapta sa cea mai de seamă.

DIONISIU (Periegetul) (sec. II)

 – țara imensă a dacilor.

HORAŢIU (sec. I i.e.n.}

…geţii cei aspri cărora pământul nehotărnicit le dă roade şi cereale libere. Nu le place să cultive acelaşi ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alţii care le urmează în aceleaşi condiţii, le iau locul. Acolo femeia nu se face vinovată faţă de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiţi de mamă, iar soţia cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului şi nici nu se încrede într-un amant chipeş. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinţilor şi virtutea femeii pentru care legămîntul căsătoriei rămâne  trainic; ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plăteşte cu moartea.

*

VERSURILE horaţiene s-ar putea să aibă o valoare strict documentară minimă. Pentru femeile geţilor poetul închipuie un portret inspirat, desigur, de suratele lor romane – prin răsturnarea defectelor în calităţi. Dar ceea ce cu siguranţă n-a mai inventat poetul: legendara ţară a geţilor, unde, localizată, devenea credibilă pană şi existenţa femeii ideale. Apelul la aceasta ţară spre a obţine girul verosimilităţii dovedeşte încă o dată aura legendară care împodobea numele Traciei şi, mai ales, al Daciei, în conştiinţa antichităţii, la Roma în mod deosebit.

EUSEBIUS din Caesarea (sec. III-IV)

…cum se întâmplă şi cu sclavii de prin comedii – geţi şi daci, nişte flecari, deprinşi să-şi ascută limba şi să spună glume din limba dacică (s.n.).

AUTORUL se referă la sclavii daci şi geţi, deveniţi, în comediile greceşti târzii, simbolul servitorului isteţ care-şi bate joc de stăpân, mai ales prin ascuţimea limbii. Lazăr Şăineanu avea să constate un fapt asemănător din cercetarea cuvintelor turceşti, intrate în limba română cu un sens „depreciat”, dovadă a stării de spirit populare din timpul ocupaţiei turceşti.

DIODOR din Sicilia (sec. I î.e.n.)

De asemenea fură pregătite două ospeţe: pentru acei macedonieni, Dromichaites rândui tot felul de mâncăruri alese, servite pe o masă de argint, iar tracilor le dădu să mănânce zarzavaturi şi carne, dar pregătite cu măsură, aşezându-le pe nişte tăbliţe de lemn, care țineau loc de masă. În cele din urmă, puse să le toarne macedonienilor vin în cupe de argint şi de aur, pe câtă vreme el şi tracii lui beau vinul din pahare de corn şi de lemn, aşa cum obişnuiesc geţii. … Dromichaites îl întrebă apoi pe Lisimah care dintre cele două ospeţe i se pare mai vrednic de un rege : cel ai macedonienilor sau cel al tracilor. La care Lisimah îi răspunse că cel al macedonienilor. „Atunci – zise Dromichaites – de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de strălucire, şi te-a cuprins dorinţa să vii la nişte barbari, care au o viaţă de sălbatici, locuiesc într-o ţară bântuită de geruri şi n-au parte de roade îngrijite? De ce te-ai silit, împotriva firii, să-ţi duci oştenii pe nişte meleaguri în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber ? (s.n.)

*

EXCELENTĂ lecţie de înţelepciune şi tact diplomatic. Profetică introducere la o istorie politică de peste două milenii, caracterizată prin căutarea păcii şi a bunei înţelegeri, istoria unui popor care o luat arma în mână numai pentru a se apăra.

FRONTINUS (sec. I î.e.n.)

Scorylo, conducătorul dacilor, ştiind că poporul roman era dezbinat din pricina războaielor civile şi socotind că nu-i nimerit să-i atace, deoarece datorită unui război cu un duşman din afară s-ar putea restabili înţelegerea între cetăţeni, a pus în faţa concetăţenilor săi doi clini şi pe când se luptau intre ei cu îndârjire, le-au arătat un lup. Imediat câinii s-au aruncat asupra acestuia, uitând de cearta lor. Prin această pildă i-a oprit pe barbari de la un atac care ar fi adus foloase romanilor;

STRABON (sec.I)

Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geţilor, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât, în câţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani.

UN PROGRAM oricând valabil : „exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci”…

DIO CASSIUS (sec. II—III)

Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor asupra cărora, în vremea aceea, domnea Decebal, foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a-i ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere.

*

IAR de ne duce gândul la „era acest Ştefan Vodă – la lucruri de război meşter; unde nu cugetai acolo îl aflai; unde era nevoie, însuşi se vira, ca văzându-l ai săi să nu se înderepteze. Şi pentru aceea, rar război de nu biruia. Aşijderea şi unde-l biruiau alţii, nu perdea nădejdea; că ştiindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor”, în felul acesta nu aducem, fireşte, argumente şi nici ipoteze măcar. Ci numai lăsăm gândul să fie peste veacuri spaţiu de regăsire şi recunoaştere pentru cei ce de multă vreme sunt repere ale istoriei, ale conştiinţei noastre de sine.

SUETONIU (sec.I-II) Vieţile Cezarilor, Divinul August, LXIII. 4)

M. Antonius scrie că (August) a făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor, şi că tot atunci a cerut in schimb, în căsătorie, chiar pentru el, pe fiica regelui.

AMĂNUNT iarăşi revelator. Peste două secole pe tronul Romei imperiale se va urca primul împărat de origine tracă: Maximinus Thrax, la 235. Până în anul 610 îi vor urma alți treizeci și nouă de împărați de origine traco-iliră. Unul dintre ei a fost și dacul Galerius (vezi mai jos).

 

 

 

STRABON

 

Muzica întreagă, privită atât ca melodie cât şi ca ritm, şi cuprinzând (în noţiunea ei) şi instrumentele, e socotită ca fiind de obârşie tracă şi asiatică. (…) Se spune că cei care s-au ocupat în vechime cu muzica – Orfeu, Musaios şi Tamiris sunt traci. Şi numele lui Eumolp tot de la traci vine…

 

*

 

DESPRE Eumolp, „cel care cântă bine”, se mai spunea şi că a instituit misterele de la Eleusis, atât de importante, pe plan spiritual, pentru antichitatea greco-romană.

 

 

HERODOT

 

Zalmoxis acesta, care era om (nu divinitate) – …îşi înălţă o casă de oaspeţi, spre a cinsti pe fruntaşii din oraşe, şi îndestulându-i, să le dea o învăţătură, potrivit căreia nici ei, nici comesenii săi, nici cei care urmau să se nască neîncetat din el, nu aveau să se stingă, ci aveau să meargă în ţinutul unde, supravieţuind veşnic, va avea parte de toate bunurile. Mai degrabă socotesc că Zamolxis acesta s-a ivit cu mulţi ani înainte de Pitagora (s.n.)

 

HELLANICOS (sec. V i.e.n.)

…(Zamolxis) înapoindu-se la el în țară a dat învăţături oamenilor cu privire la nemurirea sufletului. (…) Ei spun că cei morţi pleacă la Zamolxis şi că se vor întoarce. Dintotdeauna (s.n.) ei au crezut că aceste lucruri sunt adevărate. Aduc jertfe şi benchetuiesc ca şi cum mortul se va întoarce.

 

*

 

OBICEIUL s-a păstrat până azi, când praznicul de după înmormîntare devine banchet în toată regula. Beau, mănîncâ, petrec şi discută, ca la orice petrecere, dar mai ales despre cel plecat. Banchetul foloseşte celor mai apropiaţi de mort. Aceştia trei zile n-au mîncat mai nimic, n-au dormit, au stat la priveghi, nu s-au pieptănat etc., „murind” puţin – ca-n jertfele sciţilor – ca să mai poată fi câtuşi de puţin în apropierea celui plecat, ca şi când l-ar putea astfel conduce o bucată din drumul pe care a pornit Şi când se întorc de la cimitir, extenuaţi de toate suferinţele, obiceiul – mai puternic decât orice – îi obligă să ia loc la masă şi să mănânce, să participe la „banchetul” general. Şi astfel se „reîntorc” la viaţă, după cei câţiva paşi făcuţi cu înfiorare pe drumul marii călătorii. Ceilalţi comeseni simt asta : atitudinea lor faţă de rudele cele mai apropiate mortului. Acestea sunt cinstite altfel decât ca simple gazde ale unei petreceri. Au căpătat prestigiul unei experienţa esenţiale, al unei iniţieri.

 

PORPHYRIOS (sec. 111)

…Numit Zamolxis, deoarece – la naştere –  i se aruncase deasupra o piele de urs. Tracii numesc pielea (aceasta) „Zalmos”. … Dionysophanes afirmă că el a fost sclavul lui Pitagora, că a căzut in mâinile hoţilor şi a fost tatuat când s-a făcut răscoala împotriva lui Pitagora, care o fugit, şi că şi-a legat faţa din pricina tatuajului. Unii mai spun că numele de Zamolxis înseamnă „bărbat străin“.

 

*

 

LA ŞAPTE SECOLE după Herodot, Porphyrios poate furniza asemenea detalii! Singura explicaţie posibilă: locul lui Zamolxis în ceea ce s-ar putea numi tradiţiile orale ale antichităţii. Din păcate, cele scrise sunt numai semnificative, şi mai puţin explicative, justificative pentru prestigiul getului zeificat.

 

HESYCHIOS din Alexandria (sec. V-Vl)

 

Zalmoxis. Despre acesta Herodot ne spune că grecii care locuiesc în jurul Pontului afirmă că a fost sclavul lui Pitagora, că apoi a fost eliberat şi s-a înapoiat cu corabia în ţinuturile sale de baştină, unde a propagat învăţături despre un trai mai înţelept decât cel al grecilor (s.n.) A adus cu sine fruntaşi atenieni şi i-a primit cât se poate de bine, spunând că nici el, nici discipolii săi nu vor muri. Alţii susţin că (Zalmoxis) era consacrat lui Cronos.

 

*

 

ADICĂ nemuritor.

 

 

 

 

Un documentar de Ion Coja

 

 

*     *

*

 

Domnule profesor, care-i povestea acestui „documentar”?

 

Chiar poveste, o poveste frumoasă. Este un text care a fost publicat în „România literară” de George Ivașcu. I l-am propus și mi l-a publicat imediat. În 1976 sau 77, cred. Pe trei pagini, din mijlocul revistei, așa ceva nu se întâmpla prea des…. Textul a fost însoțit și de o ilustrație bogată, din pricina căreia s-a mai umblat la text, redacția amputându-l fără a mai fi eu întrebat la ce fragmente să se renunțe. Mi l-a scos pe cel mai important, despre Galerius.  Textul a mai fost publicat de vreo două ori de Iosif Constantin Drăgan, în „Noi, Tracii”, fără nicio intervenție, adică în integralitatea sa. Din păcate nu mai am niciun exemplar din numărul respectiv. Dacă nu mă înșel, era textul cel mai amplu despre daci care se publica în presa din România după 1948.  Aduc acest text în atenția tinerilor care, din lipsă de lecturi, fac afirmații  complet aeriene cu privire la un pretins complot al tăcerii care i-ar viza pe daci!… Vezi, Doamne, lumea academică, universitară, ar  studia prea puțin componenta noastră dacică, în comparație cu partea romană, latină, din formula noastră etnică! Da, asta e  situația: informațiile despre daci sunt foarte puține în comparație cu bibliotecile întregi care nu reușesc să cuprindă întreaga moștenire latină… Academia publicase primele două volume, cele mai importante, cuprinzând practic toate izvoarele, toate textele rămase din antichitate care fac și cea mai mică mențiune despre oamenii trăitori la Nord de Dunăre… Nu numai despre daci, în mod explicit!… În câteva ore parcurgi toate aceste izvoare scrise! Sigur, mai rămân și mărturiile arheologice, și altele… Dar, totuși, foarte puține în raport cu interesul nostru pentru daci!

Completarea acestor surse se face tare greu, este nevoie de o erudiție cu totul specială, la care puțini ajung! Când mă gândesc la mari specialiști, îmi vin în minte două nume dintre colegii mei: Cicerone Poghirc și Grigore Brâncuș! Ei au continuat și îmbogățit tradiția tracologiei științifice, pe urmele lui Hasdeu. Evident, nu s-au epuizat posibilitățile de a descoperi lucruri noi, fie și numai prin (re)interpretarea corectă și inspirată a surselor existente, deja cunoscute și comentate!

Atrag atenția aupra fragmentului din Getica lui Pârvan. Nimeni nu era mai în măsură decât marele savant să tălmăcească pe înțelesul oricui adevăratele relații care au existat între daci și romani. Din partea romanilor admirație deosebită, cum n-au mai avut pentru alt popor „barbar”. „Romanii, biruitorii dacilor – conchide Pârvan, au fost în această privință de un pefect cavalerism, recunoscând atât pe coloana lui Traian, cât și altfel, toate calitățile, nu numai de eroism sălbatic, dar și de respectabilă civilizație, ale geto-dacilor.”

De pe urma acestui „documentar” m-am ales cu o prietenie – îi pot spune așa, care m-a onorat în mod deosebit: a părintelui profesor Ioan G. Coman. Mare teolog, mare filolog… Va trebui, cât de curând, să spun și povestea asta, despre cartea Scriitori bisericești din epoca străromână. O carte esențială pentru cultura și spiritualitatea noastră! Referitor la această carte și la ideea că ar exista o epocă străromână în cultura noastră, da, se poate spune că s-a produs și se menține un boicot academic și universitar. Dar aceasta este o altă discuție…

 

În concluzie, deoarece ați avut câteva intervenții severe împotriva unor dacologi, care este părerea dumnevoastră despre daci?

 

Am avut și am ceva cu dacologii care, certați cu biblioteca, fac tracologie lăutărește, din ce aud, din ce le-ar place să găsească în cărțile pe care nu le citesc… Cu asemenea hei-rupiști nu mai impunem noi adevărul despre daci.

 

Care adevăr?

 

Adevărul că tracii, în mod deosebit dacii, geto-dacii, au fost al treilea mare popor al antichității europene! Pot fi puși alături de greci și de romani. Din păcate, performanțele lor s-au pierdut în neagra veșnicie a uitării, poate și pentru că suportul material al civilizației lor nu a avut  trăinicia pietrei și a scrisului. Dacii au dezvoltat o civilizație a lemnului, au ignorat beneficiile scrisului, dar nu din lipsă de spirit inovator, ci pentru că au văzut și reversul medaliei: scrisul are și el neajunsurile sale, nu este lipsit de consecințe neplăcute nefaste. Dacii le-au evitat, prin oralitate!… Astfel că în final, ca moștenitori ai acestor daci, românii s-au ales cu cea mai bogată cultură populară orală din Europa! Ca să nu zic mai mult!… Iar oralitate înseamnă, printre altele, autenticitate!… Prețuiește mai mult decât orice bibliotecă! Nimic nu-i mai important decât autenticitatea, în materie de viață spirituală, culturală. Fără autenticitate, ești o pastișă, un plagiat!

 

Ce părere aveți despre cercetările geneticienilor care au stabilit că ponderea substratului dacic este, din punct de vedere genetic, biologic, mult mai mare decât a romanilor?

 

Nu este o noutate ca ipoteză. Glotogeneza, adică nașterea unei limbi, și etnogeneza – nașterea unui popor, nu merg neapărat în paralel, cu aceleași „cote de participare”. E de așteptat ca procentul în care limba română este o limbă romanică să fie mai mare decât procentul biologic cu care au participat romanii, latinii, la plămada noastră etnică. Aceasta este situația cu toate limbile și popoarele romanice. Răspândirea limbii latine s-a făcut mai ales pe un suport  politic și cultural: prestigiul, încă neegalat în istorie, al Romei!… Când se vor face cercetări complete asupra acestei chestiuni, eu mă aștept să se constate că noi, românii, prin comparație cu alte popoare romanice, avem procentul cel mai mare de romanitate, de latinitate biologică, dacă îmi accepți acești termeni…  Nu are importanță că acest procent este mult mai mic decât procentul participării biologice a autohtonilor geto-daci la etnogeneza românească! Este normal să fie așa!

Am auzit de niște cercetări făcute în Germania, la Hamburg, mi se pare. Din păcate nu ni se spune unde au fost publicate rezultatele acestor cercetări… Astfel de cercetări s-au făcut de mult în România, la Iași mai ales. Cu rezultate foarte măgulitoare pentru noi. Bunăoară, din aceste cercetări rezultă că spațiul românesc este unul din care au plecat multe „gene” în toată Europa!  Europa este genetic marcată de strămoși de-ai noștri care au ajuns unii, nu puțini, chiar și pe insulele britanice!… Din păcate, aceste rezultate i-au nemulțumit pe cei care ne poartă sâmbetele! La ordinul unui secretar de stat udemerist s-au sistat fondurile pentru aceste cercetări!…

Așadar, nu trebuie să ne fie teamă de aceste cercetări de paleo-genetică! Vor confirma că suntem ceea ce am știut că suntem: unul dintre cele mai vechi popoare din lume. Iar când spun „vechi” am în vedere și memoria colectivă, comunitară. Pe cale strict orală, fără sprijinul școlii și al cărții, noi am păstrat amintirea apostolului Andrei, foarte clară, a lui Traianus Imperator, personaje atât de importante pentru istoria noastră. Ba chiar și ale unor persoane și evenimente mult mai vechi! Recomand în acest sens lucrările domnului  MIRON  SCOROBETE! Extrem de interesante, iar pentru mine convingătoare! Din păcate, sunt puțin cunoscute. Deocamdată!…

 

23 ianuarie 2013

 

A consemnat Petre Burlacu

  • surena

    Lucruri care nu se spun despre getii si care apar in izvoare antice :
    1.Herodot in Cartea a IV paragraful 93 spune „Getii sunt cei mai viteji si drepti dintre traci” iar in Cartea a V a „dupa indieni neamul tracilor este cel mai mare;daca ar avea o singura conducere si ar fi uniti in cuget,ei ar fi,dupa parerea mea,de neinfrant”
    Asta este partea pe care o preferam si o preluam de la Herodot, restul este IGNORAT CU BUNA STIINTA, respectiv :
    „Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi”
    „LA EI,LA TRACI,TRANDAVIA ESTE LUCRU FOARTE ALES,IN VREME CE MUNCA CAMPULUI E INDELETNICIREA CEA MAI UMILITOARE; A TRAI DE PE URMA JAFULUI ESTE PENTRU EI CEL MAI FRUMOS FEL DE VIATA”-Cartea a V a
    In Cartea a VI a aflam ” LA TRACI EXISTA URMATOAREA RANDUIALA: ISI VAND COPIII PENTRU A FI DUSI PESTE HOTARE”
    2.Ovidius ii descrie astfel pe geti :
    ” Eşti curios să ştii ce populaţie se află în ţinutul tomitan şi ce obiceiuri au oamenii printre care locuiesc?Deşi în acest loc sînt amestecaţi greci şi geţi,ţărmul ţine mai mult de geţii nedomoliţi.
    Sarmaţii şi geţii sînt mai numeroşi.
    Îi vezi călări, venind şi ducîndu-se prin mijlocul drumurilor.
    Între ei nu-i nici unul care să nu poarte tolbă, arc şi săgeţi îngălbenite de veninul viperei.
    Au glas aspru, chip sălbatic şi sînt cea mai adevărată întruchipare a lui Marte.
    Părul şi barba lor n-au fost tunse niciodată.
    Mîna lor dreaptă e totdeauna gata să înfigă cuţitul,pe care îl are legat la şold orice barbar.Ovidiu continua sa ii descrie astfel
    „Dacă privesc oamenii, căci abia sînt vrednici de acest nume,
    văd la ei mult mai cumplită sălbăticie decît la lupi.
    Nu se tem de legi, ci dreptatea cedează în faţa forţei
    şi zace la pămînt învinsă de sabia cu care se duc luptele.
    Se apără împotriva frigului năpraznic cu piei de animale şi cu pantaloni largi,
    iar feţele lor aspre sînt acoperite cu păr lung.
    La puţini dintre ei se mai păstrează urme ale limbii greceşti,
    iar aceasta a devenit şi ea barbară din pricina accentului ei getic.
    În această mulţime nu-i nimeni care întîmplător să ştie latineşte
    şi care să poată rosti măcar cîteva cuvinte.
    Chiar eu, poet roman – iertaţi-mă Muzelor! –
    sînt silit să vorbesc de cele mai multe ori după obiceiul sarmatic.
    Iată, mi-e ruşine, dar mărturisesc: din cauza dezobişnuinţei îndelungate,
    chiar mie îmi vin cu greu în minte cuvintele latine.”
    Si Ovoidius subliniaza dorinta de jaf a barbarilor-getii-„nimeni nu mai păzeşte ogoarele şi avutul lor nepăzit cade pradă jafului;bogăţii mici, ca la ţară: vite şi care ce scîrţîie,şi avutul ce-l are un locuitor sărman.
    Unii sînt duşi ca prizonieri cu mîinile legate la spate şi zadarnic mai privesc înapoi la ţarinele şi casele lor.
    Alţii cad, nenorociţii, străpunşi de săgeţi cu cîrlig la vîrf,căci şi fierul zburător e uns cu otravă.
    Ceea ce [năvălitorii] nu pot lua şi duce cu ei, distrug;şi flacăra duşmană mistuie nevinovatele colibe.
    Chiar cînd e pace, lumea tremură de groaza războiului şi nimeni nu mai brăzdează pămîntul, cu mîna pe plug.
    Aici, fie că îl vezi, fie că nu-l vezi, tot te temi de duşman.Ţarina părăsită şi nelucrată ajunge pîrloagă.
    Aici nu stă ascuns la umbra viţei de vie strugurele dulce,iar mustul ce fierbe nu se adună în căzi înalte.
    Nu sînt fructe în acest ţinut. Acontius nu ar fi avut pe ce să scrie cuvintele pe care să le citească stăpîna inimii lui.
    Cît poţi vedea cu ochii, numai cîmpii goale fără frunziş, fără arbori;locuri pe unde nu trebuie să vină un om fericit.
    Deci din tot pămîntul, cît se întinde el de mult,un astfel de Ioc a fost găsit ca pedeapsă pentru mine.
    Cat despre limba getilor Ovidius ne lamureste : „Ei vorbesc între ei o limbă pe care o înţeleg;dar eu trebuie să mă înţeleg prin semne.Eu sînt aici barbarul, căci nu sînt înţeles de nimeni:cînd aud cuvinte latineşti, geţii rîd prosteşte;cu siguranţă că deseori vorbesc rău despre mine pe faţă;
    poate îmi reproşează că sînt un surghiunit”

    • http://ioncoja.ro Ion Coja

      Acest text al lui ovidius este cunoscut. Este interpretat ca fiind o pledoarie a lui Ovidius ca să înduplece autoritățile imperiale de la Roma și să fie rechemat din exil. Deci ar fi un text apăsat subiectiv, menit să stârnească la Roma compasiune!… În alte texte este mai puțin manipulator!
      Sigur că ezistă și astfel de consmnări. Niciun popor nu a fost scutit de critici aspre.Citiți ce scriem noi, azi, pe internet, despre oricine: și de bine – unii, și de rău – alții!
      Despre geți/daci avem și alte consemnări, făcute de Socrate sai Horațiu, extrem de măgulitoare pentru amorul nostru propriu.
      Mai trebuie avut în vedere, la Herodot, diferența pe care o face acesta între GEȚI și TRACI! Erau din același neam, dar se deosebeau foarte mult! ( se pare!)
      Sunt binevenite textele pe care le-ați prezentat! Vă mulțumesc!

    • Călin

      Herodot nu prea trebuie luat în seamă:
      – În afară de iel nimeni nu a mai scris că geții îs parte a tracilor. Tracia-i un loc, taracos înseamnă-n elină nord.
      – În altă parte zice că nimeni nu știe ce oameni locuiesc în „Tracia” iar „dincolo de Istru pare pustiu fără sfîrșit”.
      – Mai zice că „acestea le povestesc elenii ce locuiesc în Pont. Mai umblă și o poveste care este așa…”.
      – A mai aflat de le elenii din Pont că Zamolxis, care este om, a fost sclavul lui Pitagora…Stop! treacă-meargă dar asta-i cam mult….Timpul, printre altele, sclav!…Pitagora a fost comunist, chiar a eliberat sclavi cînd a putut.
      – Cine i-a numărat pe indieni la vremea aceea?
      – „Părintele istoriei” știa că Istrul izvorăște din Pirinei.
      De fapt Herodot vorbește bazaconii.

      • surena

        Este tipic romanesc sa jonglam cu izvoarele istorice dupa cum vrem,reproducem prima parte din Herodot si ce vrem din Ovidius apoi ei nu mai sunt de incredere.La fel si Strabon,Heraclid si Pomponius sunt citati dupa „interes”,acolo unde vorbesc de poligamia getilor si tracilor si de obiceiurile lor barbare care „nu fac cinste celor mai drepti dintre traci” sunt ignorati cu buna stiinta.In schimb, Iordanes este supraevaluat si foarte mult laudat desi era mai mult alan decat got iar informatiile lui sunt printre cele mai lipsite de incredere,dupa cum o spun si cativa reputati istorici straini.
        Cine oare il mai citeste pe Xenopol? care ia prezentat asa cum au fost descrisi de antici fara inflorituri si exagerari.
        Adevarul este ca informatiile despre traci,geti si daci,care necunoscand scrisul si nelasand izvoare scrise,nu sunt sigure pentru ca tracii erau tratati ca niste barbari.Autorii greci si romani nu sunt interesati decat de anumite aspecte legate de barbari, ignorand total unele lucruri importante, cum ar fi de ex limba acestora.
        Spre deosebire de asirieni si egipteni, care au ajuns pana la nivelul de a scrie despre limba barbarilor si au incercat chiar „avant la lettre” sa faca dictionare (sa nu uitam tratatul de pace bilingv egipeano-hittit dupa Kades ori Piatra de la Rosetta),grecii si romanii nu au facut acest lucru.Astfel,desi istoricii greci si romani vorbesc despre Alexandru Macedon nu spun nimic despre limba macedoniana,
        ignoranta totala despre un popor care va influenta cultura si civilizatia greaca si intr-o oarecare masura si cea romana.Stim doar ca Alexandru inaintea bataliilor vorbea in macedoniana apoi se adresa si grecilor ca sa il inteleaga iar la chefuri vorbea uneori mai mult in macedoniana.
        Tacitus care a scris Germania,una dintre cele mai bune monografii ale lumii,nu vorbeste deloc despre limbile pe care le vorbeau aceste populatii.Dovezile arheologice demonstreaza ca acolo traiau si populatii celtice,iraniene,
        finoungrice,baltice deci nu numai germanice.Aici, Ovidius are dreptate!La fel era si pe teritoriul locuit de geti si daci se intalneau si populatii iraniene :sciti,sarmati,iazigi ori tracice-besii si celti ori germani (a se vedea descoperirile arheologice ) inainte de venirea gotilor
        Adevarul este ca nu stim foarte multe despre traci,geti si daci, dar facem foarte multe speculati si exagerari.
        Scrierile antice demonstreaza foarte clar, de exemplu,ca romanii faceau diferenta intre daci si geti (Virgilius,Suetonius,
        Polybius,Horatius,Pilnius, Lucanus)
        Daca inainte de comunisti au existat puncte de vedere iconoclaste referitoare la daci,odata cu Ceausescu a aparut si statul centralizat dac de la Burebista la Decebal si protocronismul. Acesta a evoluat dupa anii 90 odata cu aparitia „Noi nu suntem urmasii Romei”, o lucrare „deosebit de documentata ” pe langa care lucrarea lui Mommsen „Istoria romana” pare o „aiureala diletanta” si potrivit caruia dacii sunt buricul pamantului,cunosteau scrisul,aveau academii spirituale si erau eroi civilizatori intr-o lume barbara si ignoranta.Cat despre romani, acestia vorbeau o limba protodaca si erau niste banditi . Acum internetul este plin de dezvaluiri revelatoare cum ca romanii nu au construit podul lui Apolodor (era facut de Burebista), columna este plina de falsuri grosolane (un amfitetru reprodus pe columna langa un castru tocmai a fost descoperit la Drobeta,dar nu e important),dacii erau crestini inainte de Isus si coborau direct din atlanti.
        La editura Saeculum au aparut cateva carti interesante:Popa Lisseanu „Dacia in autorii clasici” (latini clasici si post clasici si greci si bizantini) si Continuitatea romanilor in Dacia,A.Xenopol „Istoria romanilor din Dacia”Odobescu „Tainele trecutului romanesc” ori „Istoria militara a Daciei ante si post romane” a lui Alexandru Madgearu.Din pacate, nu sunt pentru dacopati ci pentru oameni interesati de aflarea adevarului de la persoane care nu sunt ingineri,doctori stomatologi,preoti ori alti specialisti in istorie ori lingvistica.
        In loc de incheiere…
        1.Romania a inceput sa fie utilizat pentru Imperiul roman si lumea romana in perioada tarzie pana la ultima cadere a Constantinopolului.
        2.Romania de astazi o regasesc in scrierile antice : populatie barbara,fara drumuri,
        mari mincinosi si talhari,care fac juramintele cele mai grozave si apoi le incalca , care nu respecta legile nici pe cele ale lui Dumnezeu si nici ale imparatului ( il citez pe Kekaumenos), plina de mistici (contrastul dintre bnigamie si pustnici ia socat pe antici) si care isi vand la mezat pruncii si fetele (vanzarea tracica dupa Strabon,Euclid si Pompeius), insetati de sange precum besii si getii si care nu isi lucreaza pamantul. „Voi sunteti urmasii Romei?”Fiecare raspunde cum doreste.
        Un roman, nu dacopat, a spus odata,
        demult,pe cand inca mai exista putina decenta: „voi lupta pana la ultima mea picatura de sange,ca sa ai dreptul sa nu fi de acord cu mine” (Ion Ratiu).
        Din pacate internetul este plin de punctele de vedere promovate si fundamentate ca adevar istoric (istorie adevarata,
        necenzurata) de cei care NU AU LUPTAT pentru acest drept si care S-AU FOLOSIT in mod propagandistic si politic de istorie.Cei care au dorit candva,asa cum ultimul sah al Iranului se vedea urmasul lui Cirus,sa faca din Marele Conducator urmasul Marelui Rege Burebista.

        • http://ioncoja.ro Ion Coja

          Este o reație firească să le povestești copiilor tăi numai lucruri frumoase despre parinții tăi, adică despre bunicii lor!… Din ignoranță unii laudă excesiv, alții critică excesiv!
          Păcat că ați amestecat lucrurile și nu e foarte clar ce aveți de spus! Oricum, dacă dvs ați lansat termenul „dacopat”, vă felicit și am să mi-l însușesc și eu.

          • surena

            Termenul dacopat (dacos+pathos)nu are la mine conotatie peiorativa, el desemneaza adeptii unei teori iconoclaste legata de formarea poporului meu si negarea faptului ca limba romana este o limba neolatina.Imi cer scuze daca cineva se simte/s-a simtit jignit,”suferinta dacilor” are mai multe intelesuri la mine…
            Eu nu amestec lucrurile spun doar dacopatilor sa reproduca tot citatul referiot la geti/daci/traci nu doar ce le convine,nu-mi place sa vad citate trunchiate ori scoase din context.Acelasi lucru l-am reprosat si regretatului parinte Balasa,un reputat dacopat,pe care am avut norocul sa-l cunosc, faptul pe care l-am observat si la dvs. de a nu prezenta decat latura idilica a getilor/tracilor/dacilor.

          • http://ioncoja.ro Ion Coja

            Latura idilică: Desigur! O fac conșient, totdeauna scoatem în evidență partea exemplară, care poate fi luată drept model. V-am mai explicat asta o dată și nu ați luat în seamă răspunsul meu. Nu=mi mai cereți altul!

  • Traian Ioan

    Re: Alternativă la religii este ştiinţa!…
    Ion Coja
    [quote]
    „Adevărul că tracii, în mod deosebit dacii, geto-dacii, au fost al treilea mare popor al antichității europene! Pot fi puși alături de greci și de romani. Din păcate, performanțele lor s-au pierdut în neagra veșnicie a uitării, poate și pentru că suportul material al civilizației lor nu a avut trăinicia pietrei și a scrisului. Dacii au dezvoltat o civilizație a lemnului, au ignorat beneficiile scrisului, dar nu din lipsă de spirit inovator, ci pentru că au văzut și reversul medaliei: scrisul are și el neajunsurile sale, nu este lipsit de consecințe neplăcute nefaste. Dacii le-au evitat, prin oralitate!… Astfel că în final, ca moștenitori ai acestor daci, românii s-au ales cu cea mai bogată cultură populară orală din Europa! Ca să nu zic mai mult!… Iar oralitate înseamnă, printre altele, autenticitate!… Prețuiește mai mult decât orice bibliotecă! Nimic nu-i mai important decât autenticitatea, în materie de viață spirituală, culturală. Fără autenticitate, ești o pastișă, un plagiat!”

    [/quote]
    Este Adevărat că tracii, în mod deosebit, geto-dacii, strămoşii noştri, au fost creaţi, statorniciţi şi înzestraţi cu o limbă, de către Sântio, Creatorul, ca prin exemplul lor de corectitudine să salveze restul neamurilor de sub jugul diavolilor şi dumnezeilor de tot felul, inventaţi de evrei.
    Evreii, prin dumnezeii lor au cucerit lumea pe care o conduc, făcând din hoţie şi crimă funcţiuni necesare vieţii sociale; Noua Ordine Mondială se bazează pe credinţa lor în dumnezeul inventat de Moise.
    Evreii, cu Biblia scrisă de ei, au cotropit toate neamurile statornicite de Sântio, au ridicat tarele sociale: credinţa şi minciuna, jaful şi crima la rang de virtuţi; la rang de necesitate socială.
    Nu vă mai împăunaţi că nu suntem cu nimic superiori celorlalte naţii, aşa cum nici evreii nu sunt superiori cum se cred, cum se-mpăunează ei.
    Dv., domnule Ion Coja aveţi impresia că sunteţi autentic?
    Vă înşelaţi, domnule!
    Sunteţi un plagiator al evreului Isus Cristos care s-a crezut Mesia; Vă credeţi cu valoare; da, aveţi valoare, ca orice om, dar nu superioară.
    Superioritatea este apanajul celor închipuiţi, a celor care se cred aleşi de dumnezeu să ne conducă.

  • Gheorghe

    Nu geţii ,,care se cred” ci ,,geţii care se fac” nemuritori.(v.M.Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han,Ed.Şt.şi encicl.,1980, pg.46-47).Am o bănuială că prof.Coja a titrat intenţionat sensul deformat al traducerii verbului ,,athanatizein”pentru a vedea nivelul de pregîtire şi respectiv nivelul discuţiilor de pe acest forum.Din păcate nimeni nu a sesizat acest aspect.

  • Misu Croitor

    Nu stiu cum dar.. cu ceva ani in urma ,in Spania, mi-a atras atentia portugheji/brazilieni,cu care aveam contact la munca prin Madrid.Parca semanau a romani
    …parca..Am tresarit la auzul unor cuvinte,curat romanesti :” foame , moale , moare „..iar dialectul parea moldovenesc.

    • Thalex

      Si, desigur, muierea si … cozonacul, nu? Pe mine „cozonac de los reyes” m-a dat pe spate. Specialitate de casa mare – eu l-am väzut prima datä pe masa de Cräciun a fiului fostului comandant al corpului spaniol de aviatie depe Frontul de Est, aläturi de Jamón Ibérico. Mi-s-a pärut fantastic sä aud cä, în versiunea spaniolä, Magii i-ar fi adus Domnului, la închinare, aläturi de smirnä si aur si … cozonac!

  • bb.dk

    departe de a cunoaste fenomenul avid doar informati cu catacter general istoric … am realizat in timp ca ceva nu este in regula in natiunea noastra exista o falie o pierdere o nedefinire a identitatii etnice sociale o criza de identitate pe care nu o poate inlocui completa nici religia nici experimentele ideologice gen comunism capitalism sau alte derivate… structura noastra etnica psiho-somatica refuza in mod natural atasarea implicarea in ceva strain fals care nu ne reprezinta .. vedem astazi mirati ca nu am fost nici comunisti nici capitalisti nici crestini perceptiile noastre ancestrale Dacice traiesc in noi le-m astupat cu spoiala unor erezii imprumutate dar spiritul lor al nostru Dac va renaste si va scchimba nu doar europa ci si lumea

    • Thalex

      Aha, si eu care credeam ca mesianismul proiectiv e monopol evreiesc …

  • Thalex

    În afara subiectului:

    am ascultat ieri (duminicä) la postul cultural de radio austriac (Ö1) o emisiune în registru elogios despre valahii din Cehia (din zona Groß Karlowitz / Velké Karlovice din provincia … Valachia Moravä).

    Am aflat cu aceastä ocazie / cu stupoare cä existä si o altä (micä) Valahie în Moravia (Slovacia), întemeiatä tot de colonisti moldoveni si maramureseni veniti tot prin secolele al XIVleal – al XVII-lea.

    Ambele zone cunosc o adeväratä explozie a interesului turistic, fiind invadate an de an de amatori de vilegiaturä din toatä Europa.

    Locuitorii vorbesc un dialect ceh împänat cu cuvinte (verbe si substantive) românesti (inconfundabile) si cântä o muzicä ciudatä, amestecatä.

    Mi-am amintit si cä, acum vreo 10 ani, cu prilejul unei incursiuni pe teritoriul ceh, am dat în partea sudetä de o comunä numitä „Daca” si de încä alte douä toponime suspecte (pe care în sä le-am uitat între timp).

  • Thalex

    O cultura mare e întotdeauna reflectata de omoloagele lor din vecinatate si le reflecta, la rândul sau, pe acelea.

    În ceea ce-i priveste pe geto-daci, raportul se vadeste a fi univoc, si anume în defavoarea lor.

    Una dintre concluziile posibile (nu cea mai fericita) ar fi o eventuala predispozitie, sa zic asa, national-autistä a dacilor.

  • Cristi

    Ca toate instituţiile statului eminamente masono-semit, biserica naţională, adică oficială reprezintă aceleaşi forţe masono-semite, iar dovada este că adună sute de milioane de lei de la bugetul statului român condus eminamente de masono-semiţii care nu dau doi bani la spitale, şcoli, străzi, care dezarmează armata română şi goneşte prin chiar preşedintele trădător Traian Băsescu românii din ţară. Plus de asta, biserica ortodoxă, aidoma sorei ei catolice reprezintă sionismul şi masoneria, toţi înalţii prelaţi venind cu alte evanghelii şi cu pretenţia că sunt mai sfinţi ca Dumnezeu, auto-intitulându-se „preasfinţi” şi cerându-ne să ne închinăm lor şi cadavrelor lor împăiate. Pentru o singură clădire, după tipar masono-semit, preoţii masono-ortodocşi primesc de la poporul român 500 milioane euro!!!, în vreme ce liniile ferate şi şoselele ne dispar, indienii urcă de voie în trenuri şi autobuze, ne terorizează în curţile bisericilor ortodoxe la nunţi şi botezuri,în cimiterele unde ne îngropăm morţii în vreme ce noi plătim pentru aceste servicii şi pentru indieni. Biserica naţională română este, alături de oficialităţile masono-semite ce ne ţin în teroare, o biserică ce slujeşte Israelul şi trădează permanent pe Hristos şi poporul român, ca să citez numai cazurile lui Horea şi românilor din Transilvania, pe care români caută în fiece clipă să-i despartă de Biblia Creştină, de Vechiul şi Noul Testament pentru a ne impune Talmudul ce pretinde că doar ei, semito-masonii sunt cetăţeni, adică „preasfinţi”, iar noi suntem ticăloşii pe care ei, ortodocşii şi catolicii de la vârf ne lasă cu îngăduinţă să muncim pentru a sta ei în Q7-uri. „Preafericitul” pentru acest secol, musiu Daniel cel vesel ştie de ce… Acesta-i ADEVĂRUL, iar oamenii care spun că nu sunt interesaţi de adevăr să facă bine şi să se îndrepte.

    • http://dacic.wordpress.com Zob

      Cristi,

      Nu înțeleg ceva… Ai argumentări solide când discuți despre realitatea românească dar când intri în zona religioasă parcă îți pierzi uzul rațiunii. E ceva necurat la tine. Uite de exemplu sunt perfect de acord cu opinia ta privindu-i pe creștinii ortodocși din România. Deși sunt serios orietat împotriva aceste ipocrite clase sociale nu cred că aș putea scrie un text antiortodox mai consistent decât al tău. Ai început să te califici în lupta cu impostorii religioși.

      Pe de altă parte apare rațional comportamentul tău când te referi la semiți, evrei, masoni și nuștiu mai ce specimene pe care defapt nici nu le poți deosebi după criteri precise. În acest mecanism al confuziei tu nici nu îți dai seama că scrii despre ce nu cunoști. De exemplu eu în acest moment nici nu știu ce este Talmudul, nu ștoiu bine ce este masoneria și nici nu pot circumscrie exact neamul semiților. Sursa mea primordială de informații este viața poporului român din care provin și despre care eu cred că este descendentul liniștitului popor tracic, dacii.

      Cum aș putea eu să servesc interese străine când eu însumi sunt victimă contiună a vexațiunilor străine în Europa și în țara în care m-am născut, trăiesc și în care cred?

      Oare nu ai putea să îți revizuiești convingerile inoculate de propovăduitorii credințelor semite? Eu nu am văzut în biblie nici o propoziție despre daci, despre chinezi despre japonezi sau amerindieni sau despre alte neamuri. Adică pentru zeul suprem al evreilor alte neamuri nici nu există?

      Vezi că nici vechiul testament nici noul testament nu este capabil să dea soluții problemelor omenirii și voi creștinii continuați să ne poluați spiritul cu otrăvurile unor prescripții inaplicabile. opriți odată acest delir mântuirii.

      Și eu caut un semns existenței umane dar nu sunt atât de nemernic încât să mă amăgesc cu iluzia sinuciderii creștine în favoarea altor neamuri.

      Dacii dacă făceau sacrificii le făceau limitat și cu efecte solidarizante social. Când un o persoană se sacrifică pentru societate atunci el se investește în acea societate. Viața se ține cu sacrificii mai ales în colectivitate. De aceea au existat eroi. Eroul moare fericit căci știe pentru e moare. Nu intri în eternitate cu izmenele în vine tremurând! Nu intri în eternitate smiorcăindu-te ortodox ca babele că dușmanii te strivesc. Strivește-i tu pe ei într-un fel sau altul după cum poți.

      Creștinismul este o latură putredă a sufletului actual al românilor alături de mentalitatea capitalistă de buticar pestilențial. De aceea nu facem nimic pentru căsuntem în majoritate paralizați de dictatura capitalistă și anesteziați de credința în lumea de apoi.

      • Florin Croitoru

        Te crezi deştept,este? Înţeleg că tu nu eşti botezat creştin? Ce eşti?
        Mozaicii, mahomedanii, ar trebui să poarte un semn distinctiv în dreptul numelor cînd scriu pe forumuri , ca să ştim cu cine avem de a face şi să nu dăm peste ei.
        Mie îmi stîrneşti hazul.Eşti anesteziat de credinţa în lumea de apoi?

        • Traian Ioan

          Re: Alternativă la religii este ştiinţa!…
          Florin Croitoru,
          De ce crezi că tu deţi adevărul? De ce credeţi voi creştinii, toţi fără excepţie, că deţineţi adevărul?
          V-am scris, că am descoperit că sunt Mesia! V-am cerut să nu mă credeţi, ca proştii pe Isus Cristos.
          Aşa cum scrie în Biblie, eu nu mă fac auzit, nu strig, nu ridic glasul să-l fac auzit pe stradă cum a făcut Isus Cristos.Vă chem la judecată, să mă judecaţi aşa cum vă judec şi eu; lucru pe care Isus Cristos nu l-a făcut şi ar fi trebuit să-l facă dacă era Mesia, cum a crezut. Veniţi să schimbăm legea lui dumnezeu aşa cum ar fi trebuit să facă Isus Cristos, dacă era cu adevărat Mesia, cum a crezut. Numai că el a spus că nu a venit să schimbe legea ci doar să o împlinească, şi a împlinit-o fiind vândut pe 30 de arginţi şi răstignit de cei din mijlocul cărora a fost ridicat de Sântio, Creatorul nostru.
          Ce este neadevărat din tot ce v-am scris eu aici?
          Vreţi să vă salvaţi Neamul sau credinţa stupidă în dumnezei?

          • http://dacic.wordpress.com Zob

            Domnul Traian,

            Eu crezându-vă om serios vă cer niște matriale fotografice din America. Dar nu vreau din acelea propagandistice, turistice, distractive ci acelea reprezentative pentru clasele cele mai oprimate de oameni din America. Eu cunosc lumea mai degrabă prin examinarea atentă a mizeriilor decât prin propaganda mincinoasă a bunăstării.

            Deci trimiteți-mi un set de fotografii cu aspecte negative din locurile americane prin care treceți. Avem nevoie de o alternativă informațională despre America. Dacă puteți direct atunci faceți un blog și da-țimi adresa ca să pot viziona. Nu cer celor tineri acest material deoarece capul lor este mâncat de propagandă și manipularea oficială și nu înțeleg nimic din ce fac eu.

      • Cristi

        ZOB, tu nu înţelegi nimic din lumea asta. Talmudul îţi place carevasăzică, tu nu înţelegi ce e aia semit, tu nu înţelegi de ce Biblia nu specifică clar numele de dac… Nu înţelegi principiile lui Dumnezeu, nu înţelegi de ce nu e bine să ucizi, să furi, să înşeli, să preacurveşti, dar înţelegi perfect că e bine să ucizi oameni aşa, că cică dacă le tai gâtul trăieşti TU bine. Prietene, limba pe care o vorbeşte, obiceiurile respective determină originea unui popor. Cine vorbeşte evreieşte este evreu, cine româneşte e român. Înţelegi, sau e prea greu? Talmudul prietene, talmudul te ghidează, conştient sau inconştient; părerea mea este că conştient:
        Cartea evreiască ”Mizbeach” declară că ”nu există nimic superior Talmudului Sfânt”. Talmudul declară că doar evreii sunt oameni, iar non evreii sunt goy/goyim, în traducere vite sau animale.
        / O fată non-evreică care are doar 3 ani poate fi violată: Talmud, Aboda Sarah 37a / Cei mai buni dintre non-evrei… omoară-i”: Talmud, Kiddushin 66c / Creștinii și toți cei care resping Talmudul vor ajunge în iad, unde vor fi pedepsiți pentru toate generațiile: Talmud, Rosh Hashanah 17a / Iisus este în iad și este pedepsit prin a fi fiert în spermă. Creștinii sunt fierți în bălegar: Talmud, Gittin 57a / Evreii trebuie să încerce mereu să-i înșele pe creștini: Talmud, Zohar 1, 160a / Rata de naștere a non-evreilor trebuie să fie oprimată masiv: Talmud, Zohar II, 4b / Toată proprietatea țărilor străine aparține națiunii evreiești, care în mod consecințional este îndreptățită să o preia fără nicio remușcare: Talmud, Schulchan Aruch, Choszen Hamiszpat 348 /

        Eee, îţi sună familiar această doctrină satanică? Îţi place? Shalom!

  • NICADOR TALPES

    curentul dacic este folosit de fortele oculte care au ocupat Romania cu FMI ONU UE NATO SOROS prin incendierea Timisoarei in 1989 si distrugerea ROmaniei,atacarea MILITARA si TERORISTA.

    Curentul dacic este folosit de ateo-masonii care vor o noua religie sectara contra Bisericii Nationale.Scopul fiind acela de a DEZBINA societatea romaneasca crestina.

  • as

    Tovarase Ion Coja, nu pricep de ce insistati cu acest subiect despre care nu aveti nici macar bunul simt sa va documentati, asta ca sa nu fiu mai dur si sa spun ca nu aveti habar. V am atras atentia sa adaugati la bibliografie pe istoricul Paul Lazar Tonciulescu si Gabriel Gheorghe de la Societatea Getica, dar dvs. le stiti pe toate si nimic, ca un adevarat roman verde….

  • Gheorghe

    Nu tot ceea ce relatează istoricii antici despre traco-geto daci trebuie luat ad-literam.Exemplul cel mai la îndemână este episodul ascunderii, de către Decebal, a tezaurului, sub apa Sargeţiei.Cazul a fost relatat de Dio Cassius, dar Diodor din Sicilia povesteşte un episod identic petrecut cu 400 de ani înainte.I.H.Crişan a scris pe această temă în lucrarea ,,Spiritualitatea geto-dacilor”.Fabula se perpetuează până în ev-mediu.Noi vrem să înţelegem cu mintea de astăzi, obişnuită cu concretul imediat, lucrările anticilor care foloseau, de multe ori, alegoria şi simbolurile.
    Câte ceva, pe această temă , aici :

    http://studiietnoistorice.wordpress.com/analize-si-cercetari/gheorghe-seitan-
    %E2%80%9Elegenda-sargetiei%E2%80%9C/

    Este posibil ca şi episodul smulgerii viţei de vie să fie tot o alegorie, neînţeleasă de Strabon.Arheologia demonstrează că dacii au continuat să cultive via, în timpul şi după Burebista.

  • Cristi

    WAW
    04.02.2013 la 11:19 am

    Indieni, arieni, mongoloizi, albi şi negri, cu toţii ne tragem din Adam şi Eva, suntem creaţia lui Dumnezeu şi trebuie să ne iubim cu toţii. Diferenţa nu se face în funcţie de rasă sau sex, ci în funcţie de buni şi răi. Rasismul te include în categoria celor răi.

    • XYZ

      cristi, ai schimbat drogurile?

  • WAW

    romanii se trag din tigani.

    • Florin Croitoru

      Aoleu! Ce mi-ar place să fiu lîngă tine! Ce corecţie ţi-aş aplica eu ţie!

  • Cristi

    Trecând peste faptul că jertfele umane sunt una din cauzele nenorocirilor unui popor, anume să ucizi oameni nevinovaţi, dintre cei mai buni şi înţelepţi dintre ai tăi, pentru a-ţi merge bine, cel mai virulent şi viclean atac la adresa strămoşilor noştri daci vine din partea bisericii ortodoxe, această erezie masono-semită şi anti-creştină impusă de semito-masoni în 1054, care pretinde că strămoşii noştri sunt în iad pentru că trupurile lor moarte au fost arse în majoritate. Astfel ni se crează complexul vinei strămoşeşti false şi-n acelaşi timp ni se incumbă ideea de a practica jertfele umane pentru care dacii au pierdut războiul cu romanii, drept pedeapsă de la Dumnezeu. Nimic nu e ce pare a fi:
    SĂ NU FIE NIMENI CARE SĂ-ȘI TREACĂ FIUL SAU FIICA PRIN FOC, CA JERTFE LUI MOLOH, NIMENI CARE SĂ
    GHICEASCĂ, NICI UN CITITOR ÎN STELE, NICI UN VESTITOR AL VIITORULUI, NICI UN VRĂJITOR, NICI UN
    DESCÂNTĂTOR, NIMENI CARE SĂ ÎNTREBE PE CEI CARE CHEAMĂ DUHURILE SAU DAU CU GHIOCUL,
    NIMENI CARE SĂ ÎNTREBE PE MORȚI, CĂCI ORICINE FACE ACESTE LUCRURI ESTE O URÂCIUNE ÎNAINTEA
    DOMNULUI, IAR DIN PRICINA ASTA IZGONEȘTE DOMNUL NEAMURILE DINAINTEA EVREILOR:
    DEUTERONOM 18.10-12/

    http://www.logosfera.ro/2009/02/biserica-ortodoxa-romana-una-masonica-si-oculta/

    http://www.logosfera.ro/2009/02/biserica-ortodoxa-romana-una-zodiacala-si-astrologica/

    • http://dacic.wordpress.com Zob

      Jidane, ce mai faci? Șalom!

      O mică precizare: sacrificiile umane se fac pentru unificarea și supraviețuirea colectivității umane nu pentru zei.

      • Cristi

        ZOB,
        Doamne, ce cretin eşti sionistule! Evident, urăşti Biblia şi urmezi Talmudul, pentru ca prin erezie să arunci românii în spirala exterminării, încât semito-masonii să preia teritoriul nostru străbun. Biblia demască perfect asta:
        SĂ NU FIE NIMENI CARE SĂ-ȘI TREACĂ FIUL SAU FIICA PRIN FOC, CA JERTFE LUI MOLOH, NIMENI CARE SĂ GHICEASCĂ, NICI UN CITITOR ÎN STELE, NICI UN VESTITOR AL VIITORULUI, NICI UN VRĂJITOR, NICI UN
        DESCÂNTĂTOR, NIMENI CARE SĂ ÎNTREBE PE CEI CARE CHEAMĂ DUHURILE SAU DAU CU GHIOCUL, NIMENI CARE SĂ ÎNTREBE PE MORȚI, CĂCI ORICINE FACE ACESTE LUCRURI ESTE O URÂCIUNE ÎNAINTEA DOMNULUI, IAR DIN PRICINA ASTA IZGONEȘTE DOMNUL NEAMURILE DINAINTEA EVREILOR:
        DEUTERONOM 18.10-12/
        Tu însă urmezi perfect Talmudul, aidoma preoţilor ortodocşi şi catolici, pentru a extermina non-semiţii:
        Cartea evreiască ”Mizbeach” declară că ”nu există nimic superior Talmudului Sfânt”. Talmudul declară că doar evreii sunt oameni (preafericiţii noştri catolici şi ortodocşi), iar non evreii sunt goy/goyim, în traducere vite sau animale, (sau simpli oameni, enoriaşi ce le pupăm p…oalele semito-masonilor auto-declaraţi preasfinţi).
        O fată non-evreică care are doar 3 ani poate fi violată: Talmud, Aboda Sarah 37a / Cei mai buni dintre non-evrei… omoară-i”: Talmud, Kiddushin 66c /
        Aşadar, tu Vraişte, ca un talmudist satanic ce eşti, asta ceri: cei mai buni dintre români să fie omorâţi. Pe loc repaus, agent Mossad!

  • http://dacic.wordpress.com Zob

    Iată un fragment dintr-un articol antiroman din saitul recomandat de comentatorul tony:

    ,,Și a venit “bădița” Traian…

    Evident, romanii nu atacau în vederea cuceririi un teritoriu pentru a-i civiliza pe autohtoni sau pentru a împarți cu ei confortul din vilele patricienilor. Atacau și cucereau pentru a exploata resursele respectivului teritoriu, pentru a jefui tezaure și a înrobi populația, statul roman find unul de tip sclavagist, în care munca era făcută de robi, aceștia reprezentând motorul economiei.

    Traian, cu nimic deosebit de predecesorii săi care s-au succedat la conducerea imperiului, s-a comportat întocmai după tiparul liderului roman, anume a adus, prin jefuirea altora, bunăstarea alor săi. Dacia, departe de a mai avea puterea militară din vremea lui Burebista, însă stând încă dârză în calea expansiunii romane, reprezenta pentru Traian singura soluție pentru a redresa finanțele imperiului și pentru a-și spori prestigiul. Și pentru a-și atinge scopul a venit la nordul Dunării, ca un “bun părinte” ce ne este, însoțit de 13-14 legiuni plus trupe auxiliare, însumând cam 100.000-150.000 de soldați. Și s-a luptat cu dacii lui Decebal și i-a învins.

    A urmat apoi “opera părintească” asupra autohtonilor, manifestată prin ducerea în robie a câtorva zeci de mii dintre ei în imperiu, fie pentru a fi vânduți ca sclavi, fie pentru a fi folosiți la luptele din arene, spre amuzamentul și distracția “civilizatilor” romani. Celor rămăși li s-a confiscat pământul care a intrat în posesia statului roman sau a patricienilor veniți de la Roma și puși pe căpătuială ușoară în Dacia.”

    adevăruldespredaci.ro

    ________________________________________________

    Cred că trebuie un tur de forță antiroman pentru a aduce la dimensiunile normale raportul contribuțiilor la civilizație și cultură. Criminalii romani nici nu au fost capabili să depășească cultura elină și au râmas niște pipernciți epigoni în raport cu elinii. A fi mare tâlhar nu înseamnă a fi creator de cultură.

    Pentru că nu s-au putut înălța la spiritul grec s-au răzbunat și ei pe unde au apucat. Ce sunt astăzi descendenții romanilor? Niște corcituri țigănești în cel mai bun caz.

  • http://ioncoja.ro Ion Coja

    Domnule Tony,
    poate mă ajutați și scoateți de pe site-ul menționat de dumneavoastră referința bibliografică la studiul respectiv de paleogenetică. Trebuie să existe pe undeva dacă a fost pomenit, iar dacă a fost pomenit trebuie spus în detaliu numele autorului, titlul lucrării, editura și anul de apariție, eventual și localitatea… Chestiunea este prea importantă ca să dai numai numele cercetătorului. Va mulțumesc cu anticipație. i.c.

  • tony

    Studiul de paleogenetica a fost realizat la Institutul de Biologie Umana si Antropologie al Universitatii din Hamburg.
    Detalii interesante sunt mentionate in cartea „Spiritul Daciei renaste” al apreciatului Daniel Roxin.
    Un fragment din carte, intitulat” Noi nu suntem urmasii Romei”, apare si pe site-ul coordonat de Dl. Roxin: http://www.adevaruldespredaci.ro