Stimată Doamnă Ambasador,

Subsemnatul Ion Coja, vă scriu pentru a doua oară, de data aceasta într-o chestiune de ordin personal, drept care aştept din partea Excelenţei Voastre un răspuns şi, mai ales o acţiune, o reacţie, prin care să contribuiţi la reinstaurarea ordinii pe care au tulburat-o câţiva concetăţeni ai Excelenţei Voastre. Pe scurt, am primit o scrisoare, scrisoare de ameninţare cu moartea, din partea Organizaţiei Supravieţuitorilor Holocaustului din Tel Aviv, prin care mi se aducea la cunoştinţă că 10 rabini din Israel, din Aliaua românească, vreme de câteva zile au rostit asupra mea blestemul Pulsa de Nura, un blestem groaznic, care vizează atât persoana mea, cât şi familia. Motivul care a atras asupra mea această cumplită pedeapsă îl constituie informaţia care a ajuns la venerabilii rabini cum că eu, Ion Coja, într-o scrisoare dechisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, aş fi cerut, recomandat sau propus producerea unui nou holocaust împotriva evreilor din România. Mărturisesc, dacă această informaţie ar fi corectă, aş zice că blestemul ce ar urma să cadă asupra mea este prea blând faţă de gravitatea faptei mele. Din fericire, informaţia este greşită, iar vina pentru răspândirea ei revine integral lui Aurel Vainer, cetăţean român, pe care îl voi chema în faţa instanţei pentru a da socoteală.

Rugămintea mea către Excelenţa Voastră se referă la cetăţenii evrei din Asociaţia Supravieţuitorilor Holocaustului, autori ai scrisorii de ameninţare cu moartea, şi mai ales mă refer la cei 10 onorabili rabini pe care eu nu am cum să-i caut, nu am cum să-i găsesc, pentru a le explica în ce fel s-au înşelat – mai exact spus au fost înşelaţi, de Aurel Vainer. Aşadar, vă rog pe Dumneavoastră, ca reprezentantă a statului Israel, să apelaţi la instituţiile capabile să vă ajute – mă gândesc la Mossad sau alte structuri echivalente, pentru a fi identificaţi autorii scrisorii, precum şi rabinii implicaţi, pentru a li se prezenta starea de fapt a lucrurilor şi pentru a se găsi soluţia reparatorie. Onorabilii rabini au dat prea mult credit unui evreu din România despre care evreii din România au multă reţinere atunci când e să-l ia în serios…

Ataşez acestei scrisori câteva texte din care se va înţelege adevărul despre sentimentele mele faţă de evrei, poziţia mea faţă de ideea de Holocaust în România şi motivaţia gesturilor şi atitudinii mele, pe care fie anumite interese meschine ale unor indivizi de teapa lui Aurel Vainer, fie neputinţa lor de a înţelege un text, i-a determinat să vadă în mine un antisemit. Sunt destul de inteligent ca să nu fiu antisemit sau antirus ori antiţigan etc. Nici măcar un Aurel Vainer sau Radu Ioanid sau Vladimir Tismăneanu, oricât de mulţi ar fi şi oricâte crime vor mai săvârşi împotriva neamului românesc, nu vor face din mine, peste noapte, un antisemit. Mult mai mare decât dispreţul meu pentru astfel de indivizi este respectul pentru părinţii mei, pentru profesorii şi mentorii mei spirituali, de care m-ar dezice orice semn aş da de confuzie între mai sus numiţii infractori şi poporul evreiesc.

De asemenea, vă rog ca textele anexate acestei scrisori să fie aduse la cunoştinţa presei din Israel. Am prieteni şi rude în Israel, ţin ca ei să fie corect informaţi asupra persoanei mele. Stau la dispoziţia oricui pentru a da orice informaţie legată de activitatea mea publică.

Cu urări de bine, din partea mea şi a colegilor din Vatra Românească, la adresa persoanei şi familiei Excelenţei Voastre, la adresa celor pe care îi reprezentaţi în România,

Ion Coja, Bucureşti, 16 martie 2007