Stimate domnule profesor, va datoram niste detalii pe care presupun ca sunt de interes: Cand brusc America s-a vazut antrenanta in al doilea razboi mondial prin atacul miselesc de la Pearl Harbor din 7 Dec 1941 (transcriu jargonul inca folosit in manualele de istorie) s-au luat contramasuri vizand populatia de origine nipona stabilita mai ales in localitatile mici si mari de pe Coasta Pacificului Majoritatea erau cetateni deci cu un statut clar care ar fi trebuit sa-i protejeze. O parte din ei erau sositi de relativ curand, prin procedeul cunoscut astazi sub denumirea de reintregire a familiei. Intrucat atacul a fost facut prin surprindere (ca de obicei in istoria care determina istoria altora, exista teorii paralele asupra naturii evenimentelor. Astfel circula si ipoteza ca s-ar fi stiut ‘acolo sus’ unde trebuie ce le daduse prin minte japilor, dar au fost lasati sa se vare pentru a dezlega mainile guvernului si mai ales presului (americanii in ambele razboaie mondiale au fost foarte refractari la nivel national ca tara lor sa iasa din izolare si sa se amestece in conflictele altora mai ales ale europenilor). O alta ipoteza si mai controversata e ca scufundarea flotei amer. la P.H. a fost facuta cu coniventa diriguitorilor … Asta ar fi prea de tot … Cum, necum, atacul aviatiei japoneze i-a luat prin surprindere pe militarii marinei si dezastrul a insemnat iesirea Amer din rezerva si declararea razboiului americano-japonez care din pricina sistemului de aliante i-a implicat in conflict automat si pe nemtzi si pe italieni si pe romani care luptau deja de cateva luni bune in Ucraina si Crimea si parca si in Caucaz. Gresala romanilor insa este ca in loc sa-si vaza mai departe linistiti de treburi au declarat ei oficial razboi amer. Amer au raspuns abia la 4 Aprilie 1944 dar au raspuns chipurile in baza declaratiei de razboi din Decembrie ’41. Si astazi Basarabia sufera o discriminare prin raport cu tarile baltice datorita acestei formalitati care nu se ignora/prescrie, etc.

Revenind la japii deportati: acestia in majoritatea lor pescari s-au trezit inamicul public nr Unu, complet lipsiti de aparare. Au venit camioanele si au fost incarcati cu ce aveau pe ei, lasnd in urma gospodariile, inventarul viu si mort al acestora si au fost dusi intr-o directie necunoscuta undeva in desertul Mojave din California in niste localitati rurale parasite, facute din cabame fara usi si geamuri, fara oraganizarea teritoriala minima, fantani, drumuri, scoli, spitale, lacasuri de cult si cel mai grav fara mijloace de subsistenta. Au fost lasati acolo intr-o regiune complet deosebita climateric fata de coasta oceanului, cu diferente mari de temperatura intre zi si noapte. Sigur multi (batranii, copii foarte mici) s-au imbolnavit si care au supravietzuit au supravietzuit, care nu, nu. Dupa socul primelor saptamani, oamenii au inceput sa-si chiverniseasca locuintele repartizate, sa le pregateasca pentru noptile reci, sa le poata incalzi in lipsa lemnului, s.a.m.d. Dar fiind vorba de 3-4 ani organizarea interna a generat o lupta surda, mai intai, fatzisa, mai apoi, pentru putere intre cei internati, care se dadeau care mai de care in vant sa intre gratiile oficialior amer. care din cand in cand veneau in control. Dupa un timp Ca si in cazul transnistrenilor unii s-au putut repezi pana acasa ca sa-si aduca unele obiecte de stricta necesitate. Mi se pare ca asa au fost recuperate si unele instrumente muzicale : o pianina printre ele. Mai greu a fost cu epidemiile, dar si acolo -sa ajuns la vizitele unor medici ambulatoriu, etc. S-a improvizat si un templu shintoist si s-au oficiat si logodne intre tineri; nu tin minte daca si alte ceremonii, legate de decese.

Pana la urma cand se invatzasera oamenii cu raul: saracie, lipsuri, clima ingrata, furtuni de praf, etc s-a sfarsit razboiul si dupa o perioada si-adus cineva aminte de acesti paria si i-a returnat la casile lor care intre timp fusesera ocupate de altii, care n-au fost in stare sa returneze obiecte, amintiri, in fine un inventar pe care nu-l luasera in primire cu acte. Nu se punea problema cererii de despagubiri sau de reabilitare juridica. Acestia, japii erau niste oameni sarmani, insuficient aculturatzi, fara juristi printre ei .. Decenii mai tarziu, nu stiu sub care din presedinti (poate Nixon care era californian, poate Reagan care si el guvernase mai multe legislaturi California, poate Clinton care dintre toti inaintasii era mai predispus sa indrepte nedreptatile; in fine unul din acestia a organizat o exonerare publica si a pus la dispozitia comunitatii fonduri de despagubire a celor vii si a celor ce murisera acolo sau intre timp, s-au exprimat scuze, nu stiu poate s-a cerut public si iertare fata de cetatenii ale caror drepturi fundamentale (libertatea persoanei si de miscare, in primul rand) fusesera samavolnic incalcate. S-au facut si declaratii privind viitorul, infierandu-se avant la lettre discriminarea pe baze etnice a minoritarilor, principii care au mai fost incalcate dupa razboi privindu-i pe oamenii de culoare sau pe musulmani sau pe cei care erau si negrii si musulmani, sau pe barbatii care se temeau de partenere sau pe femeile care aveau blocaje psihice fatza de perteneri si preferau relatiile cu persoane de acelasi sex. Discriminari peste discriminari in realitate; pe hartie totul fiind admirabil. Asa a cazut cortina. Artistii au scris proza si poesie, muzicienii au compus cantate; artistii palstici au lucrat in mediile lor.

Adevarul e ca tensiuni intre etnii exista si pot atinge cote alarmante. Discriminarile, abuzurile, varsarile de sange se pot dezlantzui instantaneu. E mai greu de restabilit pacea si dreptatea. De unde si faptul ca una dintre Fericirile proclamate de Iisus in Noul Testament ii priveste pe Facatorii de pace, the peacemakers.

Desi rasiste, evenimentele; si desi jaonezii s-au dovedit a fi atat in China si Coreea cat si in Filipine si Malaezia in timpul celui de al doilea razboi mondial unii dintre cei mai feroce pedepsitori de oameni, americanii s-au ferit, dupa stiinta mea, sa-i purifice etnic (sa-i pacifice sau sa-i curetze la figurat, adica) pe japonezi in America. Ce s-a intamplat in Japonia si in Germania ingenunchiate in urma capitularilor neconditionate este alta mancare de peste. MacArthur si Eisenhower, comandantii supremi din Pacific si respectiv teatrul european, s-au purtat precum romanii: sine ire et studio!

Numai bine. Daca aveti anume interese specifice, sper sa le putem gasi sursele documentare. StS
.
PS 2017 Textul de mai sus a fost trimis de dl profesor Stefan Stoenescu